Listă de partide politice din România

Aceasta este o listă a partidelor politice din România. România are un sistem multipartid democratic, cu numeroase partide politice, în care un partid politic nu are adesea șansa de a obține majoritate parlamentară singur și, astfel, partidele parlamentare trebuie să colaboreze și/sau să formeze alianțe între acestea pentru a forma guverne de coaliție, existând ipotetic și parțial practic în istoria relativ recentă a țării și opțiunea susținerii unui guvern minoritar. Actualul sistem politic a fost instituit în urma Revoluției Române din 1989 și a adoptării unei noi constituții în 1991; înainte de aceste evenimente, România a fost un stat totalitar cu un singur partid sub conducerea Partidului Comunist Român (PCR) de extremă stângă.

De la începutul anilor 1990, politica românească a cunoscut o scădere treptată a numărului de partide politice care au intrat în Parlament și o relativă consolidare a celor mari, deja existente pe anumite linii ideologice revendicate. Partidele politice majore pot fi grupate aproximativ în trei „familii” principale, mai precis liberale, social-democrate sau conservatoare/creștin democrate.^[1] Pe lângă aceste „familii” de partide, mai există alte grupuri care sunt afiliate următoarelor ideologii: ecologism, libertarianism sau naționalism. Grupurile extremist-naționaliste au un profil politic relativ scăzut în România, în ciuda creșterii popularității partidelor politice de extremă dreapta și eurosceptice în multe țări ale Uniunii Europene (UE) în anii 2010.^[2] Cu toate acestea, începând cu anii 2020 pe fondul pandemiei de COVID-19, a crizei economice ce a urmat, a noului val naționalist din Europa și a invaziei Rusiei din Ucraina, profilul partidelor extremist-naționaliste a crescut în România, principalii exponenți fiind partidul parlamentar Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) intrat în 2020 în parlament și S.O.S. România (S.O.S.), un partid cu un profil mai mic decât AUR dar care a reușit să trimită în Parlamentul European 2 eurodeputați (mai precis Luis Lazarus și fosta senatoare Diana Șoșoacă).

Traseismul politic rămâne totuși o problemă foarte îngrijorătoare și semnificativă, la fel ca și corupția pe scară largă, ceea ce duce la un nivel general foarte scăzut de încredere a publicului în partidele politice (12% spre exemplu conform unui sondaj de opinie din decembrie 2014).^[3] Pentru a contracara această percepție, cele mai mari două partide din România postdecembristă (mai exact Partidul Social Democrat, PSD pe scurt și Partidul Național Liberal, PNL pe scurt) ar fi inițiat o serie de reforme interne în 2015 pentru a-și consolida criteriile de integritate și a impune sancțiuni disciplinare membrilor de partid anchetați sau condamnați pentru acuzații de corupție.^[4][5][6]

Cadru legal

Constituția României prevede că cetățenii se pot asocia liber în partide politice, cu excepția magistraților, a personalului militar și de poliție, precum și a altor funcționari publici care sunt apolitici prin lege.^[7]

Sistemul de partide din România este reglementat de Legea nr. 14/2003 privind partidele politice. Legea interzice partidele politice care, prin statutul, programele, propaganda de idei ori prin alte activități pe care le organizează, încalcă prevederile art. 30 alin. (7), art. 40 alin. (2) sau (4) din Constituția României.^[8] Articolul 30 din Constituția României prevede că sunt interzise de lege defăimarea țării și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violență publică, precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.^[9] Articolul 40 din Constituția României prevede că partidele politice care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, ori a suveranității, a integrității sau a independenței României sunt neconstituționale.^[7] Curtea Constituțională are printre atribuțiile sale deciderea constituționalității unui partid politic și marcarea sa drept neconstituțional în cazul în care ideologia sa încalcă unul dintre principiile constituționale.^[10]

Legea nr. 14/2003 prevede că partidele politice se pot organiza și funcționa conform statutului propriu. Statutul și programul politic ale partidului trebuie să fie prezentate în formă scrisă și aprobate de organele împuternicite prin statut.^[8] Inițial, legea prevedea o listă de 25.000 de susținători, cu reședința în cel puțin 18 județe și Municipiul București, pentru ca un partid politic să fie înregistrat oficial. Cu toate acestea, în februarie 2015, Partidul Pirat din România, neînregistrat, a depus o plângere la Curtea Constituțională, argumentând că cerința listei este o încălcare a dispozițiilor constituționale privind libertatea de asociere. Ulterior, Curtea a anulat cerința ca neconstituțională, iar pe 6 mai 2015, Parlamentul României a aprobat o versiune modificată a legii, care permite formarea unui partid politic cu 3 semnături.^[11][12]

Partide parlamentare

Partidele parlamentare sunt acele partide politice care au reprezentanți în Senat (i.e., senatori) și/sau în Camera Deputaților (i.e., deputați). Acestea sunt organizate în grupuri parlamentare, în mod obișnuit formate la începutul fiecărei legislaturi. Conform Regulamentului Camerei Deputaților, pentru a forma un grup parlamentar, este necesar un număr minim de 10 deputați care trebuie să aparțină aceluiași partid politic sau alianță electorală care a participat la alegeri.^[13] În mod similar, în cazul Senatului, este necesar un număr minim de 7 senatori pentru a constitui un grup parlamentar.^[14]

Logo	Nume		Abreviere	Fondat	Lider	Poziție[15]	Ideologie[15]	Senat[16]	Camera Deputaților[17]	Parlamentul European[18]	Statut
		Partidul Social Democrat	PSD	1989[a] 2001[b]	Marcel Ciolacu	Centru-stânga	Conservatorism social Naționalism de stânga Populism de stânga	49 / 136	106 / 330	11 / 33	Opoziție (2020–2021)
											Coaliție cu PNL și UDMR/RMDSZ (2021–2023)
											Coaliție cu PNL (2023–prezent)
		Partidul Național Liberal	PNL	1875[c] 1990[d]	Nicolae Ciucă	Centru-dreapta	Conservatorism social Creștin democrație Populism de dreapta	31 / 136	77 / 330	8 / 33	Coaliție cu USR și UDMR/RMDSZ (2020–2021)
											Guvern minoritar cu UDMR/RMDSZ (septembrie–noiembrie 2021)[e]
											Coaliție cu PSD și UDMR/RMDSZ (noiembrie 2021–2023)
											Coaliție cu PSD (2023–prezent)
		Uniunea Salvați România	USR	2016	Elena Lasconi	Centru-dreapta	Europenism Liberalism Liberalism economic	20 / 136	38 / 330	2 / 33	Coaliție cu PNL și UDMR/RMDSZ (2020–2021)
											Opoziție (septembrie 2021–prezent)
		Alianța pentru Unirea Românilor	AUR	2019	George Simion	Dreapta spre extrema dreaptă[19]	Naționalism românesc Unionism Euroscepticism Populism de dreapta[20]	16 / 136	24 / 330	5 / 33	Opoziție (2020–prezent)
		Uniunea Democrată Maghiară din România Romániai Magyar Demokrata Szövetség	UDMR RMDSZ	1989	Hunor Kelemen	Centru-dreapta	Regionalism Liberalism conservator Europenism	9 / 136	20 / 330	2 / 33	Coaliție cu PNL și USR (2020–2021)
											Guvern minoritar cu UDMR/RMDSZ (septembrie–noiembrie 2021)
											Coaliție cu PSD și PNL (noiembrie 2021–2023)
											Opoziție (2023–prezent)

Partide reprezentate de deputați și senatori neafiliați

Următoarele partide politice au reprezentanți în Parlamentul României, dar aceștia nu sunt organizați în grupuri parlamentare, ci activează ca deputați și senatori neafiliați (aceștia au părăsit gradual principalele partide parlamentare de-a lungul Legislaturii 2020–2024):^[21]

Logo	Nume		Abreviere	Fondat	Lider	Poziție	Ideologie	Senat	Camera Deputaților	Parlamentul European	Statut
		Forța Dreptei	FD	2021	Ludovic Orban	Centru-dreapta	Liberalism conservator Creștin-democrație	1 / 136	14 / 330	0 / 33	Opoziție (2021–prezent)
		Reînnoim Proiectul European al României	REPER	2022	Dragoș Pîslaru și Ramona Strugariu	Centru	Liberalism social Europenism Tehnocrație	2 / 136	8 / 330	0 / 33	Opoziție (2022–prezent)
		Partidul Dreptate și Respect în Europa Pentru Toți	DREPT	2023	Alexandru Gâdiuță	Centru	Centrism Anticorupție Big tent	0 / 136	5 / 330	0 / 33	Opoziție (2024–prezent)
		Partidul Umanist Social Liberal	PUSL	2015	Cristian Popescu Piedone	Centru	Umanism pragmatic Protecționism Populism	0 / 136	4 / 330	0 / 33	Sprijin în parlament pentru guvernul CNR format din PSD-PNL-UDMR/RMDSZ (2021–2023)

Parlamentul European (PE)

Pe lângă partidele reprezentate în Parlamentul României, următoarele partide au reprezentare numai în Parlamentul European (în timp ce unul dintre eurodeputați este independent):^[22]

Logo	Nume		Fondat	Lider	Poziție	Ideologie	Parlamentul European	Afiliere europeană
		S.O.S. România	2021	Diana Iovanovici-Șoșoacă	Extrema dreaptă	Naționalism românesc, Populism de dreapta, Nativism, Iredentism românesc, Conservatorism social, Euroscepticism dur	2 / 33	Neafiliat
		Partidul Mișcarea Populară	2014	Eugen Tomac	Centru-dreapta	Conservatorism social, Creștin democrație, Conservatorism național, Unionism	1 / 33	PPE
		Partidul Național Conservator Român	2023	Cristian Terheș	Dreapta spre extrema dreaptă	Conservatorism național, Naționalism românesc, Suveranism	1 / 33	ECR

Partide extra-parlamentare

Nume		Abr.	Fondat	Lider(i)	Poziție[15]	Ideologie[15]
	Partidul Socialist Român	PSR	2003	Constantin Rotaru	Extrema stângă	Socialism
	Partidul Democrației și Solidarității- DEMOS	Demos	2018	Ionuț Tudor, Nona Șerbănescu și Claudiu Crăciun	Stânga	Sindicalism, Progresism, Stat social, Feminism, Ecologism, Pluralism politic, Europenism, Anticorupție
	Partidul ACUM	ACUM	2021	Adela Maghear, Bogdan Barbu	Centru-stânga	Ecologism, Politică verde, Pro-europenism
	Partidul SENS	SENS	2023	Macsut Andrei, Magda Toreanik, Mircea Galbenu	Centru-stânga	Progresism, Ecologism, Politică verde, Pro-europenism
	Partidul PRO România	PRO România	2018	Victor Ponta	Centru-stânga	Social-democrație, [23]Conservatorism social
	Blocul Unității Naționale	BUN	2015	Dorel Vulpoiu	Centru-stânga	Social-democrație
	ADER România	ADER	2018	Orlando Culea	Centru-stânga	Democrație
	Volt România	Volt	2021	Ciprian Sandu, Mihaela Sirițanu	Centru-stânga	Progresism, Federalism european, Liberalism social
	Partidul Națiune Oameni Împreună	NOI	2022	Viorica Dăncilă	Centru-stânga	Conservatorism social, Naționalism de stânga, Izolaționism
	Partidul Cinste, Onoare, Demnitate	C.O.D.	2023	Bădină Ionuț	Centru-stânga	Social-democrație Ecologism
	Partidul Verde	PV	2022	Marius Lazăr și Lavinia Cosma	Centru spre centru-stânga	Politică verde, Pro-europenism, Anti-corupție
	Partidul Adevăr și Dreptate	PAD	2017	Toroican Ioan	Centru	Creștin-democrat
	Platforma Social-Liberală	PSL	2019	Ilan Laufer	Centru	Liberalism social
	Uniunea pentru Reforma Statului și Protecția Drepturilor Fundamentale	URS.PDF	2023	Tudor Benga	Centru	Liberalism social, Liberalism economic, Europenism
	Partidul Republican din România	PPR	2020	Alexandru Coita	Centru	Republicanism
	Partidul Noua Românie	PNR	2015	Sebastian Popescu	Centru	Liberalism economic, Conservatorism liberal
	Partidul Oamenilor Liberi A Szabad Emberek Pártja Die Partei der freien Menschen	POL	2015	Dan Mașca, Radu Bălaș, Cătălin Hegheș, Eugen Tothpal	Centru	Progresism, Democrație participativă
	Uniunea Națională pentru Democrație, Omenie și Respect	UNDOR Arhivat în 22 octombrie 2020, la Wayback Machine.	2020	Cătălin Badiu	Centru	Umanism
	Partidul Diaspora Unită	PDU	2019	Mocan Marius-Simion	Centru-dreapta	Liberalism, Pro-europenism
	Partidul Ecologist Român (începând cu legislatura 2000–2004 după desființarea Convenției Democrate Române, CDR pe scurt)	PER	1990	Dănuț Pop	Centru-dreapta[24]	Liberalism verde⁠(en)[traduceți], Ecologism[24]
	Partidul Monarhist	PM23	2017	Christian Em. de Hillerin	Centru-dreapta	Monarhie constituțională
	Partidul Forța Națională	FN Arhivat în 8 noiembrie 2021, la Wayback Machine.	2016	Sorin Valeriu Naș [25]	Centru-dreapta	Suveranism, Nationalism economic, Creștin-democrație, Tradiționalism
	Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat	PNȚCD	1989 (continuator al PNȚ -1926)	Aurelian Pavelescu	Centru-dreapta spre dreapta	Creștin-democrație, Conservatorism național, Monarhism, Agrarianism, Suveranism, Euroscepticism
	Partidul România ECO (CURAJ pentru România)	România ECO	2021	Cosette Chichirău	Centru-dreapta	Liberalism economic, Naționalism moderat
	Partidul Lege Educație Unitate	LEU	2022	Andy Lupu	Centru-dreapta	Conservatorism național moderat
	Alianța Național Țărănistă	ANȚ	2019	Radu Ghidău	Centru-dreapta spre dreapta	Creștin democrație, Conservatorism social, Agrarianism
	Alianța Maghiară din Transilvania Erdélyi Magyar Szövetség	AMT EMSZ	2022	Zoltán Zakariás	Dreapta	Interesele minorității maghiare, Regionalism, Conservatorism
	Alianța Națională pentru Renaștere și Dezvoltare	ANRD	2024	Mihai Vinereanu	Dreapta	Protecționism, Iredentism
	Partidul Români pentru România	PRR	2022	Nicolae Roman	Dreapta	Conservatorism
	Partidul Oamenilor Tineri	POT	2023	Anamaria Gavrilă	Dreapta	Naționalism românesc, Conservatorism, Suveranism, Populism de dreapta
	Partidul Patrioții Poporului Român	PPR	2022	Mihai Lasca	Dreapta spre extrema dreaptă	Naționalism românesc, Conservatorism, Suveranism, Euroscepticism
	Partidul România Mare	PRM	1991	Victor Iovici	Extrema dreaptă[26][27]	Conservatorism național, Naționalism românesc[28], Euroscepticism[29]
	Partidul România Rațională	ЯR Arhivat în 11 august 2020, la Wayback Machine.	2019	Liviu Cornel Popa, Gheorghe Voinea, Cristiana Johanna Popa	Dreapta spre extrema dreaptă	Naționalism românesc, Conservatorism social, Populism de dreapta, Tehnocrație
	Partidul Mișcarea Națională	MN	2023	Mihai Tîrnoveanu	Extrema dreaptă	Naționalism românesc, Creștin democrație, Conservatorism social, Agrarianism,
	Partidul Noua Dreaptă	ND	2015	Tudor Ionescu	Extrema dreaptă	Ultranaționalism românesc, Neolegionarism, Fundamentalism creștin
	Partidul Mișcarea Noi, Ploieștenii!	Noi, Ploieștenii	2024	Șerban Pitic	Neutru	Localism
	PACT pentru Galați	Pentru GALAȚI	2018	Gregor Teodorescu	Neutru	Localism
	Partidul România în Acțiune	PRA	2022	Mihai Apostolache	Centru[30]

Nume	Abr.	Reprezentant[31]
Uniunea Armenilor din România Armeană: Ռումինիայի Հայոց Միություն	UAR	Varujan Pambuccian
Uniunea Elenă din România Greacă: Ενωση Ελληνων Ρουμανιας	UER	Dragoș Zisopol
Uniunea Culturală a Rutenilor din România Ruteană: Културне Товариство Русинів Романії	UCRR	Iulius Firczak
Uniunea Croaților din România Croată: Zajedništvo Hrvata u Rumunjskoj	UCR	Slobodan Ghera
Uniunea Sârbilor din România Sârbă: Савез Срба у Румунији	USR	Slavoliub Adnagi
Comunitatea Rușilor Lipoveni din România Rusă: Община русских-липован Румынии	CRLR	Andrian Ampleev
Uniunea Bulgară din Banat-România Bulgară bănățeană: Balgarsku Družstvu ud Banát-Rumanija	UBB-R	Petronela Csokany
Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România Slovacă: Demokratický zväz Slovákov a Čechov v Rumunsku Cehă: Demokratický svaz Slováků a Čechů v Rumunsku	UDSCR	Iarco Furic
Forumul Democrat al Germanilor din România Germană: Demokratisches Forum der Deutschen in Rumänien	FDGR	Ovidiu Ganț
Asociația Italienilor din România Italiană: Associazione Italiani di Romania	Ro.As.It.	Andi Grosaru
Uniunea Democrată Turcă din România Turcă: Romanya Demokrat Türk Birliği	UDTR	Iusein Ibram
Uniunea Polonezilor din România Poloneză: Związek Polaków w Rumunii	Dom Polski	Victoria Longher
Uniunea Ucrainenilor din România Ucraineană: Cоюз Українців Румунії	UUR	Miroslav Petrețchi
Asociația Macedonenilor din România Macedoneană: Друштвото на Македонците од Романија	AMR	Venera Popescu
Asociația Liga Albanezilor din România Albaneză: Shoqata Lidhja e Shqiptarëve të Rumanisë	ALAR	Bogdan Stoica
Asociația Partida Romilor Pro-Europa Romani: Asociatiasa Partida le Romengi Pro-Europa	PRPE	Daniel Vasile
Federația Comunităților Evreiești din România Ebraică: פדרציית הקהילות היהודיות של רומניה	FCER	Silviu Vexler
Uniunea Democrata a Tatarilor Turco-Musulmani din Romania Turcă: ROMANYA MÜSLÜMAN TATAR TÜRKLERİNİN DEMOKRAT BİRLİĞİ	UDTTMR	Amet Varol

