Diana Șoșoacă
Politician român (n. 1975) From Wikipedia, the free encyclopedia
Remove ads
Remove ads
Diana Iovanovici-Șoșoacă (n. , București, România) este o avocată română, senatoare în legislatura 2020-2024 și membră a Parlamentului European în legislatura 2024-2029,[2] presedintele partidului S.O.S. România.[3] Este cunoscută pentru mesajele ei controversate, inclusiv poziții antivacciniste și retorică eurosceptică, având o prezență semnificativă pe rețelele de socializare.[4][5][6] Candidatura sa la alegerile prezidențiale din 2024 și din 2025 a fost respinsă de CCR și BEC.[7][8]
.jpg)
Remove ads
Biografie
Diana Șoșoacă a declarat că bunicii ei paterni sunt originari din Skopje, Macedonia de Nord.[9] Are o experiență îndelungată în domeniul avocaturii și a absolvit un master în dreptul afacerilor. A fost consilier personal pe probleme juridice al ministrului delegat pentru comerț, Eugen Dijmărescu. A susținut că a avut oportunitatea să lucreze pentru o perioadă în Canada la Ministerul Justiției, dar a ales să se întoarcă în România.[9]
Diana Șoșoacă este căsătorită cu Dumitru-Silvestru Șoșoacă și are doi copii,[10] dar se află în proces de divorț.[11] A avut două mariaje anterioare.[9]
Cristian Tudor Popescu susține că diferența dintre ea și Călin Georgescu este că ea nu este nebună, dar ambii sunt ostili intereselor României.[12][13]
Remove ads
Activitate politică
Pe 10 februarie 2021, Diana Iovanovici-Șoșoacă a fost exclusă din grupul parlamentar al partidului AUR din motive de indisciplină.[14][15] La acel moment, Ninel Peia, președintele Partidului Neamului Românesc, a declarat că Șoșoacă fusese aleasă pe listele AUR pe baza unui protocol semnat între cele două partide.[16] Senatorii partidului AUR, Claudiu Târziu și Sorin Lavric, au propus excluderea sa pe motiv că nu respecta strategia partidului.[17] La 30 mai 2022, s-a alăturat S.O.S. România, un partid fondat în noiembrie 2021.[18]
De asemenea, Diana Soșoacă susține retragerea României din Uniunea Europeană[19] și are o retorică anti-imigrație.[20][21] În februarie 2023, a acuzat Statele Unite ale Americii că ar fi provocat cutremurele din Turcia și Siria cu o armă seismică.[22]
Relația cu Rusia
Șoșoacă a fost criticată în mass-media românească pentru legăturile sale cu Rusia.[23][24][25] Agenția de presă rusă Sputnik a catalogat-o drept „politicianul anului 2021 în România”.[26][27] În aprilie 2021, a cerut scuze ambasadei Rusiei pentru un banner afișat la un protest. În aprilie 2022, în timpul războiului din Ucraina, a făcut afirmații considerate a fi propagandă prorusă.[28][29][30]
În iulie 2024, au fost publicate mesaje postate pe Telegram de susținătorii ei, în care se exprimau idei extremiste și conspiraționiste, inclusiv susținerea pentru Vladimir Putin.[31]
Incidentul cu jurnalista italiană
La 12 decembrie 2021, Șoșoacă a avut un incident cu jurnalista italiană Lucia Goracci, în care a acuzat că a fost ținută captivă și a solicitat ștergerea înregistrărilor. Situația s-a încheiat după intervenția ambasadei Italiei.[32]
Poziția în războiul din Ucraina și Israel-Hamas
În martie 2022, Șoșoacă s-a întâlnit cu ambasadorul rus la București pentru a discuta despre neutralitatea României în contextul invaziei. A fost apreciată de grupuri proruși și a propus în 2023 un proiect de lege pentru anexarea unor teritorii din Ucraina, ceea ce a dus la sancțiuni din partea Ucrainei.[33][34][35][36][37][38]
La 21 noiembrie 2023, a întrerupt o ședință secretă a Parlamentului României, adoptând o poziție pro-Palestina și susținând că Israelul comite crime de război.[39][40] În timpul unui eveniment de ziua prieteniei România-Israel în Parlamentul României, se presupune că a strigat „Trăiască Garda” în semn de protest, făcând referire la Garda de Fier.[41]
Activități din Parlamentul European
În iunie 2024, Diana Șoșoacă a fost aleasă membru al Parlamentului European.[42] Ea a sugerat ca Parlamentul să fie „binecuvântat” și „purificat” de un preot.[43] În prima zi a sesiunii plenare de la Strasbourg, Șoșoacă și-a acoperit fața cu o botniță în semn de dezacord în timpul discursului de deschidere al Ursulei von der Leyen. Ulterior, ea a protestat zgomotos atunci când eurodeputata franceză Valérie Hayer a sugerat ca dreptul la avort să fie inclus în Carta Drepturilor Fundamentale a UE. După ce a întrerupt de mai multe ori discursul lui Hayer, ea a fost escortată în afara sălii.[44][45]
În iulie 2024, în timpul unei dezbateri în Parlamentul European privind candidatura președintei Ursula von der Leyen, Diana Șoșoacă a fost evacuată din plen, joi dimineața, după ce a provocat un scandal major. Printre altele, a afirmat că are dreptul să facă orice dorește, invocând votul primit din partea românilor, și a acuzat-o pe von der Leyen că ar fi fost responsabilă de moartea unor oameni în timpul pandemiei de COVID-19.[46]
Respingerea candidaturii la Președinția României
Pe 5 octombrie 2024,[47] Curtea Constituțională a României a anulat înregistrarea candidaturii Dianei Iovanovici-Șoșoacă la alegerile prezidențiale, iar ea a acuzat implicarea evreilor[48], ceea ce a condus la autosesizarea Parchetului General. La 7 octombrie 2024, Curtea a respins contestația ei.[49][50]
Remove ads
Note
Legături externe
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads