camera superioară a Parlamentului român From Wikipedia, the free encyclopedia
Senatul României este una din cele două camere ale Parlamentului României, acesta fiind bicameral. La fel ca și cealaltă cameră, mai precis Camera Deputaților, Senatul este ales prin vot universal, liber, secret și direct de către cetățenii cu drept de vot ai României.
| Senat Senatul României  | |
 | |
| Tip | |
|---|---|
| Tip | Senat adunare deliberantă[*] |
| Țară |  România |
| Istoric | |
| Creat | |
| Conducere | |
| Președintele Senatului României | Nicolae Ciucă, PNL[1] |
| Structură | |
| Membri | 136 |
 | |
| Grupuri politice | Guvern (86) - mare coaliție
Opoziție (50)
|
| Comisii | 15 |
| Alegeri | |
| Sistem de vot | Reprezentare proporțională |
| Ultimele alegeri | 6 decembrie 2020 |
| Sediu | |
| Palatul Parlamentului | |
| Website | |
| site web oficial | |
Modifică date / text  | |
Alegerea senatorilor se face în baza Legii 208 din 2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților.[2]
Prin decretul lege din 17 iunie 1946, emis de fostul Prim-ministru comunist Petru Groza în pofida prevederilor Constituției din 1930, Senatul a fost desființat.[3] Autoritățile comuniste au întărit desființarea Senatului prin legea electorală din 15 iulie 1946.[4]
Acest corp legiuitor și-a reluat activitatea după Revoluția Română din 1989. În anul 2009, fostul președinte Traian Băsescu a inițiat un referendum pentru un Parlament unicameral și scăderea numărului de parlamentari. Acest referendum, deși validat, nu a fost pus în practică până în prezent.
În prezent, sediul Senatului României este în Palatul Parlamentului. Președintele actual al Senatului României este Nicolae Ciucă din partea Partidului Național Liberal (PNL), în funcție de la data de 13 iunie 2023.
| Grup parlamentar | Număr de membri |
|---|---|
| Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat (PSD) |
47
|
| Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal (PNL) | 38 |
| Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România (USR) | 25 |
| Grupul parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) | 13 |
| Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) | 9 |
| Senatori neafiliați (Neafiliați) | 4 |
| Partid | Aleși | Pierdut | Câștigat | În prezent | ||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Procente (%) | Locuri | Procente (%) | Locuri | |||
| PSD | 34,55% | 47 | 1 | 1 | 33,82% | 46 |
| PNL | 30,14% | 41 | 4 | 2 | 28,67% | 39 |
| USR | 18,38% | 25 | 3 | 0 | 16,17% | 22 |
| AUR | 10,29% | 14 | 2 | 0 | 8,82% | 12 |
| UDMR | 6,61% | 9 | 0 | 0 | 6,61% | 9 |
| Forța Dreptei | — | — | 0 | 3 | 2,20% | 3 |
| PUSL | — | — | 0 | 1 | 0,73% | 1 |
| PNR | — | — | 0 | 1 | 0,73% | 1 |
| Independent | — | — | 4 | 4 | 1,47% | 2 |
| Vacant | — | — | 0 | 1 | 0,73% | 1 |
| Total | 100 | 136 | — | 100 | 136 | |
| Aleși | Pierdut | Câștigat | În prezent | |||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Partid | Procente (%) | Locuri | Procente (%) | Locuri | ||
| PSD | 49,26% | 67 | 10 | 2 | 43,38% | 59 |
| PNL | 22,05% | 30 | 4 | 0 | 19,11% | 26 |
| USR | 9,55% | 13 | 0 | 0 | 9,55% | 13 |
| UDMR | 6,61% | 9 | 1 | 1 | 6,61% | 9 |
| ALDE | 6,61% | 9 | 5 | 3 | 5,14% | 7 |
| PMP | 5,88% | 8 | 4 | 1 | 3,67% | 5 |
| PUSL | — | — | 0 | 2 | 1,47% | 2 |
| Independent | — | — | 0 | 15 | 11,02% | 15 |
| Total | 100 | 136 | — | 100 | 136 | |
Observație: structura menționată este cea de la începutul mandatului.