Partide desființate

Partide active în perioada 1859–1918

Vezi și: Vechiul Regat.

Nume	Abr.	Poziție	Ideologie	Note
Partidul Social-Democrat al Muncitorilor din România	PSDMR	Stânga spre extrema stângă	Socialism, Marxism	Activ între 1893–1899; cea mai mare parte a conducerii sale s-a alăturat Partidului Național Liberal, iar alți membri s-au alăturat în cele din urmă Partidului Social Democrat din România
Partidul Social Democrat Român	PSDR	Stânga spre extrema stângă	Social-democrație, Marxism	Activ între 1910–1916, grupuri active ilegal între 1916–1918; Transformat în Partidul Socialist din România
Partidul Țărănesc	PȚ	Stânga	Socialism agrar, Agriarianism, Poporanism	Activ în diferite forme din 1895 până-n 1926
Fracțiunea Liberă și Independentă	–	Centru-stânga spre extrema stângă	Național-liberalism, Republicanism, Naționalism etnic, Germanofobie	Activă între 1866–1875; fuzionată în Partidul Național Liberal
Partidul Național Liberal	PNL	Centru	Liberalism, Național-liberalism, Antisemitism	Activ între 1875–1947
Partidul Radical	PR	Centru-dreapta	Liberalism	O ramură a Partidului Național Liberal, condus de George Panu; activ între c.c.a. 1884–1895; fuzionat în Partidul Conservator
Partida Națională	–	Centru-dreapta	Naționalism românesc	Activ între 1856–1859
Partidul Conservator	–	Centru-dreapta	Conservatorism	Activ între 1888–1918
Partidul Constituțional	–	Centru-dreapta	Conservatorism	Activ între 1891–1907
Partidul Conservator Naționalist	–	Centru-dreapta	Conservatorism național	O ramură a Partidului Conservator; activ între 1916–c.c.a. 1935
Partidul Conservator-Democrat	–	Centru-dreapta	Conservatorism liberal	O ramură a Partidului Conservator, condus de Take Ionescu; fuzionat în Partidul Conservator Naționalist; activ între 1908–1922
Partidul Naționalist-Democrat	PND	Centru-stânga (economic) spre extrema dreaptă (social)	Naționalism etnic, Antisemitism, Corporatism, Agrarianism	Partid naționalist cu politici economice de stânga și politici sociale de extremă dreapta;activ între 1910–1946

Partide active în perioada 1918–1947

Vezi și: Regatul României#România interbelică.

Următoarele partide au fost toate active în România în perioada interbelică și, în unele cazuri, prin și după al Doilea Război Mondial. Datele de înființare și dizolvare sunt date, acolo unde sunt cunoscute. În caz contrar, sunt date cele mai vechi și cele mai recente date cunoscute pentru activități.

Această perioadă a văzut proliferarea a numeroase partide extremiste inspirate de fascism, socialism și comunism. Acestea din urmă au fost efectiv interzise în 1924 de așa-numita lege Mârzescu.^[32] O succesiune de lovituri de stat a modificat drastic peisajul politic pe măsură ce România a trecut printr-o dictatură cu un singur partid sub Frontul Renașterii Naționale (1938–1940), apoi o dictatură militară fără partide politice (1940–1944), apoi revenind pentru scurt timp la democrație pluripartinică înainte de a deveni în sfârșit o republică populară (1944–1947).

