Listă de aditivi alimentari

În această listă sunt prezentați aditivi alimentari grupați după rolul acestora în modificarea caracteristicilor produselor alimentare. Aditivii al căror cod este marcat cu fundal roșu pot reprezenta un risc pentru sănătate, conform surselor citate.

Coloranți

Coloranții sunt substanțe care adaugă sau redau culoare produselor alimentare și includ componente naturale ale produselor alimentare sau alte substanțe naturale care nu sunt de regulă consumate ca alimente de sine stătătoare și care nu sunt de obicei utilizate ca ingrediente caracteristice în alimentație. Preparatele obținute din produse alimentare și din alte materii prime comestibile naturale obținute prin extracție fizică și/sau chimică conducând la o extracție selectvă a pigemenților în raport cu constituenții nutritivi sau aromatici sunt considerate coloranți.^[1]

Consumul unor produse alimentare în care se utilizează anumiți coloranți artificiali (E102, E104, E110, E122, E124 și E129) împreună cu conservantul benzoat de sodiu (E211), poate avea efecte negative (hiperactivitate) asupra comportamentului copiilor. Aceasta este concluzia unui studiu comandat în anul 2007 de agenția guvernamentală britanică pentru standarde alimentare (Food Standards Agency, FSA) și realizat de către Universitatea Southampton din Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord. Ca urmare, părinții au fost sfătuiți să îndepărteze din hrana de zi cu zi a copiilor produsele ce conțin aditivii menționați anterior.^[2] În anul 2008, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au impus producătorilor din industria alimentară să includă pe etichetele produselor ce conțin oricare dintre cei șase coloranți informații suplimentare sub forma unui avertisment de tipul "poate afecta negativ activitatea copiilor și atenția acestora".^[1]

E100	curcumină	Un colorant natural (galben-portocaliu) utilizat în margarină, gemuri, jeleuri și marmelade și alte preparate similare din fructe (inclusiv produse cu conținut scăzut de calorii). De asemenea utilizat în cârnați, pateu și aspic, granule și fulgi de cartofi uscați, muștar.[3]
E101	riboflavină	Vitamina B2
E102	tartrazină	Este un colorant galben care se găsește în dulciuri (budinci, înghețate, dropsuri), băuturi, muștar, supe instant, gemuri, cereale, snacks-uri. Este considerat a avea acțiune cancerigenă (tumori tiroidiene), poate provoca mutații cromozomiale și determina deficiențe în vitamina B6 și zinc.[necesită citare]
E104	galben de chinolină	Este folosit în rujuri, produse pentru păr, parfumuri, o largă gamă de medicamente. Totodată este utilizat ca un colorant galben pentru înghețate, dropsuri, prafuri de budincă.
E110	galben apus de soare FCF, galben portocaliu S	Intră în componența sucurilor, dropsurilor, înghețatei, a snack-urilor, precum și în unele băuturi, medicamente, conserve de pește, prafuri de budincă. Este considerat cancerigen (tumori renale) și are ca efecte congestia nazală, alergii, hiperactivitate, dureri abdominale, vomă, indigestie.[necesită citare]
E120	cochineal, acid carminic, carmin, cârmâz	Este un pigment de un roșu-intens extras din femela coșenilei, o insectă exotică din Mexic. Este adăugat frecvent în produse ca iaurturile și sucurile de fructe, în special varietățile care necesită o culoare rubinie (de exemplu cele de vișine, de cireșe sau de căpșuni).
E122	azorubină, carmoizină	În prezent este interzis în Canada, Japonia, Norvegia, SUA și Suedia. UE încă evaluează riscurile potențiale pentru sănătate.
E124	ponceau 4R, roșu cochineal A	Este considerat cancerigen și prin urmare interzis în țări precum SUA, Norvegia, Finlanda. Dar încă folosit pe scară largă în restul UE.[4]
E127	eritrozină	Este un colorant roșu pentru compoturi și alte alimente. Este întâlnit în băuturi alcoolice, înghețată, prăjituri, bomboane, sucuri răcoritoare. Cercetătorii au ajuns la concluzia că provoacă mutații genetice, cancer al tiroidei la șobolani (studiu din anul 1990), posibil și la om.[necesită citare]
E128	roșu 2G	Comisia Europeană a considerat colorantul E128 susceptibil de a prezenta un risc major pentru sănătatea umană, și în 2007 suspendă utilizarea acestuia în alimentația umană, precum și introducerea acestuia pe piață și importul de produse care conțin acest colorant.[5]
E129	roșu allura AC	Este interzis în Danemarca, Belgia, Franța, Eleveția și Suedia. Este permis în SUA și UE (păstrând totuși interdicțiile impuse de țările membre menționate anterior).
E132	indigotin, indigo carmin	Este un colorant care se adăugă în tablete și capsule, înghețată, dulciuri, produse de patiserie, biscuiți. Poate provoca greață, vomă, hipertensiune arterială, urticarie, probleme de respirație și alte reacții alergice.[necesită citare]
E150a	caramel simplu	Termenul de caramel se referă la produsele de culoare maro mai mult sau mai puțin intens, care sunt destinate pentru colorare. Nu corespunde produsului zaharos aromat obținut prin încălzirea zahărului și care se folosește pentru aromatizarea alimentelor (de exemplu, produse de cofetărie, patiserie, băuturi alcoolice).[3] Se adaugă la pâine din malț, bere neagră, oțet balsamic (de Modena), whiskey, vinuri licoroase, legume în oțet, saramură sau ulei (cu excepția măslinelor), gemuri, jeleuri, marmelade, cârnați, pateu, aspic.[3]
E150b	caramel de sulfit caustic
E150c	caramel de amoniu
E150d	caramel de sulfit de amoniu
E160a	beta-caroten, amestec de caroteni	Sursele naturale de beta-caroten sunt morcovii, cartofii dulci, și cantalupii (varietate de pepene galben cu miezul de culoare portocalie).
E160c	extract de ardei iute, capsantin, capsorubin	Colorant natural roșu închis. Este utilizat în egală măsură și ca aromatizant.
E161	xantofile	Coloranți naturali de tip carotenoide oxigenate. E161b (luteină), E161g (cantaxantină)
E162	roșu din sfeclă roșie, betanină	Larg utilizat, dar culoarea este destul de instabilă.

