al 133-lea guvern al României From Wikipedia, the free encyclopedia
Guvernul Marcel Ciolacu exercită puterea executivă a României, începând cu 15 iunie 2023.[1] Condus de politicianul Marcel Ciolacu, guvernul este alcătuit din partidele politice Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL).
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Guvernul Marcel Ciolacu | |
Al 133-lea Guvern al al României | |
15 iunie 2023 – prezent Activitate în desfășurare | |
Data formării | 15 iunie 2023 (învestit în urmă cu 1 an, 4 luni și 20 zile) |
Oameni și organizații | |
Prim-ministru | Marcel Ciolacu PSD, 15 iunie 2023 — în funcție |
Șeful statului | Klaus Iohannis |
Numărul curent de miniștri | 18 |
Partide membre | Coaliția Națională pentru România (CNR) constituită din
Guvern majoritar absolut 289 / 466 (62%) |
Partide de opoziție |
177 / 466 (38%) |
Liderii opoziției |
|
Istoria | |
Alegeri | 2020 |
Mandatul legislativului | 2020–2024 |
Precedent | Guvernul Nicolae Ciucă |
Modifică text |
Guvernul Marcel Ciolacu este un guvern supermajoritar, alcătuit de Coaliția Națională pentru România, compusă, la rându-i, de partidele politice parlamentare Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL). Coaliția este reprezentată în Parlamentul României de 289 de deputați și senatori (62% dintre toți parlamentarii).
În ziua de 12 iunie 2023, în cadrul coaliției, a început procedura de alternanță la guvernare, prin demisia prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă.[2]
Pe 13 iunie 2023, Marcel Ciolacu a fost desemnat de președintele României să formeze guvernul.
Pe 14 iunie 2023, miniștrii propuși de Marcel Ciolacu au fost avizați favorabil.
Pe 15 iunie 2023, Camera Deputaților a României și Senatul României s-au întrunit în plen comun pentru a acorda votul de încredere acestui guvern.[1]
Alfred Simonis a devenit succesorul interimar lui Ciolacu în funcția de președinte al Camerei Deputaților a României, în timp ce Nicolae Ciucă a devenit președintele Senatului României.
Pe 13 iulie 2023, Marius Budăi a demisionat din funcția de ministru al muncii, din cauza scandalului azilelor de bătrâni din Voluntari, interimatul a fost asigurat de către viceprim-ministrul Marian Neacșu.[3]
Pe 14 iulie 2023, la o zi după demisia lui Budăi, Gabriela Firea a demisionat din funcția de ministru al Familiei, în urma ororilor în azilul de bătrâni din Voluntari.[4]
Pe 19 iulie 2023, la o săptămână după plecarea lui Budăi de la Ministerul Muncii și după demisia lui Firea de la Ministerul Familiei, Simona Bucura a devenit noul ministru al muncii, în locul lui Marius Budăi și Natalia Intotero a devenit noul ministru al familiei, în locul Gabrielei Firea.
Distribuția ministerelor conform afilierii politice este următoarea:
Premierul Marcel Ciolacu și-a asumat marți, 26.09.2023, în plenul reunit al Parlamentului, răspunderea pentru un pachet cu multiple măsuri fiscale[5] prin Legea 296/2023[6].
Bonurile de masă au parte de o noutate: se va plăti contribuția la sănătate, CASS, (10%) pentru ele.
Angajații din construcții, agricultură și industria alimentară vor plăti CASS în valoare de 10% din salariu.
Angajații din IT vor plăti impozitul pe venit pentru suma ce depășete 10.000 de lei. De asemenea, ei vor fi scutiți de plata contribuției la Pilonul II de pensii, in sensul că pot opta pentru asta.
În cazul băncilor se introduce un impozit suplimentar, pe lângă cel pe profit, de:
Se introduce un impozit suplimentar de 0,5% și pentru companiile de petrol și gaze cu o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro.
Se modifică taxarea microîntreprinderilor. Astfel, cota de impozitare se va tripla, de la 1% la 3% pentru microîntreprinderile care:
1. realizează venituri peste 60.000 euro; sau
2. desfășoară activități, principale sau secundare în anumite coduri CAEN, specificate în lege.
Companiile mari (cu cifra de afaceri de peste 50 milioane euro) vor plăti un impozit de 1% pe cifra de afaceri dacă cel pe profit (de 16%) este mai mic. Există anumite excepții sau deduceri.
Se majorează de la 5% la 9% pentru:
Se majorează de la 5% la 19% TVA pentru:
Tot prin Legea 296/2023 Guvernul a impus mai multe plafoane de plăți pentru cumpărăturile făcute de persoanele fizice și juridice. După multiple nemulțumiri apărute atât în rândul persoanelor fizice cât și al firmelor, Guvernul a renunțat la cele mai multe dintre plafoanele adoptate inițial[7].
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.