Nume	Abr.	Poziție	Ideologie	Note
Grupul Bolșevic Leninist din România	–	Extrema stângă	Troțkism	Un grup troțkist condus de David Korner; active în 1935
Partidul Comunist din România	PCdR	Extrema stângă	Marxism, Bolșevism, Comunism	Înființat în 1921 ca Partidul Socialist-Comunist, grup care a apărut din Partidul Socialist din România; după 1944 Partidul Comunist Român (PCR); activ între 1921–1948. A absorbit Partidul Social Democrat și s-a redenumit Partidul Muncitoresc Român
Blocul Democratic	–	Extrema stângă	Marxism	Organizații politice antifasciste sub influența Partidului Comunist Român, active între 1935–1936, 1937–1939
Partidul Muncitorilor Ucraineni din România Партія українських працюючих Румунії "Визволення"/Vîzvolenia	–	Stânga spre extrema stângă	Leninism, interesele minorității ucrainene	O ramură a Partidului Social Democrat Român din Bucovina, a colaborat strâns cu Blocul Muncitor-Țărănesc; activ, în primul rând, în nordul Bucovinei, în anii 1929–1934.
Partidul Național Popular	PNP	Centru-stânga spre extrema stângă	Antifascism, Naționalism de stânga	În strânsă alianță cu Partidul Comunist din România; activ între 1942–1948
Partidul Socialist din România	PSdR	Stânga spre extrema stângă	Marxism, Socialism	Format din membri ai Partidului Social Democrat, a absorbit Partidul Social Democrat din Transilvania și Banat și Partidul Social Democrat Român din Bucovina; activ între 1918–1921
Partidul Socialist Unitar	PSU	Stânga spre extrema stângă	Marxism	Fuziunea Partidului Socialist Independent și a Partidului Socialist (Popovici), fuzionat în Partidul Social Democrat; activ între 1933–1938, 1944
Partidul Socialist al Muncitorilor din România	PSMR	Stânga	Marxism, Socialism	O ramură a Partidului Social Democrat, condus de Leon Ghelerter, a fuzionat cu Partidul Socialist (Popovici) pentru a crea Partidul Socialist Unitar; activ între 1928–1933
Partidul Socialist Țărănesc	PSȚ	Stânga	Socialism, Agrarianism, Corporatism	O aripă dizidentă a Partidului Național Țărănesc, fuzionat în Frontul Plugarilor; activ între 1943–1944
Frontul Plugarilor	FP	Stânga	Republicanism, Socialism agrar	Strâns asociat cu Partidul Comunist Român; activ între 1933–1953
Blocul Muncitoresc-Țărănesc	BMȚ	Stânga	Socialism agrar	Un grup umbrelă pentru interzisul Partid Comunist din România; activ între 1925–1933
Partidul Socialist Democrat	PSD	Stânga	Socialism	Creat de Ioan Flueraș și Gheorge Grigorovici, exclus din Partidul Social Democrat pentru colaborare cu regimurile totalitare; activ între 1945–1946
Partidul Țărănesc Nicolae L. Lupu	–	Stânga	Socialism agrar, Poporanism	O aripă dizidentă a Partidului Național Țărănesc; activ între 1927–1934
Partidul Național Țărănesc-Anton Alexandrescu	–	Stânga	Socialism agrar	O ramură a Partidului Național Țărănesc, în strânsă alianță cu Partidul Comunist Român, a fuzionat cu Frontul Plugarilor; activ între 1945–1948
Partidul Socialist din Transilvania	PST	Stânga	Socialism democratic, interesele minorității române din Austro-Ungaria	Fondat în interiorul Austro-Ungariei, a ieșit din Partidul Social Democrat Maghiar și s-a alăturat pentru scurt timp Partidului Socialist din România, înainte de a se separa din nou și a deveni o secțiune autonomă a Federației Partidelor Socialiste Române, care a evoluat în Partidul Social Democrat; activ între 1906–1920 și 1921–1927
Partidul Socialist	PS	Stânga	Socialism	O ramură a Partidului Social Democrat, condus de Constantin Popovici, a fuzionat cu Partidul Socialist Independent pentru a crea Partidul Socialist Unitar, după s-a rupt de acesta și a aderat în cele din urmă la Uniunea Patrioților; activ din 1933 și între 1935–1944
Partidul Țărănesc Radical	PȚR	Stânga	Socialism agrar	O aripă dizidentă a Partidului Național Țărănesc; activ între 1933–1938
Partidul Țărănesc	PȚ	Stânga	Socialism agrar, Poporanism	Înființat în 1918, fuzionat cu Partidul Național Român în Partidul Național Țărănesc în 1927
Partidul Muncitor	PM	Stânga	Socialism	Activ în 1918; fuzionat în Partidul Țărănesc
Uniunea Națională Muncă și Refacere	–	Stânga	Socialism	Condus de Constantin Argetoianu, fuzionat parțial în Uniunea Patrioților și Frontul Plugarilor; activ în 1947
Uniunea Populară Maghiară Magyar Népi Szövetség	UPM/MNSZ	Centru-stânga	Interesele minorității maghiare, social-democrație	O ramură a Partidului Maghiar, creat ca Uniunea Muncitorilor Maghiari din România” (Magyar Dolgozók Országos Szövetsége (MADOSZ)), în strânsă alianță cu Partidul Comunist din România; activ între 1934–1953
Partidul Social Democrat din Bucovina	PSDB	Centru-stânga	Social-democrație	Fondat în interiorul Austro-Ungariei, a ieșit din Partidul Social Democrat Maghiar și s-a alăturat pentru scurt timp Partidului Socialist din România, înainte de a se separa din nou și a deveni o secțiune autonomă a Federației Partidelor Socialiste Române, care a evoluat în Partidul Social Democrat; activ între 1896–1920 și 1921–1927
Partidul Social Democrat Român	PSDR	Centru-stânga	Social-democrație, Anticomunism	Creat prin fuziunea partidelor care formează Federația Partidelor Socialiste Române, comasate în Partidul Comunist Român; activ între 1927–1948
Comitetul Democrat Evreiesc הוועד הדמוקרטי היהודי	CDE/DZK	Centru-stânga	Interesele minorității evreiești, Antisionism, Antifascism, Socialism evreiesc	În strânsă colaborare cu Partidul Comunist din România; activ între 1946–1948
Partidul Național-Liberal-Tătărescu / Partidul Național-Liberal-Bejan	PNL	Centru spre centru-stânga	Liberalism social	O aripă dizidentă a Partidului Național Liberal; activ între 1944–1948
Partidul Național Maghiar	PNM	Centru	Interesele minorității maghiare, Regionalism transilvănean	Activ între 1922–1938
Partidul Conservator-Progresist	PCP	Centru	Liberalism conservator	O ramură a Partidului Conservator, condus de Alexandru Marghiloman; activ în 1918