Conservanți

Conservanții sunt substanțe care prelungesc durata de depozitare a produselor alimentare prin protejarea acestora împotriva deteriorării cauzate de microorganisme.

E200	acid sorbic	Este un conservant care împiedică formarea de mucegaiuri și drojdii, nefiind eficient împotriva bacteriilor. Este utilizat la un spectru larg de produse, cum sunt iaurtul și alte produse lactate fermentate, salate de fructe, limonadă, brânză, pâine de secară, prăjituri și produse de panificație, pizza, fructe de mare, suc de lămâie, cidru, și supe.
E202	sorbat de potasiu	Este folosit ca și conservant pentru prunele uscate.
E211	benzoat de sodiu	Este utilizat în calitate de conservant împotriva drojdiilor și bacteriilor în produsele acide, cum ar fi dressing-urile pentru salate, băuturi carbogazoase cu arome de citrice, gemuri, sucuri de fructe citrice, murături și condimente. Se găsește de asemenea și în apa de gură bazată pe alcool. În combinație cu acidul ascorbic (vitamina C, E300), benzoatul de sodiu și benzoatul de potasiu (E212) pot forma benzen, un cunoscut cancerigen. Factori ca temperaturile ridicate, lumina, și timpul petrecut pe raft pot stimula formarea benzenului.[6] Ca urmare a îngrijorării crescânde a consumatorilor, în ce privește relația dintre E211 și hiperactivitatea și deficitul de atenție la copii (ADHD) și modificarea unor părți din ADN, compania Coca-Cola a hotărât să retragă treptat E211 din produsele sale — imediat ce va descoperi o alternativă satisfăcătoare.[7]
E212	benzoat de potasiu	Informațiile despre E211 sunt valabile și pentru E212. În UE nu este recomandată folosirea acestuia pentru produsele destinate consumului de către copii.
E213	benzoat de calciu	Informațiile despre E211 sunt valabile și pentru E213.
E214	p-hidroxibenzoat de etil, etilparaben	Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (European Food Safety Authority, EFSA) nu a fost în măsură să recomande o doză zilnică admisă (DZA) pentru parabenul de propil (E216), deoarece acesta, spre deosebire de parabenul de etil (E214) și cel de metil (E218), a avut efecte asupra hormonilor sexuali și a organelor de reproducere masculine la șobolanii tineri.[8] În directiva 2006/52/CE se menționează că este necesar să se interzică utilizarea p-hidroxibenzoaților (PHB), denumiți și parabeni, în suplimentele alimentare lichide.[8]
E215	derivat sodic al esterului etilic al acidului p-hidroxibenzoic
E216	p-hidroxibenzoat de propil, propilparaben
E217	derivat sodic al esterului propilic al acidului p-hidroxibenzoic
E218	p-hidroxibenzoat de metil, metilparaben
E219	derivat sodic al esterului metilic al acidului p-hidroxibenzoic
E220	dioxid de sulf	Este folosit ca și conservant pentru fructele uscate, în special caise. Păstrează aspectul și culoarea originală a fructelor și previne putrezirea lor. Este folosit în aproape toate vinurile comerciale ca antiseptic și antioxidant pentru a preveni dezvoltarea bacteriilor și oxidarea, deci pentru a păstra gustul, parfumul și culoarea originală a vinului. Este responsabil pentru cuvintele "conține sulfiți" ce se regăsesc pe etichetele sticlelor de vin. După legislația UE și SUA, vinurile cu o concentrație de dioxid de sulf mai mică de 10 ppm nu trebuie să aibă inscripționate cele două cuvinte.
E221	sulfit de sodiu	Este folosit în alimente pentru evitarea decolorării și degradării.
E222	sulfit acid de sodiu (bisulfit de sodiu)	Este folosit în conservele de fructe pentru a preveni oxidarea și pentru a distruge microbii.
E223	metabisulfit de sodiu (disulfit de sodiu)	Datorită efectului său oxidant, poate reduce conținutul de vitamine din produse.[9]
E224	metabisulfit de potasiu (disulfit de potasiu)
E249	nitrit de potasiu	Utilizat pentru produse din carne uscată, sărată, netratată termic.[10]
E250	nitrit de sodiu	Este frecvent utilizat cu rol dublu în produsele din carne (pastramă, șuncă etc.) pentru a păstra culoarea roșiatică a cărnii, și de asemenea pentru prevenirea dezvoltării bacteriilor producătoare de toxină botulinică. Principala îngrijorare legată de nitritul de sodiu este formarea nitrozaminelor — considerate cancerigene — atunci când produsele de carne care conțin E249 sau E250 sunt expuse la temperaturi înalte (prin prăjire sau la grătar).[11] Acidul ascorbic (vitamina C, E300) sau acidul eritrobic (E315) împiedică formarea de nitrozamine, și de aceea sunt utilizați împreună cu nitritul de sodiu.
E251	nitrat de sodiu	Folosit în produsele din carne sărată, inclusiv în conservele de carne.[10]
E252	nitrat de potasiu	Folosit în brânză tare, semitare, semimoale. De asemenea și pentru hering sau șprot marinat.[10]
E270	acid lactic	Împiedică alterarea măslinelor spaniole, stabilizează aciditatea în procesul de fabricare a brânzei, și crește aciditatea la deserturile congelate, băuturile carbogazoase cu arome de fructe.[12]

Antioxidanți și corectori de aciditate

Antioxidanții reprezintă substanțe care prelungesc viața produselor alimentare prin protejarea acestora împotriva deteriorării cauzate de oxidare, precum râncezirea grăsimii și schimbarea culorii.

Corectorii de aciditate reprezintă substanțe care modifică sau controlează aciditatea sau alcalinitatea unui produs alimentar.

