Purtali dî tradizzioni dâ Sicilia
From Wikipedia, the free encyclopedia
![]() |
canciaSprissioni siciliani - Modi di diri | |||||||||||||||||||||||||||||||
Sprissioni siciliani - Modi di diri
Ccà sutta s’attròvanu , spartuti pri òrdini alfabbèticu, na picca di sprissioni tìpichi siciliani e modi di diri.
|
sprissioni |
significatu |
ambitu |
---|---|---|
Abbagnàricci u pani | pigghiari unu pi fissa | Scherzu |
Abbagnàrisi prima di chiòviri | prioccupàrsi prima dû tempu | |
Accattàrisi a grancascia | èssiri ntra la cuva | |
Acchianari e scinniri scali dî tribbunali | iri firiannu uffici uffici | |
Ammucca muschi | pirsuna uzziusa | Lagnusìa |
Ammucca lapuni | pirsuna ca si fa pigghiàri pi fissa | Simpliciunirìa |
Ammuttari û fumu câ stanga | fari un travagghiu nùtuli | |
Armuzza scunzulata | pirsuna affritta | |
Aviri a vucca duci e u culu amaru | unu chi si senti ô cuntrariu di zoccu dici |
| ||||||||||||||||||||||
![]() |
canciaFàuli e Cunti |
La fàula (dû latinu fàbula) è nu brevi cuntu fantàsticu cu ntentu murali li cui prutagunisti sunnu pi lu cchiù armali, chianti, èssiri nun animati, eccetra. Poti èssiri macari na cosa nun vera, mmintata (zoè na fandonia).
Si cunta e s'arricunta...
|
![]() |
canciaMiti e liggenni dâ Sicilia (leggi tuttu l'artìculu) | ||||||||||||||||||||||||
|
![]() |
canciaLi filastròcculi (o tiriteri) - (lèggini àutri) | |||||
|
[[immagine:|23px|left|Logo della sezione Friscalettu (leggi tuttu l'artìculu)]]
Friscalettu (leggi tuttu l'artìculu)-![]() Lu friscalettu (chiamatu macari fràutu, fischiettu, frischiettu, o faraùtu, a secunnu dê diminzioni) è nu strumentu musicali a ciatu di urìggini greca, custruitu ccu canna miditirrania. Lu sonu dô friscalettu addiventa acutu o gravi a secunnu dû spissori ca pussedi la canna. Duranti la sò custruzzioni, veni tagghiata la chianta di canna nudosa prima e dopu i dui nodi, 'n modu di dari vita a la mbuccatura di na parti e a la chiusura o " culazza" di l'àutra; parti dâ mmuccatura veni fatta di lignu diversu dâ canna, spissu cu lignu di piru.[[immagine:|23px|left|Logo della sezione Bùmmulu (leggi tuttu l'artìculu)]]
Bùmmulu (leggi tuttu l'artìculu)-![]() Lu bùmmulu è nu cuntinituri di terracotta, ca na vota vinìa usatu pi jìnchìrilu di acqua e mantinìrila frisca ppi tutta la jurnata. Havi la vucca stritta, spissu havi dù mànichi e nta la parti di sutta s'allarga e forma na speci di panza. Ppô vinu vinìa usatu, nveci, na varianti cchiù nicaredda dô bùmmulu, cu na furma tanticchia cchiù scacciata e chissu vinìa chiamatu ciascu. [[immagine:|23px|left|Logo della sezione Carrettu sicilianu (leggi tuttu l'artìculu)]]
Carrettu sicilianu (leggi tuttu l'artìculu)-![]() [[immagine:|23px|left|Logo della sezione Marranzanu (leggi tuttu l'artìculu)]]
Marranzanu (leggi tuttu l'artìculu)-![]() ![]() Cucina siciliana (leggi tuttu l'artìculu)-![]() Lu chiattu gastrunòmicu cchiù talianu ca c'è, la pasta-asciutta, macari idda, eppi nta l'ìsula dô suli la sò culla a l'èbbica dâ duminazzioni àrabba. Lu nomu cchiù anticu era maccaruni, ca veni di maccare, zoè ammaccari e scacciari lu frummentu pi mpastàrilu. ![]() Fistinu (leggi tuttu l'artìculu)-
Pi lu Fistinu si sòlinu manciari tanti spicialità palirmitani comu: li Babbaluci (vugghiuti) , lu Scacciu (cìciri e sumenzi di cucuzza atturrati), la Cubbarda (cruccanti ê mènnuli), li Felli (Milanciani fritti), lu Pani câ mèusa (fucazza cu mèusa), lu Sfinciuni (fucazza cu pumadoru e tantìssima cipudda), lu pani e panelli.
![]() Cuscussu (leggi tuttu l'artìculu)-![]() Ntâ Sicilia uccidintali, supratuttu tra Mazzara e Tràpani lu cuscus è na spicialità tradizziunali e si pripara cû pisci nveci dâ carni ![]() Arancinu (leggi tuttu l'artìculu)-![]() L' arancina (o arancinu) è una dî spicialità di la cucina siciliana ntra li cchiù canusciuti. Si tratta di na palla di risu, di 8-10 centìmitri, jinchiuta di na cumpusizzioni di sarsa, di furmaggiu picurinu, nu pezzu nicu di carni e, a voti, nu quartu di ovu duru o pisedda, lu tuttu misu a frìjiri nta l'ogghiu. Na vota ca lu risu arriva a aviri lu culuri di n'arancia, si pò nèsciri e si pò manciari. ![]() Àutri spicialitati-
Àutri cosi c'arriguàrdanu a la Sicilia
Àutri cosi ancora
|