Partidul Poporului	PP	Centru	Poporanism	Înființat sub denumirea de Liga Poporului; activ între 1918–1929
Partidul Țărănesc-Democrat Constantin Stere	–	Centru	Liberalism social	O aripă dizidentă a Partidului Național Țărănesc, fuzionată cu Partidul Țărănesc Radical; activ între 1930–1933
Partidul Național Liberal	PNL	Centru	Liberalism, Național-liberalism	Activ între 1875–1947; PNL-ul de azi se pretinde a fi succesorul acestui partid.
Partidul Național Liberal-Brătianu	PNL	Centru	Național-liberalism, Laissez-faire, Conservatorism social	O aripă dizidentă a Partidului Național Liberal; activ între 1931–1935
Partidul Țărănesc din Basarabia	PȚB	Centru-dreapta	Agrarianism, Naționalism etnic, Anticomunism	Fondat în Republica Democrată Moldovenească; cea mai mare parte a fuzionat în Partidul Țărănesc în 1921, o aripă condusă de Ion Inculeț a păstrat numele și a intrat ulterior în Partidul Național Liberal; activ între 1918–1923
Partidul Conservator-Democrat	PCD	Centru-dreapta	Conservatorism liberal	O ramură a Partidului Conservator, condus de Take Ionescu; fuzionat în Partidul Conservator Naționalist; activ între 1908–1922
Partidul Conservator Naționalist	PCN	Centru-dreapta	Conservatorism național	O ramură a Partidului Conservator; activ între 1916–c.c.a. 1935
Partidul German din România Deutsche Partei in Rumänien	PGR/DPR	Centru-dreapta	Interesele minorității germane	În general, sprijinind partidul din guvern, acesta a devenit puternic influențat de nazism după 1936; activ între 1919–1944
Partidul Poporului German din România Deutsche Volkspartei in Rumänien	PPGR/DVPR	Centru-dreapta	Interesele minorității germane, Nazism (din 1935)	O ramură a Partidului German, activ între 1935–1938
Partidul Naționalist-Democrat	PND	Centru-stânga (economic) spre extrema dreaptă (social)	Naționalism etnic, Antisemitism, Corporatism, Agrarianism	Partid naționalist cu politici economice de stânga și politici sociale de extremă dreapta;activ între 1910–1946
Partidul Evreiesc המפלגה היהודית הרומנית אידישע פארטיי Országos Zsidó Párt Jüdische Reichspartei	PER	Dreapta spre extrema dreaptă	Interesele minorității evreiești, Sionism, Sionism religios, Antifascism	Activ între 1923–1938
Frontul Renașterii Naționale	FRN	Dreapta spre extrema dreaptă	Conservatorism autoritar, Naționalism românesc, Antisemitism, Etatism	Redenumit Partidul Națiunii în 1940, creat ca un singur partid oficial corporatist de inspirație fascistă de regele Carol al II-lea; activ între 1938–1940
Cruciada Românismului	–	Extrema dreaptă	Poziția a treia, Naționalism românesc, Fascism, Anticapitalism, Anticomunism	Partid fascist; activ între 1935–1936
Garda de Fier	–	Extrema dreaptă	Legionarism (Ultranaționalism, Misticism, Fascism clerical, Antisemitism, Populism)	Numele obișnuit al grupului înființat ca Legiunea Arhanghelului Mihail, candida la alegeri mai întâi sub denumirea de Gruparea „Corneliu Codreanu” și apoi ca Totul pentru țară. Partidul Totul pentru Țară (TPȚ) - partid fascist activ între 1927 și c.c.a. 1944–1945 (cu grupuri minore care revendică moștenirea până în prezent)
Svastica de Foc	–	Extrema dreaptă	Nazism	Partid fascist, o ramură a Ligii Apărării Național Creștine; activ între 1935–1938
Liga Contra Cametei	–	Extrema dreaptă	Agrarianism, Fascism	Activ între 1922–c.c.a. 1931
Acțiunea Național-Agrară	–	Extrema dreaptă	Fascism	O ramură a Partidului Național Țărănesc, fuzionată în Uniunea Națională pentru Muncă și Reconstrucție; activ între 1946–1947
Partidul Național Agrar	PNA	Extrema dreaptă	Agrarianism, Monarhism, Corporatism, Antisemitism	O ramură a Partidului Poporului, fuzionată în Partidul Național Creștin; activ între c.c.a. 1931–1935
Garda Conștiinței Naționale	GCN	Extrema dreaptă	Naționalism românesc, Anticomunism	Partid fascist creeat în jurul lui Constantin Pancu; activ între 1919–1922
Liga Apărării Național-Creștine	LANC	Extrema dreaptă	Ultranaționalism românesc, Antisemitism	Un partid protofascist de extremă dreaptă, fuzionat în Partidul Național Creștin; activ între 1920–1935
Partidul Național-Creștin	PNC	Extrema dreaptă	Naționalism românesc, Naționalism creștin, Antisemitism	Partid fascist; activ între 1935–1938
Liga Național-Corporatistă	LNC	Extrema dreaptă	Corporatism, Fascism	Un partid fascist, condus de Mihail Manoilescu; activ între 1932–1938
Mișcarea Națională Fascistă	MNF	Extrema dreaptă	Fascism	Activ c.c.a. 1923
Mișcarea Națională Culturală și Economică Italo-Română	–	Extrema dreaptă	Fascism	Partid fascist, fuzionat în Mișcarea Națională Fascistă; activ între 1921–1923
Fascia Națională Română	FNR	Extrema dreaptă	Fascism	Fuzionat în Mișcarea Națională Fascistă; activ între c.c.a. 1920–1923
Partidul Național-Socialist	PNS	Extrema dreaptă	Nazism	Partid nazist; activ în 1933
Partidul Național-Socialist Muncitoresc German al Grupului Etnic German din România Nationalsozialistische Deutsche Arbeiterpartei der deutschen Volksgruppe in Rumänien	–	Extrema dreaptă	Nazism, Interesele minorității germane	Filială locală a Partidului Nazist, apartenență limitată la minoritatea germană; activ între 1940–1944
Frontul Românesc	FR	Extrema dreaptă	Fascism, Monarhism	O ramură de extremă dreaptă a Partidului Național Țărănesc; activ între 1935 – c.c.a. 1944
Liga "Vlad Țepeș"	–	Extrema dreaptă	Conservatorism, Antidemocrație, Monarhism, Anticomunism, Antifascism, Fascism (din 1931)	Ramură a Partidului Poporului, condus de Grigore Filipescu; activ între 1929–1938
Partidul Național Țărănesc	PNȚ	Sincretică	Naționalism cultural, Republicanism (1927-1928), Monarhism (din 1928), Antifascism, Anticomunism, Poporanism, Liberalism economic	Fuziunea Partidului Național Român și a Partidului Țărănesc; activ între 1926–1947

