Drog
orice compus chimic care are un efect asupra organismului (include narcotice și medicamente) From Wikipedia, the free encyclopedia
Remove ads
Drog este un termen folosit pentru a desemna substanțe naturale sau sintetice care, prin proprietățile lor chimice, pot modifica funcționarea sistemului nervos central, influențând percepția, dispoziția, cogniția, conștiința ori comportamentul. În uzul cotidian, termenul este asociat în special cu substanțele psihoactive (adesea cele reglementate sau ilegale); în sens științific mai larg, un drog este orice substanță solidă, lichidă sau gazoasă care, odată administrată unui organism viu, produce modificări fiziologice ori psihice.
Unele droguri pot produce toleranță și/sau dependență în urma consumului repetat; potențialul variază semnificativ între clase și substanțe. Impactul asupra sănătății depinde de doză, frecvență, calea de administrare și contextul utilizării.
Termeni precum „medicament”, „substanță psihoactivă”, „psihotrop”, „stupefiant” sau „narcotic” sunt folosiți uneori interschimbabil, dar au sensuri diferite în contexte medicale, juridice sau sociale: medicamentul desemnează un drog folosit terapeutic, în timp ce „stupefiant” și „narcotic” sunt categorii juridice pentru substanțe supuse regimurilor de control; „psihoactiv/psihotrop” descrie efecte asupra funcțiilor mentale, fără a implica în mod necesar o judecată de legalitate sau risc.
În dicționarele românești mai vechi, termenul drog desemna în principal materii prime folosite la prepararea produselor farmaceutice.[1][2] Edițiile DEX ulterioare (1998, 2009) au extins definiția, incluzând explicit sensul de „stupefiant”.[3][4]
Potrivit OMS, drogurile psihoactive sunt substanțe care, atunci când sunt ingerate sau administrate, pot influența percepția, cogniția, dispoziția și emoțiile.[5]
Pe lângă utilizările medicale și recreaționale, unele substanțe psihoactive sunt investigate sau folosite în scopuri psihonautice, pentru explorarea conștiinței și a proceselor mentale, de obicei în cadre controlate.
Remove ads
Etimologie
Românescul drog provine din francezul drogue. Etimologia franceză este atribuită, de cele mai multe ori, neerlandezei mijlocii droog („uscat”), inițial în expresia droge vate („butoaie uscate”), folosită pentru a desemna mărfuri uscate precum mirodeniile și plantele medicinale.[6][7]
Scurt istoric
- Antichitate și epoci premoderne
- Din cele mai vechi timpuri, oameni și comunități au folosit substanțe cu efecte psihoactive în contexte ritualice, religioase sau terapeutice, dar și recreativ. Sumerienii și alte culturi din Mesopotamia cunoșteau opiul din macul de opiu; unele surse indică utilizări timpurii încă din mileniul al IV-lea î.Hr., deși o parte a dovezilor timpurii rămâne disputată.[8][9] În Mesoamerica, anumite ciuperci care conțin psilocibină au avut întrebuințări sacre la azteci și alte populații indigene („teonanácatl”).[10][11] În spațiul creștinismului european, vinul are rol ritual în Euharistie, ceea ce a contribuit la acceptarea socială a alcoolului/etanolului în multe societăți.[12] În exegeza biblică modernă există și ipoteza că termenul ebraic „kaneh bosem” ar desemna canabisul; această interpretare a fost propusă de Sula Benet și rămâne discutată.[13]
- Secolele XIX-XX - globalizare, control și propagandă
- Comerțul colonial cu opiu a modelat geopolitica secolului al XIX-lea (de ex., Războaiele Opiului).[14] În SUA, anii 1930 au adus campanii oficiale și media împotriva canabisului (de ex., filmul Reefer Madness, relansat ulterior ca piesă de propagandă cu tentă senzaționalistă), pe fondul eforturilor Biroului Federal al Narcoticelor și al legislației din 1937.[15] Propaganda descria consumatorii implicați în „orgii bizare”, violențe și degradare morală, contribuind la panică socială. Istoricii au arătat ulterior că această campanie a avut atât motivații rasiale (stigmatizarea comunităților afro-americane și mexicane), cât și economice (interesele industriei hârtiei și textilelor concurate de cânepă). În 1942, SUA au produs filmul Hemp for Victory pentru a promova cânepa industrială în efortul de război, ilustrând utilizări economice distincte de cele recreative/medicale.