E300	acid ascorbic	Vitamina C
E306	extract bogat în tocoferol	Vitamina E
E307	alfa-tocoferol
E308	gama-tocoferol
E309	delta-tocoferol
E310	galat de propil	Galații se utilizează, de obicei în combinație cu E320 sau E321, în grăsimi și uleiuri pentru fabricarea profesională a alimentelor tratate termic, ulei și grăsime de gătit (excluzând uleiul de turtă de măsline), untură, ulei de pește, grăsime de vită, pasăre și oaie.[10]
E311	galat de octil
E312	galat de dodecil
E315	acid eritrobic	Utilizat în produse din carne semiconservate și conservate, produse din pește semiconservate și conservate, pește refrigerat și congelat cu piele roșie.[10]
E320	butilhidroxianisol (BHA)	Este un antioxidant sintetic folosit pentru a preveni râncezirea în grăsimi și produse grase. Utilizat de obicei în combinație cu E321 în alimente tip snacks pe bază de cereale, supe și ciorbe deshidratate, sosuri, carne deshidratată, condimente și mirodenii, cereale prepreparate, cartofi granulați deshidratați (chipsuri), gumă de mestecat, suplimente dietetice.[10] Dacă E320 și/sau E321 sunt adăugate într-un ingredient (de exemplu, marțipanul[13]) folosit într-un produs alimentar, nu este necesar ca vreunul să fie declarat în lista de ingrediente. Este de asemenea folosit în produsele cosmetice și în ambalajele pentru alimente.[14] Este interzis în Austria.[13] Institutul național de sănătate (National Institutes of Health) din SUA a declarat că E320 este anticipat în mod rezonabil ca fiind cancerigen pentru oameni, bazându-se pe rezultatele experimentelor efectuate pe animale.[15] Statul California din SUA l-a declarat cancerigen și prin urmare a interzis întrebuințarea acestuia.
E321	butilhidroxitoluen (BHT)	Este un antioxidant sintetic folosit pentru a preveni râncezirea în grăsimi și produse grase. Este de asemenea folosit în produsele cosmetice și în ambalajele pentru alimente.[14]
E322	lecitină	Sursele naturale de lecitină sunt gălbenușul de ou și semințele de soia. Întârzie râncezirea și ajută la obținerea unor prăjituri sau torturi mai pufoase. Având rol și de emulgator, aceasta împiedică separarea uleiului și apei.[12]
E330	acid citric	Este de fapt cunoscuta sare de lămâie. Se găsește în cele mai multe sucuri care se afla în comerț, muștar (sub formă de arome), ciuperci conservate.
E338	acid fosforic	Produce tulburări digestive (indigestie, vomă, colici abdominale, ș.a.).[necesită citare] Este folosit și în preparatele din brânză.

Emulgatori, stabilizatori, agenți de îngroșare și agenți de afânare

Emulgatorii sau agenții emulsifianți reprezintă substanțe care fac posibilă formarea sau menținerea unui amestec omogen de două sau mai multe faze imiscibile în alimente, ca ulei și apă.

Stabilizatorii reprezintă substanțe care, adăugate unui produs alimentar, fac posibilă menținerea stării fizico-chimice a acestuia. Stabilizatorii includ substanțe care permit menținerea unei dispersii omogene de două sau mai multe substanțe imiscibile, precum și substanțe care stabilizează, conservă sau intensifică culoarea unui produs alimentar.

Agenții de îngroșare reprezintă substanțe care, adăugate unui produs alimentar, cresc vâscozitatea acestuia.

Gumele au rol de stabilizator dar și de agent de îngroșare, printre altele să mențină uleiul și apa amestecate împreună în dressing-urile pentru salate, să încapsuleze uleiurile aromatice în suplimentele nutritive sub formă de praf sau tablete. Gumele sunt de asemenea folosite pentru înlocuirea masei grase din produsele cu grăsime redusă. Ele sunt derivate din surse naturale (arbori, alge, bacterii) și nu sunt absorbite de corpul uman.^[12]

Agenții de afânare sunt substanțe sau combinații de substanțe care eliberează gaz, mărind astfel volumul aluatului sau al cocii.