Partide din perioada comunistă

Deși partidele nu au fost recunoscute în perioada comunistă și nu erau relevante politic, următoarele au fost forțele politice recunoscute oficial:

Au mai existat unele forțe politice cărora li s-a permis să existe, cu un statut neclar, până în 1948.^[33]

Nume	Abr.	Note
Partidul Comunist Român	PCR	Cunoscut și ca Partidul Muncitoresc Român, (PMR) între 1948 și 1965; desființat în 1989.
Frontul Democrației și Unității Socialiste	FDUS	O organizație creată ca și aripă a PCR; activ 1975-1989.
Uniunea Generală a Sindicatelor din România	UGSR	Activ 1948-1989.
Uniunea Populară Maghiară Magyar Népi Szövetség	UPM/MNSZ	Creat ca și Uniunea Muncitorilor Maghiari din România (Magyar Dolgozók Országos Szövetsége, MADOSZ), în strânsă alianță cu Partidul Comunist Român; activ 1934-1953
Comitetul Democratic Evreiesc	CDE	În strânsă alianță cu Partidul Comunist Român; activ 1946-1953.[34]
Frontul Plugarilor	FP	În strânse legături cu Partidul Comunist Român; activ 1933-1953.

Partide de după 1989

• Acțiunea Populară - absorbit de PNL
• Partidul Republican - autodizolvat
• Partidul Unității Națiunii Române - absorbit de Partidul Conservator
• Partidul Vieții Românești (PVR)
• Partidul Socialist al Muncii (PSM)
• Partidul Popular
• Alianța pentru România - fuziune cu PNL
• Partidul Democrat Liberal - fuziune cu PNL
• Partidul Alianța Liberalilor și Democraților - fuziune cu PNL (2022)
• Partidul Democrat Agrar din România (PDAR)
• Partidul Alianța Civică (PAC) - fuziune cu PNL
• Forța Civică - fuziune cu PDL
• Frontul Democrat al Salvării Naționale - redenumit Partidul Democrației Socialiste din România, a fuzionat cu PSDR pentru a forma PSD
• Frontul Salvării Naționale - redenumit Partidul Democrat, a absorbit Partidul Liberal Democrat și a devenit Partidul Democrat Liberal
• Forța Democrată din România - desființat în 2013
• Uniunea Forțelor de Dreapta - absorbit de PNL
• Partidul Solidarității Sociale - absorbit de PDSR
• Partidul Național Român (1998) - a fuzionat cu PD
• Partidul Național Democrat Creștin - autodizolvat
• Partidul Inițiativa Națională - absorbit de UNPR
• Partidul Liberal'93 - absorbit de PNL
• Partidul Conservator (PC) - fuzionat cu PLR
• Partidul Liberal Reformator (PLR) - fuzionat cu PC
• Partidul Poporului - Dan Diaconescu (PP-DD) - absorbit de UNPR
• Uniunea Națională pentru Progresul României
• Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS) - absorbit în USR PLUS
• USR PLUS - a revenit la denumirea de USR
• Partidul Alianța Liberalilor și Democraților - absorbit în PNL^[35][36][37]
• Partidul România Unită - desființat în 2022
• Partidul Popular Maghiar din Transilvania - a fuzionat cu PCM pentru a forma Alianța Maghiară din Transilvania^[38]
• Partidul Civic Maghiar - a fuzionat cu PPMT pentru a forma Alianța Maghiară din Transilvania^[38]
• Alianța pentru Patrie (ApP)
• Partidul Alternativa Dreaptă - absorbit în PNCR^[39]
• Alianța Renașterea Națională - absorbit în PNCR^[39]

Vezi și

• Partidele minorităților etnice din România
• Politica României

Note

1. Ca Frontul Salvării Naționale (FSN), în decembrie 1989 mai precis.
2. Ca PSD după fuziunea dintre Partidul Democrației Sociale în România (PDSR) și Partidul Social-Democrat Român (PSDR)
3. Fondat în acest an ca Partidul Național Liberal (PNL) istoric.
4. Reînființat de Radu Câmpeanu și alți vechi liberali încarcerați anterior de comuniști și/sau exilați în străinătate.
5. Guvern care a activat interimar din octombrie până în noiembrie 2021.

