![cover image](https://wikiwandv2-19431.kxcdn.com/_next/image?url=https://upload.wikimedia.org/wikipedia/scn/thumb/b/bb/CIOSCU.jpg/640px-CIOSCU.jpg&w=640&q=50)
Cioscu
From Wikipedia, the free encyclopedia
Lu cioscu (o ciospu) è nu niguzziettu ppi la vìnnita di vìppiti frischi priparati ô mumentu. La storia di li cioschi si perdi ntô tempu e la sò urìggini s’attrova sicuramenti nta li “acquaroli” ; chissi eranu vinnituri ambulanti di acqua e zammù o acqua e limuni e eranu prisenti nta quasi tutti li paisi dâ Sicilia e, speci nta la stati, dàvanu nu sirvizziu assai apprizzatu di tanti cristiani ‘n cerca di rifriggeriu.
![Thumb image](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/scn/thumb/b/bb/CIOSCU.jpg/320px-CIOSCU.jpg)
Ntô catanisi, l’acqua e zammù o acqua e limuni vinìa arrifriscata cu la nivi purtata di l’Etna, unni si nn’attruvava abbunnanti d’intra caverni di nivi pirenni.
L’acquaroli ambulanti, cû tempu, si trasfurmaru e addivintaru putieddi fissi, dislucati nta li chiazzi cchiù di passìu di li citati; la furma architittònica di chissi è sicuramenti di urìggini àrabba e, pigghiannu p’asempiu li cioschi cchiù antichi di la cità di Catania, sunnu fatti cu na furma esagunali, cu lu tettu di lignu e nta ogn’una di li sei parti c’è fatta na finestra cu la mènzula e na tittoia , unni è pussìbbili urdinari, vìviri e arriparàrisi di lu suli.
Passannu l’anni, a Catania s’accumincia a usari l'acqua naturali frizzantina pigghiata nta li funti di lu virsanti sud-ovist di l'Etna e appoi s’accumanciaru a usari li sciroppi e doppu lu seltz. Li sciroppi, ntô principiu eranu di picca gusti e s’usàvunu principarmenti chiddi di li famusi vìppiti Fabbri, ma appoi cû tempu li ciuscari catanisi s’andustriaru e passaru a la pruduzzioni dè sciroppi: e accussì ntê cioschi s’attròvunu oi vìppiti priparati cu sciroppi fatti direttamenti d’iddi: sapuri di mannarinu, urzata, tamarindu e vìppiti novi comu lu "sciampagninu" (cidrata cu acqua e seltz).