E406	agar-agar
E407	caragenan	Este o familie de polizaharide ce sunt extrase din specia de alge roșii denumită Chondrus crispus. Extractele gelationoase din această algă reprezintă o alternativă vegetală la gelatină.
E410	gumă de carruba	Aditiv alimentar cu rol de emulgator, stabilizator, agent de îngroșare, de umplere și de aglomerare. Este un produs natural, obținut din arborele de roșcov.[16][17][18]
E411	gumă de ovăz	Este un agent de îngroșare, polizaharid natural, obținut din ovăz care în concentrație ridicată produce flatulență și balonare.[necesită citare]
E412	gumă de guar	Este un agent de îngroșare, emulsificator și stabilizator obținut din rășina de guar care poate provoca greață, meteorism și crampe, și reduce nivelul colesterolului.[necesită citare]
E413	tragacant
E414	gumă de acacia, gumă arabică
E415	gumă de xantan
E440	pectine (pectină, pectină amidată)	Pectina este un carbohidrat care întărește membranele celulelor din fructele citrice, mere, morcovi, și alte fructe și legume. Pectina capătă, prin amestecare cu apă și prin fierbere, forma unei gelatine. Aceasta constituie baza pentru prepararea marmeladei și a gemurilor.
E450	difosfați (difosfat disodic, difosfat trisodic, difosfat tetrasodic, difosfat dipotasic, difosfat tetrapotasic, difosfat dicalcic, dihidrogeno-difosfat de calciu)	Folosiți în produse fine de panificație, făină cu agenți de afânare, sosuri, deserturi, biscuiți și pesmeți.[10]
E451	trifosfați (trifosfat pentasodic, trifosfat pentapotasic)	Adăugați în supe și ciorbe, ceai și infuzii de plante.[10]
E452	polifosfați (polifosfat de sodiu, polifosfat de potasiu, polifosfat calcosodic, polifosfați de calciu)	Utilizați în produse alimentare sub formă de praf, gumă de mestecat, cereale pentru micul dejun, snacks, surimi, paste din pește și crustacee, glazuri, produse de cofetărie, fidea, aluaturi, file de pește neprelucrat, refrigerat și congelat, produse din crustacee refrigerate și congelate.[10]
E466	carboximetilceluloză	Produce tulburări digestive (indigestie, vomă, colici abdominale ș.a.).[necesită citare]
E500	carbonați de sodiu (carbonat de sodiu, carbonat acid de sodiu, sescvicarbonat de sodiu)	Carbonatul acid de sodiu este denumirea științifică a bicarbonatului de sodiu folosit în bucătărie. Este un agent de afânare reprezentând o componentă a parfului de copt, și este folosit în alimentele de înțărcare pentru sugari.
E501	carbonați de potasiu (carbonat de potasiu, carbonat acid de potasiu), potasă	Utilizat în produse pe bază de cacao și de ciocolată, lapte deshidratat și parțial deshidratat.
E512	clorură stanoasă	Utilizat exclusiv pentru stabilizarea culorii sparanghelului alb în cutii de conservă și în borcane de sticlă.[10]
E525	hidroxid de potasiu, potasă caustică	Utilizat în alimentele de înțărcare pentru sugari și în produsele pe bază de cacao și de ciocolată.[10]
E579	gluconat de fier	Este un stabilizator folosit pentru înnegrirea (oxidarea) artificială a măslinelor. Este de asemenea utilizat ca sursă de fier și de industria farmaceutică în tabletele de suplimente nutritive.[12]
E927b	carbamidă, uree	Este folosită, cu rol de stabilizator, exclusiv pentru guma de mestecat fără adaos de zahăr.[10]

Îndulcitori

Îndulcitorii sunt substanțe utilizate pentru a da un gust dulce produselor alimentare sau utilizate pentru îndulcitorii de masă.^[1]