1. „The Ideological Institutionalization of the Romanian Party System « Romanian Journal of Political Science” (în engleză). Accesat în 11 februarie 2023.
2. „The Extreme Right in Contemporary Romania” (PDF). Accesat în 17 decembrie 2014.
3. „Crește încrederea în Președinție și Armata, scade în Biserica și presa - sondaj INSCOP”. Accesat în 17 decembrie 2014.
4. „PSD și PNL se întrec în demonstrații de reformă internă, să-i excludă pe membrii corupți”. Arhivat din original la 5 septembrie 2018. Accesat în 22 mai 2015.
5. „Modificare statut PSD: Membrii condamnați în primă instanță pentru corupție, suspendați din partid”. Accesat în 22 mai 2015.
6. „PNL a definitivat modificările la Statut, în privința criteriilor de integritate”. Accesat în 22 mai 2015.
7. „Constituția României, art. 40”, Camera Deputaților, accesat în 18 iulie 2024
8. „LEGE (R) 14 09/01/2003 - Portal Legislativ”, Legislatie.just.ro, accesat în 18 iulie 2024
9. „Constituția României, art. 30 alin. (7)”, Camera Deputaților, accesat în 18 iulie 2024
10. „Constituția României, art. 146 alin. (k)”, Camera Deputaților, accesat în 18 iulie 2024
11. „Partidul Pirat din România schimbă legea partidelor politice la CCR: nu mai e nevoie de minimum 25.000 de membri fondatori”. Accesat în 14 mai 2015.
12. „Camera Deputaților a adoptat trei legi electorale: legea finanțarii partidelor reexaminata, legea partidelor politice și legea alegerilor locale”. Accesat în 14 mai 2015.
13. „Organizarea Camerei Deputaților”. Lege5.ro. Accesat în 8 iunie 2024.
14. „Organizarea Senatului”. Lege5.ro. Accesat în 8 iunie 2024.
15. Narcis George Matache (3 mai 2018). „Top 30 partide politice din România”. The New Federalist.
16. „Grupuri parlamentare”. Senatul României. Accesat în 8 noiembrie 2024.
17. „Grupuri parlamentare”. Camera Deputaților din România. Accesat în 5 noiembrie 2024.
18. „Rezultate finale - Alegeri europene 2024”. Website-ul Parlamentului European. Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European 9 Iunie 2024. Accesat în 18 iunie 2024.
19. Anghel, Dan (7 decembrie 2020). „Care este programul politic al AUR. Partid conservator care vrea educație sexuală pentru adolescenți”. Adevărul. Arhivat din original la 8 decembrie 2020.
20. „Romanian opposition takes narrow lead after election”. BBC News. 7 decembrie 2020. Arhivat din original la 8 decembrie 2020.
21. La data de 8 iunie 2024, conform datelor agregate din mass-media și de pe website-urile guvernamentale (Deputați neafiliați; Senatori neafiliați))
22. Eurodeputatul independent, la data de 18 iunie 2024, este Nicolae Ștefănuță.
23. „„Statut - Partidul PRO România" (PDF), Proromaniaonline.ro, accesat în 7 iunie 2024” (PDF).
24. „Partidul Ecologist Român (PER)”. votez.info. Accesat în 21 noiembrie 2019.
25. „Partidul Forța Națională are o nouă conducere. Președintele interimar al formațiunii este un clujean”. monitorulcj.ro.
26. Andrei Tiut. „Strategiile PRM de maximizare a capitalului electoral (1996-2005)”. Sfera Politicii. Arhivat din original la 5 septembrie 2018. Arhivat din original la 5 septembrie 2018. Accesat în 8 iunie 2024.
27. George Jiglău; Sergiu Gherghina. „The Ideological Institutionalization of the Romanian Party System”. Romanian Journal of Political Science. Accesat în 8 iunie 2024.
28. „Partidul România Mare (PRM)”. votez.info. Accesat în 8 iunie 2024.
29. Anca M. Colibășanu. „PRM vrea să obțină 13% la viitoarele alegeri, la nivel național”. Monitorul Cluj. Accesat în 18 iulie 2018.
30. „STATUTUL PARTIDULUI ROMÂNIA ÎN ACȚIUNE” (PDF). Partidul România în Acțiune. line feed character în |titlu= la poziția 9 (ajutor)
31. „Grupul parlamentar al minorităților naționale”. Camera Deputaților.^{[nefuncțională – arhivă]}
32. „Mârzescu Law”. Accesat în 8 iunie 2016.
33. Victor Frunză, Istoria stalinismului în România, Editura Humanitas, București, 1990, p.357
34. M. Ștefan, "În umbra Cortinei de Fier", în Magazin Istoric, noiembrie 1995
35. G4Media. „PNL anunță că începe negocierile cu ALDE în vederea fuziunii”. Accesat în 25 martie 2022.
36. Ziare.ro. „Conducerea liberalilor a aprobat fuziunea PNL cu ALDE”. Accesat în 25 martie 2022.
37. EVZ.ro. „Se naște o nouă forță în politică în România. PNL tocmai a bătut palma, fuziunea a fost parafată!”.
38. Mihăescu, Alexandru (3 noiembrie 2022). „Două partide maghiare din România au fuzionat. Noul partid se numește Alianța Maghiară din Transilvania (AMT) și promovează autonomia”. G4Media.ro. Accesat în 18 august 2023.
39. „Forțele conservatoare din România se unesc: AD și ARN fuzionează cu PNCR VIDEO”. adevarul.ro. 23 august 2024. Accesat în 24 august 2024.

Bibliografie

• Ion Constantinescu, "Dr. N. Lupu: «Dacă și d-ta ai fi fost bătut...»" în Magazin Istoric, August 1971
• Victor Frunză, Istoria stalinismului în România, Editura Humanitas, București, 1990
• Victoria Gabriela Gruber, Despre Partidul Național Liberal (Gheorghe Brătianu) (PDF)
• Gabriel Marin, "Între culpabilitate și mit: George Călinescu - Un istoric literar român în timpul regimului comunist" Arhivat în 11 noiembrie 2006, la Wayback Machine., în Erasmus, 1997
• Dubla criză a "României profunde" Arhivat în 5 iulie 2013, la Archive.is, 12 iulie 2005, Paula Mihailov, Jurnalul Național
• Vasile Niculae, Ion Ilincioiu, Stelian Neagoe, Doctrina țărănistă în România. Antologie de texte, Editura Noua Alternativă, București, 1994
• Z. Ornea, George Panu - Amintiri de la "Junimea" din Iași, Ed. Minerva, București, 1998
• Petre Otu, "1946-1947. Se pregătește guvernul Argetoianu!" Arhivat în 7 octombrie 2007, la Wayback Machine., în Magazin Istoric, May 2000
• Ioan Scurtu, Viața Politică din România 1918–1914, Editura Albatros, București, 1982
• M. Ștefan, "În umbra Cortinei de Fier", în Magazin Istoric, November 1995
• Francisco Veiga, Istoria Gărzii de Fier, 1919-1941: Mistica ultranaționalismului, Humanitas, București, 1993
• Nicolae Videnie, "«Alegerile» din martie 1948: epilogul listelor electorale alternative. Obsesia unanimității - primii pași", în Dosarele Istoriei, 11/V, 2000
• Ioan Scurtu, Theodora Stănescu-Stanciu, Georgiana Margareta Scurtu, Istoria românilor între anii 1918-1940: IV. Partidele politice în primul deceniu interbelic

Bibliografie suplimentară

• Enciclopedia istoriei politice a României: 1859-2002, Stelian Neagoe, Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale, 2003
• Oameni politici români - enciclopedie, Stelian Neagoe, Editura Machiavelli, București, 2007 - recenzie

Legături externe

• Legislatia referitoare la finantarea Partidelor Politice
• Democrația internă în partidele românești