| Alegeri | # | Nume | Imagine | An naștere/
an deces |
De la | Până la | Partid |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1990 | 36 | Alexandru Bârlădeanu |  | 1911–1997 | 18 iunie 1990 | 16 octombrie 1992 | FSN |
| 1992 | 37 | Oliviu Gherman |  | 1930–2020 | 22 octombrie 1992 | 22 noiembrie 1996 | FDSN/PDSR |
| 1996 | 38 | Petre Roman |  | 1946– | 27 noiembrie 1996 | 22 decembrie 1999 | PD |
| 39 | Mircea Ionescu-Quintus | | 1917–2017 | 4 februarie 2000 | 30 noiembrie 2000 | PNL | |
| 2000 | 40 | Nicolae Văcăroiu |  | 1943– | 15 decembrie 2000 | 30 noiembrie 2004 | PDSR/PSD |
| 2004 | 19 decembrie 2004 | 14 octombrie 2008 | PSD | ||||
| — | Doru Ioan Tărăcilă | | 1951– | 14 octombrie 2008 | 28 octombrie 2008 | PSD | |
| 41 | Ilie Sârbu |  | 1950– | 28 octombrie 2008 | 13 decembrie 2008 | PSD | |
| 2008 | 42 | Mircea Geoană | _(cropped).jpg) | 1958– | 19 decembrie 2008 | 23 noiembrie 2011 | PSD |
| — | Petru Filip | | 1955– | 23 noiembrie 2011 | 28 noiembrie 2011 | PDL | |
| 43 | Vasile Blaga | .jpg) | 1956– | 28 noiembrie 2011 | 3 iulie 2012 | PDL | |
| 44 | Crin Antonescu | .JPG) | 1959– | 3 iulie 2012 | 19 decembrie 2012 | PNL | |
| 2012 | 19 decembrie 2012 | 10 martie 2014 | |||||
| — | Cristian Dumitrescu |  | 1955– | 4 martie 2014 | 10 martie 2014 | PSD | |
| 45 | Călin Popescu-Tăriceanu |  | 1952– | 10 martie 2014 | 21 decembrie 2016 | Independent | |
| 2016 | 21 decembrie 2016 | 2 septembrie 2009 | |||||
| Șerban Valeca | |
1956-2022 | 2 septembrie 2019 | 10 septembrie 2019 | PSD | ||
| 46 | Teodor Meleșcanu |  | 1941– | 10 septembrie 2019 | 3 februarie 2020 | Independent
(susținut de PSD) | |
| — | Titus Corlățean |  | 1968– | 3 februarie 2020 | 9 aprilie 2020 | PSD | |
| — | Robert Cazanciuc | | 1971– | 9 aprilie 2020 | 21 decembrie 2020 | PSD | |
| 2020 | 47 | Anca Dragu | .jpg) |
1972– | 21 decembrie 2020 | 23 noiembrie 2021 | USR PLUS |
| 48 | Florin Cîțu | _(cropped).jpg) |
1972– | 23 noiembrie 2021 | 29 iunie 2022 | PNL | |
| — | Alina Gorghiu | .jpg) |
1978– | 29 iunie 2022 | 13 iunie 2023 | PNL | |
| 49 | Nicolae Ciucă | .jpg) |
1967– | 13 iunie 2023 | În funcție | PNL |
La 2 iunie 2014, Banca Națională a României a pus în circulație, în atenția colecționarilor, un set de trei monede (din aur, din argint și din tombac cuprat), precum și o monedă din argint, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la înființarea Senatului României.[5]
Monedele din aur au valoarea nominală de 100 de lei, au titlul de 900‰, diametrul de 21 mm, o greutate de 6,452 grame și cantul zimțat. Toate monedele de argint, au valoarea nominală de 10 lei, titlul de 999‰, diametrul de 37 mm, o greutate de 31,103 grame, iar cantul este zimțat. Monedele din tombac cuprat au valoarea nominală de 1 leu, diametrul de 37 mm, greutatea de 23,5 grame și cantul zimțat. Toate monedele din această emisiune sunt rotunde și sunt de calitate proof.[6]
Aversurile monedelor de aur, de argint și de tombac cuprat au gravuri similare: sunt redate reprezentarea parțială a Palatului Parlamentului din București, o imagine din interiorul Senatului, în timpul unei ședințe a acesteia, stema României, milesimul 2014, valoarea nominală (100 de lei, pe moneda de aur, 10 lei, pe moneda de argint și 1 leu, pe moneda de tombac cuprat); în arc de cerc este gravată denumirea statului emitent, ROMANIA.[6]
Reversul, comun tuturor monedelor (din aur, din argint și din tombac cuprat), prezintă portretul domnitorului Alexandru Ioan Cuza și al mitropolitului Nifon, care a fost primul președinte al Senatului, numele acestora, textul în arc de cerc 150 DE ANI DE LA INFIINTAREA SENATULUI și 1864, anul evenimentului aniversat.[6]
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