E420	sorbitol	Este un zahăr-alcool ce are aproximativ jumătate din dulceața zaharozei. Unele persoane cu diabet folosesc sorbitolul ca îndulcitor, deoarece este lent absorbit de organism și nu cauzează o crește bruscă a glicemiei (nivelul glucozei în sânge).[12] Nu conduce la apariția cariilor dentare, deoarece bacteriile din cavitatea bucală nu metabolizează sorbitolul foarte bine. De aceea este folosit în gumele de mestecat. Consumul unei cantități semnificative poate avea un puternic efect laxativ, cauzând chiar și diaree.
E421	manitol	Este posibil să provoace alergii. Este interzis în mâncarea sugarilor putând provoca diaree și disfuncții renale. Poate provoca greață, vomă și se regăsește în produse cu conținut redus în calorii.[necesită citare]
E950	acesulfam K, acesulfam potasiu	Este un îndulcitor artificial, de aproximativ 200 de ori mai dulce decât zaharoza. Este de obicei folosit în combinație cu aspartamul, sucraloza sau zaharina. Este utilizat în guma de mestecat, produsele de patiserie, dulciurile pe bază de gelatină, sucurile dietetice (așa numitele "sugar-free").
E951	aspartam	Este un îndulcitor artificial, de aproximativ 200 de ori mai dulce decât zaharoza.[19], frecvent folosit și care poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli, potrivit cercetătorilor.[necesită citare] Se întâlnește cel mai des în guma de mestecat, produse zaharoase, băuturi răcoritoare. Joacă un rol important în declanșarea tumorilor cerebrale, a sclerozei multiple, malformațiilor și diabetului.[necesită citare] Este cancerigen.
E952	acid ciclamic și sărurile sale de Na și Ca (ciclamat de sodiu, ciclamat de calciu)	Ciclamatul de sodiu este un îndulcitor artificial, de 30-50 de ori mai dulce decât zaharoza, depinzând de concentrația utilizată - nefiind o relație liniară. Este de obicei folosit împreună cu alți îndulcitori, în special zaharină. Acest controversat îndulcitor a fost utilizat în USA până în anul 1970, după care a fost interzis. Studiile pe animale au indicat că produce cancer și afectează glandele genitale masculine (testiculele), dar nu direct, ci amplificând potența altor substanțe cancerigene.[12]
E953	isomalt	Este un tip de zahăr-alcool, oferind aproape jumătate din caloriile unei cantități similare de zaharoză (zahăr). Similar cu alți zahăr-alcooli, induce riscul unor neplăceri gastrice (flatulență și diaree) atunci când este consumat în cantități mari (peste 50 g/zi pentru adulți și 25 g/zi pentru copii). Este de obicei folosit împreună cu sucraloza, obținând astfel un amestec aproximativ la fel de dulce ca zahărul.
E954	zaharină și sărurile sale de Na, K și Ca (zaharinat de sodiu, zaharinat de potasiu, zaharinat de calciu)	Este un îndulcitor artificial de aproximativ 300-500 de ori mai dulce decât zaharoza.[19]
E955	sucraloză	Este un îndulcitor artificial, de aproximativ 600 de ori mai dulce decât zaharoza.
E957	taumatină	Este de aproximativ 2000-3000 de ori mai dulce decât zaharoza.[19]
E962	sare de aspartam-acesulfam	Este un îndulcitor artificial, de aproximativ 350 de ori mai dulce decât zaharoza.
E965	maltitol	Este un zahăr-alcool care nu este bine absorbit de către organismul uman, ceea ce înseamnă mai puține calorii pe gram decât zahărul. Nu conduce la apariția cariilor dentare, de aceea este folosit în gumele de mestecat. Consumul unei cantități semnificative (mai mult de 20-30 grame) poate avea efecte laxative.[12]
E967	xilitol	Este aproximativ la fel de dulce ca zaharoza, dar furnizând doar două treimi din energia obținută de la aceeași cantitate de zaharoză.

Agenți antiaglomeranți

Agenții antiaglomeranți sau agenții de separare reprezintă substanțe care reduc tendința particulelor unui produs alimentar de a adera una de alta.

E535	ferocianura de sodiu	Utilizați în produse alimentare sub formă de praf (inclusiv zaharuri), sare și substituenții ei, suplimente alimentare dietetice, alimente sub formă de tablete, pastile, drajeuri, brânză tare și brânză prelucrată tăiată felii, gumă de mestecat, orez, cârnați și jeleuri (numai tratament superficial).[10] E555 este folosit în sare, lapte praf și făină sub forma granulelor gluten-kaolin numite 'Pesta'. Deși se știe că aluminiul este cauza unor probleme placentare în timpul sarcinii și că este asociat cu boala Alzheimer, este permis în România[20].[necesită citare]
E536	ferocianura de potasiu
E551	dioxid de siliciu
E552	silicat de calciu
E553a	silicat de magneziu, trisilicat de magneziu
E553b	talc
E554	silicat alumino-sodic
E555	silicat alumino-potasic
E556	silicat alumino-calcic
E559	silicat de aluminiu (Kaolin)

Potențatori de aromă

Potențatorii de aromă reprezintă substanțe care ameliorează gustul și/sau mirosul existent al unui produs alimentar. Aceștia pot fi obținuți din surse naturale (prin distilare, macerare, extracție lichid-lichid etc.) sau sintetizați chimic.

În UE este interzisă adăugarea potențatorilor din tabelul următor la miere, uleiuri și grăsimi de origine animală sau vegetală neemulsionate, unt, lapte și smântână pasteurizate și sterilizate (inclusiv degresate, integrale și semidegresate), produse lactate fermentate natural nearomatizate, apă minerală naturală și apă de izvor, cafea (cu excepția cafelei solubile aromate) și extractelor de cafea, frunze de ceai nearomatizate, zahăr, și paste făinoase uscate.^[10]

E620	acid glutamic	Glutamatul monosodic este un potențiator de aromă și este adăugat în cantitate mai mare la amestecurile de condimente și mirodenii cum ar fi produsele de tip Vegeta care conțin până la 15% glutamat monosodic, precum și supele la plic. Alte produse care pot conține glutamat monosodic sunt unele mezeluri sau unele tipuri de brînză topită.
E621	glutamat monosodic
E622	glutamat monopotasic
E623	diglutamat de calciu
E624	glutamat de monoamoniu
E625	diglutamat de magneziu
E626	acid guanilic	Acidul guanilic este adesea utilizat în sinergie cu inozinatul disodic (E631), acest amestec formând așa numitele 5′-ribonucleotide disodice (E635).
E627	guanilat disodic
E628	guanilat dipotasic
E629	guanilat de calciu
E630	acid inozinic	Acidul inozinic se utilizează predominant împreună cu glutamatul monosodic (E621). Datorită efectelor sinergice între cele două substanțe, impactul glutamatului monosodic asupra gustului este intensificat.
E631	inozinat disodic
E632	inozinat dipotasic
E633	inozinat de calciu
E634	5′-ribonucleotide de calciu
E635	5′-ribonucleotide disodice	Utilizate împreună cu glutamatul monosodic (E621).

Agenți de tratare a făinii

Agenții de tratare a făinii, alții decât emulsifianții, sunt substanțe care se adaugă făinii sau aluatului pentru a îi îmbunătăți calitățile panificabile.^[1]

E924

bromat de potasiu

Agenția internațională pentru cercetarea cancerului (International Agency for Research on Cancer, IARC) îl consideră posibil cancerigen pentru oameni.[21] Este interzis în UE, Canada, China și multe alte țări. În SUA și Japonia nu a fost interzisă utilizarea acestuia.

Agenți de glazurare

Agenții de glazurare (inclusiv lubrifianții) sunt substanțe care, aplicate pe suprafața externă a unui produs alimentar, îi conferă acestuia un aspect lucios sau acționează ca un strat protector.

E901	ceară de albine (albă și galbenă)	Sunt utilizate ca agenți de glazurare pentru produse de cofetărie (inclusiv ciocolată), produse fine de panificație de dimensiuni mici în strat de ciocolată, snacks, fructe în coajă, boabe de cafea. Sunt folosite de asemenea pentru suplimente alimentare dietetice, fructe citrice, pepeni, mere și pere proaspete (numai tratament superficial).[10]
E902	ceară candelilla
E903	ceară carnauba
E904	șelac
E912	[[esteri ai acidului montanic	Utilizați ca agenți de glazurare pentru fructele citrice proaspete (numai tratament superficial).[10]
E914	ceară de polietilenă oxidată

Gaze de ambalare

Gazele de ambalare reprezintă gaze ce intră în componența aerului, și care sunt introduse într-un container înaintea, în timpul sau după plasarea unui produs alimentar în container.

Ambalarea în atmosferă protectoare este o tehnică folosită în industria alimentară atunci când se dorește prevenirea oxidării și dezvoltării bacteriilor. Aceasta presupune eliminarea oxigenului din atmosfera ce înconjoară produsul prin înlocuirea acestuia cu alt gaz, azot sau amestec de azot și dioxid de carbon, în funcție de necesități. În schimb, produsele ce conțin carne roșie proaspătă trebuie ambalate într-o atmosferă îmbogățită în oxigen pentru a menține culoarea roșie și atractivă a produsului.

E290	dioxid de carbon
E941	azot	Folosit la ambalarea ermetică în pungi de plastic a legumelor crude (de exemplu frunze de salată) ce pot fi direct utilizate în prepararea salatelor. Utilizat la ambalarea ermetică în pungi a chipsurilor de cartofi, pentru a preveni râncezirea acestora în prezența oxigenului din aer.
E948	oxigen

