Alegeri parlamentare în România, 2020

alegeri pentru Parlamentul României, care au avut loc pe 6 decembrie 2020 From Wikipedia, the free encyclopedia

Alegeri parlamentare în România, 2020
Remove ads

Alegerile parlamentare din 2020 în România au fost scrutinul electoral pentru alegerea unui nou legislativ român, care au avut loc la data de 6 decembrie 2020.[3][4] Aceste alegeri au fost al 9-lea de acest tip în România postdecembristă. Următoarele alegeri parlamentare au avut loc la data de 1 decembrie 2024, de Ziua națională a României.

Informații pe scurt Toate cele 136 de mandate de senator și toate cele 330 de mandate de deputat 69 S și 166 D mandate necesare pentru majoritate, Prezență la urne ...
Remove ads
Remove ads

Sistem electoral

Parlamentul României este bicameral, fiind format din Camera Deputaților cu 330 de membri și Senat cu 136 de membri. Mandatul este obținut pentru o durată de patru ani.[5] Membrii Camerei Deputaților sunt aleși prin mai multe metode: 308 sunt aleși din 42 de circumscripții constituite din cele 41 de județe ale României și municipiul București, prin reprezentare proporțională, iar patru sunt aleși, tot prin reprezentare proporțională, dintr-o circumscripție reprezentând diaspora română, rezultând un subtotal de 312 membri.[6] Partidele trebuie să treacă un prag electoral care se calculează în două moduri: fie prin raportarea procentului de 5% la totalul voturilor valabil exprimate la nivel național, fie prin calcularea procentului de 20% din voturile valabil exprimate în cel puțin patru circumscripții electorale.[7] Locuri suplimentare se adaugă pentru grupurile minoritare etnice care concurează în alegeri și trec un prag special (mai mic); în prezent, 17 minorități etnice sunt reprezentate în Parlament, rezultând un total de 329 de membri. Cei 136 de membri ai Senatului sunt aleși din 43 de circumscripții constituite din 41 de județe (un total de 121 de locuri), municipiul București (13 locuri) și diaspora română (două locuri).[8]

Remove ads

Preambul

În contextul pandemiei de coronavirus din România, fostul președinte al Senatului Călin Popescu-Tăriceanu a propus la data de 30 septembrie amânarea alegerilor până în martie 2021. La data de 2 octombrie 2020, deputatul Adrian Dohotaru a depus la Senat un proiect de lege menit să amâne alegerile pentru data de 14 martie 2021. Proiectul a avut susținerea Partidului Social Democrat (PSD).[9] Ulterior, Călin Popescu-Tăriceanu și Victor Ponta, fost prim-ministru, au anunțat, într-o conferință de presă susținută la data de 8 octombrie 2020, fuziunea partidelor Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE) și PRO România (PRO) pentru alegerile parlamentare în partidul PRO România Social-Liberal (PRO-SL).[10] În cadrul Partidului Social Democrat (PSD), reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Alexandru Rafila, va deschide lista deputaților PSD de București, iar Gabriela Firea, pe cea a senatorilor din această circumscripție.[11] La data de 29 octombrie, Alianța USR-PLUS și-a prezentat cele 40 de angajamente,[12] printre care „Fără penali în funcții publice”[13] și „Zero taxe pe salariul minim”.

Remove ads

Campania electorală

Campania electorala din 2020 a fost una atipică, deoarece partidele au fost nevoite să își desfășoare activitățile online, din cauza pandemiei, excepție făcând partidul AUR care s-a plimbat prin toată țara cu un autobuz cu inscripții ale partidului, încălcând astfel legile de combatare a pandemiei[necesită citare].

Partide

Mai multe informații Partid, Ideologie ...
Remove ads

Sondaje și predicții

Thumb
Grafic al evoluției partidelor politice angrenate în competiția politică pentru alegerile legislative/parlamentare române din 2020, conform sondajelor din perioada 2016–2020.

Sondaje

Mai multe informații Dată, Sursă ...

Predicție locuri

Mai multe informații Sursă, PNL ...

Exit poll (Camera Deputaților)

Mai multe informații Dată, Sursă ...

Exit poll (Senat)

Mai multe informații Dată, Sursă ...
Remove ads

Rezultate

Thumb
Prezența la urne pe parcursul zilei de 6 decembrie, 2020. Cea mai mare prezență a fost înregistrată în Județul Mehedinți - 42,61% iar cea mai mică prezență în Județul Vaslui - 23,55%.

Național

Camera Deputaților

Mai multe informații Partid, Voturi ...

Senat

Mai multe informații Partid, Voturi ...

Pe județe

Camera Deputaților

Mai multe informații Județ, PSD ...

Senat

Mai multe informații Județ, PSD ...

Hărțile rezultatelor

Remove ads

Formarea majorității

În data de 21 decembrie 2020, 3 dintre cele 5 partide reprezentate în Parlament (PNL, USR PLUS, UDMR/RMDSZ) au semnat acordul de guvernare pentru următorii 4 ani. Premierul coaliției dintre cele trei partide a fost Florin Cîțu, iar PNL a avut 9 miniștri, 6 miniștri USR-PLUS și 3 miniștri UDMR/RMDSZ. Pentru alegerea președintelui Senatului și a Camerei Deputaților, alianța i-a propus pe Anca Dragu și pe Ludovic Orban, amândoi fiind aleși în funcție ulterior.

Pe 22 noiembrie 2021, în contextul demiterii guvernului Florin Cîțu, Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL) și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR/RMDSZ) au fost desemnate să formeze noul guvern, așadar Guvernul Nicolae Ciucă a fost învestit la 25 noiembrie 2021. Guvernul Ciucă a fost succedat de guvernul Ciolacu, în funcție până în prezent.

Remove ads

Lipsa electoratului pentru anumite partide devenite neparlamentare

PMP și alte partide mici precum ALDE, PRO România și PPU-SL nu au reușit să atragă îndeajuns de mult electorat pentru a ajunge în Parlament. Cu toate acestea, dintre formațiunile anterior enumerate, PPU-SL a reușit ulterior să intre în parlament pe anumite locuri obținute anterior de PSD, fiind astfel considerat un partid satelit al acestuia.

Note

Legături externe

Loading content...
Loading related searches...

Wikiwand - on

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.

Remove ads