inginer agronom și om politic, europarlamentar român From Wikipedia, the free encyclopedia
Dacian Julien Cioloș (n. , Zalău, Sălaj, România) este un politician și inginer horticultor român, fost cel de-al 64-lea prim-ministru al României, fost Comisar European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, fost lider al grupului Renew Europe din Parlamentul European și fost președinte al USR.[3][4]
| Dacian Cioloș | |
.jpg) Dacian Cioloș (2019) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Dacian Julien Cioloș |
| Născut | (55 de ani)[1]  Zalău, Sălaj, România |
| Căsătorit cu | Valérie Villemin (c. 2000) |
| Cetățenie |  România |
| Religie | Creștin-ortodox |
| Ocupație | Politician |
| Limbi vorbite | limba română limba franceză limba engleză |
| Președinte în Uniunea Salvați România | |
| În funcție – | |
| Precedat de | Dan Barna |
| Succedat de | Cătălin Drulă |
| Președinte al grupului europarlamentar Renew Europe | |
| În funcție – | |
| Succedat de | Stéphane Séjourné[*] |
| Europarlamentar | |
| În funcție – [2] | |
| Circumscripția | România |
| Legislatură | a IX-a legislatură a Parlamentului European |
| Grup parlamentar | Reînnoiți Europa |
| Ales în | Alegeri pentru Parlamentul European, 2019 |
| Lider de partid în Partidul Libertății, Unității și Solidarității | |
| În funcție – | |
| Ministru al sănătății | |
| În funcție – | |
| Precedat de | Patriciu Achimaș-Cadariu |
| Succedat de | Vlad Voiculescu |
| Al 64-lea prim-ministru al României | |
| În funcție – | |
| Șef al statului | Klaus Iohannis |
| Precedat de | Sorin Cîmpeanu |
| Succedat de | Sorin Grindeanu |
| Comisar european pentru agricultură și dezvoltare rurală | |
| În funcție – | |
| Precedat de | Mariann Fischer Boel[*] |
| Succedat de | Phil Hogan[*] |
| Ministru al agriculturii și dezvoltării rurale | |
| În funcție – | |
| Precedat de | Decebal Traian Banana |
| Succedat de | Ilie Sârbu |
| Premii | Ordinul Republicii (2016) |
| Partid politic | REPER (mai 2022–prezent) PLUS (decembrie 2018–mai 2022) IND (până la decembrie 2018) |
| Alma mater | Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca École nationale supérieure agronomique din Rennes École nationale supérieure agronomique din Montpellier Université Montpellier-I |
| Profesie | Inginer horticultor |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Dacian Cioloș s-a născut pe 27 iulie 1969 în Zalău. O parte a copilăriei a petrecut-o la Pericei, comuna din care este originară mama sa.[5] După absolvirea în 1987 a studiilor medii la Liceul Agricol din Șimleu Silvaniei, a urmat cursurile Facultății de Horticultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj (1989–1994), obținând diploma de inginer horticultor.[6]
A urmat apoi studii de agronomie aprofundată, specializarea „Sisteme de producție și dezvoltare rurală” la École nationale supérieure agronomique din Rennes (1995–1996), beneficiind de o bursă guvernamentală franceză și un master științific în „Economia dezvoltării agricole, agroalimentare și rurale” la École nationale supérieure agronomique și Université Montpellier-I (1996–1997).[7] Din 2000 este doctorand în economia dezvoltării agricole, agroalimentare și rurale la Institutul Național de Cercetări Agronomice din cadrul École nationale supérieure agronomique din Montpellier.[7]
În perioada studenției a fost reprezentant al studenților în senatul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară și în consiliul de administrație al Facultății de Horticultură din Cluj-Napoca (1990–1995), coordonator al programului de stagii pentru studenții USAMV Cluj-Napoca în ferme agricole din Franța (1992–1995) și inițiator și membru fondator al asociației profesionale AGROECOLOGIA (1995).[8] În anul 2000 a devenit membru al Grupului din Bruges, grup european independent de analize și propuneri privind politica agricolă comună a Uniunii Europene.[9]
A urmat stagii practice totalizând 13 luni în ferme de agricultură ecologică sub egida Federației Regionale a Agricultorilor Ecologici din Bretania (1991–1996), studiind administrarea fermelor agricole familiale, principiile agriculturii durabile și organizarea interprofesională a agriculturii ecologice în Franța.[8] A activat la Centrul Internațional de Cooperare pentru Dezvoltare Agricolă din Paris-Montreuil (august–septembrie 1995), ocupându-se de pregătirea unui proiect de cooperare descentralizată Savoia–Argeș pentru dezvoltare rurală.[8] A activat în calitate de inginer stagiar la Camera Județeană de Agricultură Aveyron (februarie–septembrie 1997), ocupându-se cu elaborarea lucrării de diplomă DAA „Analiza și evaluarea experienței de dezvoltare agricolă și rurală în Nord-Aveyron”.[10]
După absolvirea masteratului, Dacian Cioloș a lucrat ca agro-economist stagiar la Comisia Europeană de la Bruxelles, în cadrul Diviziei de Dezvoltare Rurală a Direcției Generale de Agricultură (martie–iulie 1997, aprilie 1999), ocupându-se cu pregătirea programului SAPARD.[8] În perioada martie 1998–octombrie 1999 a fost directorul Programului de dezvoltare rurală locală în județul Argeș, în cadrul cooperării descentralizare dintre Consiliul General Savoia și Consiliul Județean Argeș.[8] Între noiembrie 1999 și decembrie 2001 a fost coordonator al programelor de cooperare franco-române în dezvoltare agricolă și rurală la Centrul Internațional de Cooperare pentru Dezvoltare Agricolă în cooperare cu Asociația Națională de Dezvoltare Agricolă.[8]
Între anii 2002 și 2003 a lucrat la Comisia Europeană, Delegația CE în România, ca manager în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, SAPARD.[9]
Cioloş a fost membru, în timpul studenției, al asociației Junimea Vatra Românească, fondata în 1991, înaintea absorbirii acesteia de catre Uniunea Vatra Românească.[11] Acolo a ocupat funcția de președinte al comisiei de cenzori. În mai 1993, a fost avansat vicepreședinte al organizației de tineret, Asociația Junimea Vatra Românească.[12]
În perioada studenției a făcut parte din asociația Junimea Vatra Românească, organizația de tineret a Uniunii Vatra Românească, însă a participat, conform afirmațiilor sale, doar la activități culturale, ce nu aveau legătură cu naționalismul extremist manifestat de organizația principală, asociată PUNR.[13][14]
În ianuarie 2005 a devenit consilier al ministrului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și reprezentant în Comitetul Special Agricol la Consiliul European.[8] Deși nu făcea parte din niciun partid politic, în perioada mai–octombrie 2007 a fost subsecretar de stat pentru Afaceri Europene.[15]
În octombrie 2007, Dacian Cioloș a fost propus de premierul Călin Popescu-Tăriceanu pentru ocuparea funcției de ministru al Agriculturii în locul lui Decebal Traian Remeș care a demisionat în urma unor acuzații de trafic de influență.[16] Liberalii au luat în calcul înlocuirea lui Remeș cu Dan Radu Rușanu, Ilie Bolojan sau Dacian Cioloș. Acesta din urmă, deși nu era membru PNL, a fost preferat în cele din urmă datorită experienței sale în domeniu și în relațiile cu organismele UE.[17] În timpul mandatului său de ministru al agriculturii, în numele statului, a constituit Ministerul Agriculturii ca parte civilă în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare.[18][19] Cioloș a deținut acest portofoliu până la demisia cabinetului după alegerile parlamentare din noiembrie 2008.
În octombrie 2009, guvernul Boc, în speranța de a-și asigura portofoliul Agriculturii în a doua Comisie Barroso, l-a nominalizat pe Dacian Cioloș pentru funcția de comisar european din partea României.[20] Propunerea a fost criticată de liberalii și social-democrații din opoziție, care au considerat-o drept o manevră de ultim moment a unui guvern aflat în pragul prăbușirii, dar și de Partidul Socialiștilor Europeni care a considerat că această poziție ar fi trebuit să meargă la un social-democrat.[21] Într-adevăr, guvernul Boc a căzut la o zi după nominalizarea lui Cioloș, când a pierdut o moțiune de cenzură.[22] Deși nominalizarea sa a fost susținută de președintele Traian Băsescu, Cioloș a menținut o autonomie față de acesta și s-a bucurat de o reputație bună în rândul parlamentarilor.[23]
La sfârșitul lunii noiembrie, președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, l-a nominalizat pentru postul de comisar pe Agricultură. Barroso a apreciat că Dacian Cioloș a fost „cel mai competent nume” de pe lista candidaților pentru acest portofoliu.[24] De asemenea, Barroso a lăudat „viziunea modernă” a acestuia asupra agriculturii și dezvoltării rurale.[24] Revista britanică Farmers Weekly a considerat numirea „o alegere controversată”, invocând gestionarea defectuoasă de către România a fondurilor europene, dar a recunoscut „experiența agricolă amplă” a acestuia.[25] Sindicatul Național al Fermierilor din Anglia și Țara Galilor și Sindicatul Național al Fermierilor din Scoția au salutat numirea lui Cioloș.[26] Ministrul italian al Agriculturii Luca Zaia și președintele francez Nicolas Sarkozy l-au felicitat, de asemenea, pe Dacian Cioloș.[27][28] Agenția germană de știri Deutsche Presse-Agentur și ziarul britanic The Independent au criticat nominalizarea lui Cioloș din cauza chestiunii fondurilor europene,[29] în timp ce cotidianul francez Ouest-France a apreciat că motivul indignării britanicilor a fost percepția că Cioloș ar fi de fapt un al doilea comisar francez, date fiind legăturile sale strânse cu această țară.[30]
În ianuarie 2010, Dacian Cioloș a fost audiat în Parlamentul European pentru a se stabili dacă este candidatul potrivit pentru postul de comisar pentru Agricultură. Cioloș a fost votat în unanimitate de către membrii comisiei.[8] Parlamentul European a acordat pe 9 februarie votul de încredere echipei conduse de José Manuel Barroso.[31] Cioloș a stabilit ca obiective pentru mandatul său menținerea unui sector agricol prosper, conservarea mediului și protecția peisajului rural, combaterea încălzirii globale și asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru fermieri. Cioloș a promis, de asemenea, să continue adaptarea și restructurarea politicii agricole comune.[32] Chestiunea fondurilor europene reclamată de unele publicații internaționale a fost adusă în discuție de Cioloș la câteva zile de la începerea mandatului. Pe 16 februarie, acesta a cerut României, într-o scrisoare oficială, remedierea deficiențelor din Sistemul Integrat de Administrare și Control prin care se acordă subvențiile europene.[33] Pe 12 octombrie 2011 și-a publicat propunerile de revizuire a politicii agricole europene, în care susține că Uniunea Europeană ar trebui să își dubleze producția agricolă până în 2050.[23]
În iulie 2015, succesorul lui Barroso, Jean-Claude Juncker, l-a desemnat pe Dacian Cioloș în funcția de consilier special privind siguranța alimentară internațională.[34]
Pe 10 noiembrie 2015, Dacian Cioloș a fost desemnat prim-ministru al României de către președintele Klaus Iohannis, la șase zile după demisia premierului Victor Ponta.[35] Cioloș a propus un cabinet tehnocrat format din 21 de membri, o treime dintre aceștia femei.[36] Pe 17 noiembrie, guvernul condus de Dacian Cioloș a fost învestit de către Parlament, după ce a primit susținerea a 389 de deputați și senatori, cu 115 voturi mai multe decât cele necesare.[37] PSD, PNL, UDMR, UNPR și grupul minorităților au anunțat că susțin guvernul, în timp ce ALDE, PMP și PND s-au opus.[38] Președintele PSD, Liviu Dragnea, a negociat susținerea Guvernului Cioloș în schimbul desemnării lui Vasile Dîncu în funcțiile de vicepremier și ministru al Dezvoltării.[39]
Pe fondul crizei dezinfectanților diluați, ministrul Sănătății, Patriciu Achimaș-Cadariu, a demisionat pe 9 mai 2016. Premierul Dacian Cioloș a asigurat interimatul acestei funcții până la numirea succesorului acestuia, Vlad Voiculescu, pe 20 mai.[40]
În octombrie 2016, în preajma alegerilor parlamentare, Dacian Cioloș a lansat Platforma România 100, o platformă de principii, valori și proiecte pentru dezvoltarea României, pe care a propus-o spre dezbatere partidelor aflate în campanie.[41] Concomitent, Cioloș a confirmat că nu va candida la alegeri.[42] Principalele două partide din opoziție, Partidul Național Liberal și Uniunea Salvați România, și-au anunțat susținerea pentru Platforma România 100. La rândul său, Dacian Cioloș a recomandat electoratului să voteze PNL sau USR.[43]
.jpg)
În decembrie 2017, Dacian Cioloș a anunțat că din Platforma România 100 se va desprinde un partid politic.[44] Trei luni mai târziu, Cioloș a pus bazele Mișcării România Împreună.[45] Întrucât înființarea acestei formațiuni a fost tergiversată în instanță,[46] Dacian Cioloș a abandonat proiectul,[47] iar pe 15 decembrie 2018 a prezentat, la Cluj-Napoca, un nou partid politic – Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate – înscris deja în Registrul partidelor politice.[48]
Pe 26 ianuarie 2019, la prima convenție națională a PLUS, Cioloș a fost ales președinte al partidului cu 99,17% din voturi.[49] Începând cu 2 februarie 2019, Dacian Cioloș este copreședinte al Alianței 2020 USR-PLUS alături de președintele USR, Dan Barna, alianța fiind constituită în ședința Comitetului Politic al USR, care a decis să participe pe o listă comună la alegerile europarlamentare din 26 mai.[50] La aceeași dată, reprezentanții partidelor USR și PLUS au anunțat lista comună de candidați, Dacian Cioloș ocupând prima poziție.[51] Alianța a primit 22,36% din voturi și, astfel, Cioloș a obținut un mandat de eurodeputat.[52] În lunile dinaintea scrutinului, Cioloș a avut mai multe discuții cu conducerile partidelor En Marche! din Franța și Ciudadanos din Spania pentru constituirea unui nou grup politic, de centru, în Parlamentul European.[53] În iunie 2019, acesta a fost ales liderul grupului Renew Europe, al treilea grup ca mărime din Parlament, cu 65 de voturi „pentru” și 41 de voturi „împotrivă”.[54]
În 1 octombrie a fost ales președinte al USR PLUS cu 50.9% în urma turului II. În primul tur a obținut 46.0%.
Pe 27 noiembrie 2014, Dacian Cioloș s-a numărat printre cei care au primit distincția „Personalitatea anului pentru o Românie europeană”, acordată de către Fundația Eurolink–Casa Europei, parte integrantă a Federației Internaționale a Caselor Europei.[55] În octombrie 2015 i-a fost acordat titlul de Professor Honoris Causa al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca.[56]
În anul 2015, Dacian Cioloș a fost audiat ca martor[57] la sediul Parchetului General într-un dosar penal cu privire la modalitatea în care Ministerul Agriculturii, pe care îl conducea în anul 2008, s-a constituit parte civilă în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare, fiind acuzat de abuz în serviciu.[19] Ulterior, acest dosar a fost clasat.[58]
În 2000, Dacian Cioloș s-a căsătorit cu Valérie Villemin, o expertă în agricultură pe care a cunoscut-o în timpul studiilor în Franța.[59] Cununia a avut loc în Pericei.[5] Cuplul nu are copii. Cioloș are un frate mai mic, Sorin.[5] Tatăl său a insistat asupra primului prenume, Dacian, în timp ce al doilea prenume, de origine franceză, vine de la Julien Sorel, protagonistul romanului Roșu și negru, o carte pe care mama sa a citit-o în timpul sarcinii.[60] Cioloș este creștin-ortodox.[61]
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