Vezi și

• Glosar de alimentație
• Lista legumelor
• Listă de condimente

Note

1. Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 din 16 decembrie 2008 privind aditivii alimentari, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, accesat în la 23 septembrie 2010 Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
2. en Agency revises advice on certain artificial colours, UK Food Standards Agency (FSA), 11 septembrie 2007, arhivat din original la 3 aprilie 2012, accesat în 22 septembrie 2010
3. Directiva 94/36/CE din 30 iunie 1994 privind coloranții autorizați pentru utilizarea în produsele alimentare, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, accesat în 23 septembrie 2010
4. en Food And Drug Administration Compliance Program Guidance Manual (PDF), U.S. Food and Drug Administration (FDA), p. 10, accesat în 22 septembrie 2010
5. Regulamentul (CE) nr. 884/2007 din 26 iulie 2007 privind măsurile de urgență pentru suspendarea utilizării colorantului alimentar E 128 Roșu 2G, Comisia Europeană, accesat în 27 septembrie 2010
6. en Data on Benzene in Soft Drinks and Other Beverages (Data through 16 mai 2007), U.S. Food and Drug Administration (FDA), accesat în 21 septembrie 2010
7. en Diet Coke to drop additive in DNA damage fear, The Daily Mail, 26 mai 2008, accesat în 21 septembrie 2010
8. Directiva 2006/52/CE din 5 iulie 2006 de modificare a Directivei 95/2/CE privind aditivii alimentari, alții decât coloranții și îndulcitorii, și a Directivei 94/35/CE privind îndulcitorii care trebuie utilizați în produsele alimentare, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, accesat în 23 septembrie 2010
9. Despre E-uri, Food-Info.net, accesat în 21 septembrie 2010
10. Directiva 95/2/CE din 20 februarie 1995 privind aditivii alimentari, alții decât coloranții și îndulcitorii, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, accesat în 19 septembrie 2010
11. en 12 Food Additives to Avoid, MSN Health & Fitness, arhivat din original la 9 februarie 2009, accesat în 22 septembrie 2010
12. en CSPI's Guide to Food Additives, Center for Science in The Public Interest (CSPI), accesat în 20 septembrie 2010
13. de Pharmazie: Zusatz- und Hilfsstoffe, BDsoft, accesat în 22 septembrie 2010
14. de Informationen zu Lebensmittelzusatzstoffen, arhivat din original la 7 decembrie 2010, accesat în 22 septembrie 2010
15. en Report on Carcinogens, Eleventh Edition: Butylated Hydroxyanisole (BHA), CAS No. 25013-16-5 (PDF), National Institutes of Health (NIH), accesat în 22 septembrie 2010
16. „E410 – Definiție”, InfoCons, accesat în 17 iulie 2021
17. „E410 – Denumire și descriere”, E.infocons.ro, accesat în 17 iulie 2021
18. Daniel Contescu, „Comisia Europeană solicită retragerea produselor pe bază de gumă de caruba. Aditivul cancerigen se găsește în înghețată”, Mediafax, accesat în 17 iulie 2021
19. Directiva 2008/60/CE din 17 iunie 2008 de stabilire a criteriilor specifice de puritate privind îndulcitorii autorizați pentru utilizare în produsele alimentare, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, accesat în 9 septembrie 2010
20. „Alimente poluate legal. De evitat”. Arhivat din original la 17 februarie 2011. Accesat în 18 noiembrie 2010.
21. en IARC - Summaries & Evaluations: Potassium Bromate (Group 2B), International Agency for Research on Cancer (IARC), accesat în 24 septembrie 2010

Legături externe

• en „The Current Community Legislation on food additives”. European Commission. Accesat în 27 septembrie 2010.
• en „Current EU approved additives and their E Numbers”. UK Food Standars Agency. Accesat în 27 septembrie 2010.
• en Dr. David Jukes. „Food Additives in the European Union”. Department of Food and Nutritional Sciences, University of Reading, UK. Arhivat din original la 24 decembrie 2002. Accesat în 27 septembrie 2010.
• en Stefan Gates (23 august 2010). „Are E numbers really bad for you?”. BBC. Accesat în 26 septembrie 2010.
• en Gailon Totheroh (17 februarie 2007). „The Hidden Danger in Your Food”. CBN. Accesat în 26 septembrie 2010.
• „Aditivii alimentari”. SfatulMedicului.ro. Accesat în 23 septembrie 2010.
• „Directiva 2008/84/CE din 27 august 2008 de stabilire a unor criterii specifice de puritate pentru aditivii alimentari, alții decât coloranții și îndulcitorii”. Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene. Accesat în 22 septembrie 2010.
• de „Verzeichnis aller in der EU zugelassenen Lebensmittelzusatzstoffe”. Bundesministerium für Ernährung, Landwirtschaft und Verbraucherschutz (BMELV). Accesat în 17 septembrie 2010.^{[nefuncțională]}
• „Categorii de aditivi alimentari”. eva.ro. Arhivat din original la 5 decembrie 2011. Accesat în 20 noiembrie 2011.
• E 385 - Sechestrantul sănătății^{[nefuncțională]} , 9 ianuarie 2008, Cristina Andreea Calin, Jurnalul Național
• Ordin Nr. 438/295 din 18 iunie 2002 pentru aprobarea Normelor privind aditivii alimentari destinați utilizării în produsele alimentare pentru consum uman, legex.ro
• Alimente și conținutul de ingrediente, alegesanatos.ro
• Lista integrală a ingredientelor pe care le conțin produsele alimentare și cosmetice, alegesanatos.ro