[16] După 1945, în contextul Războiului Rece, SUA și aliații au promovat extinderea regimului de control la nivel global prin ONU. Convenția unică asupra stupefiantelor (1961) a consolidat controlul asupra opiaceelor, cocainei și canabisului, iar convențiile din 1971 și 1988 au extins regimul la substanțe psihotrope și trafic. România, ca și alte state socialiste, a aderat la aceste convenții. După 1971, administrația Nixon a lansat politica numită ulterior „Războiul împotriva drogurilor”, dublând măsurile penale cu programe de tratament, dar și cu extinderea instrumentelor de control internațional.[17] Comisia guvernamentală Shafer a recomandat în 1972 decriminalizarea posesiei de canabis în SUA, dar concluziile sale nu au fost adoptate la acel moment.[18]
- Sistemul internațional și evoluțiile recente
- În secolul XX s-a consolidat arhitectura convențiilor ONU (1961, 1971, 1988) care a fost apoi implementată în legislațiile naționale, inclusiv în România.[19] Criticile ulterioare au vizat efectele neintenționate ale politicilor exclusiv punitive și diferențele de tratament între substanțe și grupuri sociale; literatura de specialitate și rapoarte ONU au documentat aceste tensiuni.[20] În 2 decembrie 2020, Comisia ONU pentru Stupefiante (CND) a acceptat recomandarea OMS de a elimina „canabisul și rășina de canabis” din Anexa IV a Convenției Unice din 1961 (categoria pentru substanțe „în mod deosebit nocive și cu beneficii terapeutice minime), menținându-le totuși în Anexa I; reclasificarea facilitează cercetarea și recunoaște utilizări medicale, fără a liberaliza automat regimurile naționale.[21][22]
Remove ads
Clasificare după mecanism de acțiune
Drogurile psihoactive își exercită efectele prin interacțiuni cu neurotransmițători, receptori și alte componente neurochimice ale sistemului nervos, ceea ce poate modifica percepția, dispoziția, cogniția sau nivelul de conștiință. Magnitudinea și natura acestor efecte depind de caracteristicile substanței și de factorii biologici și contextuali ai utilizatorului.
Notă: Anumite substanțe chimice toxice utilizate industrial (de exemplu Acetonă, Toluen, vapori de Benzină, propulsori precum Butan și Propan) pot fi uneori inhalate abuziv pentru efecte psihotrope tranzitorii. Acestea nu sunt, de regulă, încadrate ca „droguri” în sens farmacologic, iar utilizarea lor recreativă este rară și asociată cu riscuri semnificative.
În afara mecanismelor farmacologice prezentate mai sus, drogurile mai pot fi clasificate și după alte criterii: după origine (naturale, de semisinteză, sintetice), după statut juridic (substanțe permise versus controlate) sau după calea de administrare (ingestie, fumat, prizare, inhalare, injectare, masticare).
Remove ads
Convenții internaționale
- Convenția unică asupra substanțelor stupefiante (1961, amendată prin Protocolul din 1972) - stabilește cadrul global pentru controlul opiaceelor, canabisului și altor substanțe de risc major.[23]
- Convenția asupra substanțelor psihotrope (1971) - a extins controlul internațional la LSD, amfetamine, MDMA, benzodiazepine și alte substanțe psihoactive de sinteză.[24]
- Convenția Națiunilor Unite împotriva traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope (1988) - a introdus măsuri consolidate împotriva traficului internațional, inclusiv controlul precursorilor chimici.[25]
- Reclasificarea canabisului de către CND (2020): „canabisul și rășina de canabis” au fost eliminate din Anexa IV a Convenției din 1961 (categoria pentru substanțe „în mod deosebit nocive și cu beneficii terapeutice minime”), dar rămân în Anexa I; această decizie recunoaște valoarea medicală și facilitează cercetarea, fără a liberaliza automat regimurile naționale.[26][27]
Remove ads
Legislație și instituții în România
- Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.
- Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope.
- Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative speciale - introdusă în contextul fenomenului „etnobotanice”.
- Alte acte normative conexe, ex. Legea nr. 381/2004.
Instituții: din 2024-2025, atribuțiile naționale în domeniu sunt gestionate de Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor.[28]
Remove ads
Note
Bibliografie
Lectură suplimentară
Vezi și
Legături externe
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads