județ în România From Wikipedia, the free encyclopedia
Județul Sibiu (în maghiară Szeben megye, în germană Kreis Hermannstadt) este un județ situat în sudul Transilvaniei în podișul cu același nume, la nord de Carpații Meridionali, în România. Reședința județului este municipiul Sibiu.
| Sibiu | |||
| Kreis Hermannstadt | |||
| — Județ — | |||
 Biserica evanghelică din Cisnădie, Sibiu, Agnita, Liceul Teoretic „Stephan Ludwig Roth” din Mediaș, Complexul balnear Ocna Sibiului, Biserica armeano-catolică „Sfânta Elisabeta” din Dumbrăveni, Biserica evanghelică din Biertan  | |||
| |||
 Sibiu (România) Poziția geografică în România | |||
| Coordonate: 45°52′N 24°14′E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Regiune | Centru | ||
| SIRUTA | 323 | ||
| Atestare |  | ||
| Reședință | Sibiu | ||
| Componență | municipii orașe Comune | ||
| Guvernare | |||
| - președinte al Consiliului Județean Sibiu[*] | Daniela Cîmpean[*] (PNL, 2016) | ||
| - Prefect | Adela Muntean | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 5.432 km² | ||
| Populație (2011) | |||
| - Total | 375,992 locuitori | ||
| - Densitate | 69,2 loc./km² | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Prefix telefonic | 69 | ||
| Indicativ autovehicule | SB | ||
| Locul după populație | 23 | ||
| Prezență online | |||
| http://www.cjsibiu.ro/ GeoNames OpenStreetMap relation | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Județul Sibiu se întinde pe 5.432 km2, ceea ce reprezintă 2,28 % din suprafața totală a țarii. Se învecinează la est cu județul Brașov, la vest și sud-vest cu Alba, la sud-est cu Argeș, la sud cu Vâlcea iar la nord cu județul Mureș.
Județul Sibiu cuprinde zone largi de munte, podiș și depresionare. Cele dintâi cuprind Munții Cindrel, Munții Lotrului și partea vestică a Munților Făgăraș, care sunt cei mai înalți munți din țară, cu vârfuri (Negoiu, Ciortea, Vârtopu, Vânătarea lui Buteanu) cuprinse între 2.000 și 2.500 m. În județ se mai află Podișul Târnavelor, Podișul Hârtibaciului, Podișul Secașelor, Depresiunea Apoldului, Depresiunea Săliștei, Depresiunea Sibiului, situată în dreapta râului Olt, și Depresiunea Făgărașului, cu doar o treime din suprafață atribuită județului Sibiu și cu o altitudine cuprinsă între 350 și 500 m.
Județul Sibiu are o climă continental-moderată, cu diferențe de temperatură în funcție de formele de relief, astfel temperaturile medii anuale oscilează între 9,4 grade pe valea Oltului și scad sub 0 grade pe vârful Negoiu. Cantitățile de precipitații medii anuale sunt cuprinse între 650 mm în zona depresionară și urcă peste 1.300 mm în zona muntoasă.
Flora bine diversificată în specii de: conifere (brad, molid), foioase (fag, stejar, gorun, tei, paltin de munte, arțar, frasin), specii de arbuști (vișinelul, alunul, socul), specii de ierburi (păiuș roșu, iarba câmpului, țepoșică, pieptănăriță) și o gamă variată de specii floristice (macul de munte, crucea voinicului, daria, roua cerului,zambila sălbatică).
Fauna cuprinde specii de: mamifere (capra neagră, cerbul, căpriorul, ursul, râsul, mistrețul, vulpea, iepurele, veverița), păsări (brumărița, mierla gulerată, fâsa de munte, sturzul de piatră, ciocârlia, potârnichea, gaița, cocoșul de munte, ierunca), reptile (șerpi, șopârle, broaște) și pești (păstrăv, biban, clean, crap).
Descoperirile arheologice făcute pe raza județului atestă faptul că zona a fost locuită încă din paleolitic dovadă stau săpăturile de la Racovița, unde s-a găsit un topor de silex aparținând culturii de prund. Fragmentele de ceramică, podoabele, uneltele, mormintele de inhumație, descoperite cu ocazia săpaturilor arheologice ne dovedesc parcurgerea prin etapele succesive ale istoriei (neolitic, epoca bronzului, epoca fierului). La începutul secolului al XII-lea, odată cu integrarea Transilvaniei în Regatul Ungariei, a început colonizarea cu sași a Sibiului. În anul 1191 papa Celestin al III-lea a acordat autonomie Prepoziturii Sibiului, fapt care a facilitat dezvoltarea Sibiului ca centru religios. În anul 1486 Sibiul a devenit sediul Universității Săsești (Universitas Saxonum), organismul politic al sașilor transilvăneni. În secolul al XVI-lea marea majoritate a populației săsești a aderat la reforma protestantă. În anul 1572 sediul Bisericii Evanghelice din Transilvania a fost mutat de la Sibiu la Biertan, de unde a revenit la Sibiu în anul 1867.
În timpul revoluției de la 1848 la Sibiu s-a constituit Comitetul de Pacificațiune din care făceau parte Avram Iancu, Simion Bărnuțiu, Axente Sever. În anul 1863 Dieta Transilvaniei, alcătuită din 58 deputați români, 56 deputați maghiari și secui și 44 deputați sași, s-a întrunit la Sibiu și a adoptat unele măsuri economice, precum și o lege privind egala îndreptățire a românilor cu sașii și secuii.
În anul 1871 ia ființă Banca Albina, cea mai mare bancă românească a acelor vremuri. Sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea reprezintă o etapă de dezvoltare a comitatului Sibiu.
Aeroportul Internațional Sibiu deservește curse zilnice spre și dinspre București, Dortmund, Londra, Madrid, Memmingen, München, Nürnberg, Stuttgart și Viena.
Județul Sibiu este administrat de un consiliu județean format din 32 consilieri. În urma alegerilor locale din 2024, consiliul este prezidat de Daniela Cîmpean[*] de la PNL, iar componența politică a consiliului județean este următoarea:[1]
Componența etnică a județului Sibiu
Români (90,64%)
Maghiari (2,89%)
Romi (4,76%)
Germani (1,09%)
Altă etnie (0,62%)
Componența confesională a județului Sibiu
Ortodocși (88,9%)
Romano-catolici (1,5%)
Penticostali (1,1%)
Greco-catolici (2,3%)
Reformați (2%)
Baptiști (0,9%)
Altă religie (3,3%)
Județul Sibiu - evoluția demografică
 |
Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki. |
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Un rol important în economia județului îl au: industria de textile și de confecții, industria de pielărie și încălțăminte, industria de construcții a mijloacelor de transport rutier, industria materialelor de construcții (prin exploatarea zăcămintelor de marmură, argilă și nisipuri), industria de prelucrare a lemnului, industria alimentară (prin prelucrarea laptelui, a cărnii și a pieilor), comerțul, serviciile și turismul. Exploatarea resurselor naturale sarea și nămolul mineral sunt valorificate in stațiunile balneoclimaterice Bazna și Ocna Sibiului în tratarea unor afecțiuni. O ramură de bază a economiei acestui județ este și agricultura prin creșterea animalelor și cultivarea porumbului, cartofului și orzului.
Sibiul este al cincilea județ de pe traseul turistic Via Transilvanica, care începe în Județul Mehedinți, străbate Munții Carpați și Podișul Transilvaniei, și se încheie la Mânăstirea Putna din Județul Suceava.
Județul este format din 64 unități administrativ-teritoriale: 2 municipii, 9 orașe și 53 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Sibiu.
| Stemă | Nume | Tip de localitate | Populație | Imagine |
|---|---|---|---|---|
Municipii și orașe | ||||
 | Mediaș | municipiu | 47.204 | _-_city_center_with_St._Margaret_Church.jpg) |
 | Sibiu | municipiu reședință de județ | 147.245 |  |
 | Agnita | oraș | 8.732 | .JPG) |
 | Avrig | oraș | 12.815 |  |
 | Cisnădie | oraș | 14.282 |  |
 | Copșa Mică | oraș | 5.404 | .JPG) |
 | Dumbrăveni | oraș | 7.388 | .JPG) |
 | Miercurea Sibiului | oraș | 3.910 | .jpg) |
 | Ocna Sibiului | oraș | 3.562 |  |
 | Săliște | oraș | 5.421 | .JPG) |
 | Tălmaciu | oraș | 6.905 |  |
Comune | ||||
| Alma | comună | 1.886 | .jpg) | |
| Alțina | comună | 1.562 | .JPG) | |
| Apoldu de Jos | comună | 1.350 | .JPG) | |
| Arpașu de Jos | comună | 2.502 |  | |
| Axente Sever | comună | 3.690 |  | |
| Ațel | comună | 1.429 |  | |
| Bazna | comună | 3.792 |  | |
| Biertan | comună | 2.590 |  | |
| Blăjel | comună | 2.284 | .JPG) | |
| Boița | comună | 1.613 |  | |
| Brateiu | comună | 3.415 |  | |
| Bruiu | comună | 703 |  | |
 | Brădeni | comună | 1.441 |  |
| Bârghiș | comună | 2.015 |  | |
| Chirpăr | comună | 1.434 | .jpg) | |
 | Cristian | comună | 3.665 | .jpg) |
| Cârța | comună | 906 |  | |
| Cârțișoara | comună | 1.243 | .JPG) | |
| Dârlos | comună | 2.820 |  | |
 | Gura Râului | comună | 3.621 |  |
| Hoghilag | comună | 2.172 | .JPG) | |
 | Iacobeni | comună | 2.757 |  |
| Jina | comună | 3.750 |  | |
| Laslea | comună | 3.327 |  | |
| Loamneș | comună | 2.997 |  | |
| Ludoș | comună | 746 | .JPG) | |
| Marpod | comună | 1.017 |  | |
| Merghindeal | comună | 1.212 |  | |
| Micăsasa | comună | 2.058 |  | |
| Mihăileni | comună | 1.036 |  | |
| Moșna | comună | 3.335 |  | |
| Nocrich | comună | 2.868 | .jpg) | |
 | Orlat | comună | 3.205 |  |
| Poiana Sibiului | comună | 2.548 |  | |
| Poplaca | comună | 1.802 |  | |
| Porumbacu de Jos | comună | 3.061 | .JPG) | |
| Păuca | comună | 1.929 |  | |
| Racovița | comună | 2.760 |  | |
| Roșia | comună | 5.241 |  | |
| Râu Sadului | comună | 571 | ||
| Rășinari | comună | 5.416 | .jpg) | |
| Sadu | comună | 2.365 |  | |
 | Slimnic | comună | 3.581 | .jpg) |
 | Tilișca | comună | 1.574 |  |
| Turnu Roșu | comună | 2.415 |  | |
| Târnava | comună | 2.858 | .JPG) | |
 | Valea Viilor | comună | 1.873 | .JPG) |
| Vurpăr | comună | 2.557 |  | |
| Șeica Mare | comună | 4.470 |  | |
| Șeica Mică | comună | 1.589 |  | |
 | Șelimbăr | comună | 7.028 |  |
| Șura Mare | comună | 3.769 |  | |
| Șura Mică | comună | 2.606 |  | |
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
