Raionul Hotin

Raionul Hotin (în ucraineană Хотинський район) era unul din cele 11 raioane administrative din regiunea Cernăuți din Ucraina, cu reședința în orașul Hotin. A fost înființat în anul 1940 după ocuparea Bucovinei de Nord de către URSS și apoi reînființat în 1944, fiind inclus în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, acest raion făcea parte din Ucraina independentă. A fost desființat în 2020, iar teritoriul său a fost inclus în componența raionului Nistru.

Pentru alte sensuri, vedeți Hotin (dezambiguizare).

Hotin
Хотинський район
—  Raion  —
Drapel Stemă
Hotin Hotin (Regiunea Cernăuți) Poziția geografică
Hotin Hotin (Ucraina) Poziția geografică
Coordonate: 48°26′31″N 26°19′30″E ({{PAGENAME}})
Țară	Ucraina
Regiune	Cernăuți
Atestare	septembrie 1940
Dispariție	17 iulie 2020
Reședință	Hotin
Suprafață
- Total	716 km²
Populație (2012)
- Total	64.434 locuitori
- Densitate	90 loc./km²
Fus orar	Ora Europei de Est
Cod poștal	60000
Prezență online
site web oficial
Poziția localității Hotin Poziția localității Hotin
Modifică date / text

Acest raion avea o suprafață de 716 km² și 72.398 locuitori (2001) ^[1], în mare majoritate de naționalitate ucraineni. Din componența raionului făceau parte orașul Hotin și 31 comune rurale (cu 38 sate).

Înainte de ocuparea Basarabiei și Bucovinei de nord de către Uniunea Sovietică în 1940, teritoriul său a făcut parte din județul Hotin al României, fiind partea de vest a acestuia.

Etimologia

Originea numelui provine de la tribul de Goți, cu supranumele "Gotin".

Geografie

Raionul Hotin este situat în partea de nord-est a regiunii Cernăuți, pe malul drept al râului Nistru. Distanța de la centrul raional până la centrul regional Cernăuți este de 69 km. În prezent, raionul se învecinează în partea de sud cu raionul Noua Suliță, în partea de vest cu raionul Zastavna, în partea de est cu raionul Chelmenți, în partea de nord-vest cu raionul Borșciv din regiunea Ternopil și în partea de nord-est cu raionul Kameneț-Podolsk din regiunea Hmelnițki. Partea de nord a raionului are ca graniță naturală râul Nistru.

Teritoriul raionului se află în zonă de pădure, predominând cernoziomurile.

Economie

În raionul Hotin funcționează 12 întreprinderi industriale și 39 ferme agricole sub diferite forme de organizare.

Învățământ și cultură

În raionul Hotin există 38 școli, 10 instituții de învățământ preșcolar și o școală tehnică. În afară de acestea, mai există 32 cămine culturale, 37 biblioteci școlare și 24 de săli de cinema.

De asemenea, funcționează aici o vastă rețea de facilități medicale: 7 spitale, 7 clinici, 6 ambulatorii și 29 cabinete medicale ^[2].

Demografie

Componența lingvistică a raionului Hotin

     Ucraineană (91,57%)

     Română (6,96%)

     Rusă (1,27%)

     Alte limbi (0,13%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației raionului Hotin era vorbitoare de ucraineană (91,57%), existând în minoritate și vorbitori de română (6,96%) și rusă (1,27%).^[3][4]

La recensământul din 1989, raionul Hotin avea 75.918 locuitori.

Conform recensământului efectuat de autoritățile ucrainene în anul 2001, populația raionului Hotin era de 72.398 locuitori, fiind împărțită în următoarele grupuri etnice:

• Ucraineni - 66.060 (91,24%)
• Moldoveni - 5.102 (7,05%)
• Ruși - 927 (1,28%)
• Români - 59 (0,08%)
• Alții - 250 (0,35%) ^[5].^[6]

De asemenea, 15,5% din populația raionului locuia în așezări urbane (11.222 locuitori) și 84,52% în așezări rurale (61.176 locuitori).

Cele mai populate localități din raion sunt orașul Hotin - 10.438 locuitori și satele Clișcăuți - 6.551, Colencăuți - 5.245, Rucșin - 3.438, Zarojani - 3.284, Nedăbăuți - 3.168 și Șilăuți - 3.028.

Comunitatea românească din raion

Conform datelor recensământului din 1989, locuitorii care s-au declarat români plus moldoveni din raionul Hotin erau majoritari doar în localitatea Colencăuți, unde reprezentau 87,65% din populație ^[7].

Localități

Raionul Hotin este compus din:

• 1 oraș - Hotin - reședința administrativă

Orașe și așezări de tip urbane
Nume					Locuitori
română	ucraineană		rusă
	scriere ucraineană	transliterare	scriere rusească	transliterare
Hotin	Хотин	Hotin	Хотин	Hotin	10.438

• 38 sate ^[8], dintre care:
  • 31 comune sau selsoviete astfel:

Comune
Nume					Locuitori
română	ucraineană		rusă
	scriere ucraineană	transliterare	scriere rusească	transliterare
Atachi (Otaci)	Атаки	Ataki	Атаки	Ataki	836
Belăuți (Bilăuți)	Білівці	Bilivți	Беловцы	Belovți	1.114
Bocicăuți (Bășcăuți)	Бочківці	Bocikivți	Бочковцы	Bocikovți	2.004
Capilauca (Caplevca)	Каплівка	Kaplivka	Каплевка	Kaplevka	1.461
Ceponosa (Cipănosu)	Чепоноси	Ceponosi	Чепоносы	Ceponosi	1.441
Clișcăuți	Клішківці	Klișkivți	Клишковцы	Klișkovți	6.551
Colencăuți (Colincăuți)	Колінківці	Kolinkivți	Колинковцы	Kolinkovți	5.245
Cristinești (Crăstinești)	Керстенці	Kerstenți	Керстенцы	Kerstenți	1.448
Cruglic (Cruhlic)	Круглик	Kruhlik	Круглик	Kruglik	1.879
Darabani (Anadol)	Анадоли	Anadoli	Анадолы	Anadoli	929
Dăncăuți	Данківці	Dankivți	Данковцы	Dankovți	1.000
Dolineni	Долиняни	Doliniani	Долиняны	Doliniani	1.573
Gordeuți (Ghergheuți)	Гордівці	Hordivți	Гордовцы	Gordovți	450
Grozinți (Grozănița)	Грозинці	Hrozinți	Грозинцы	Grozinți	2.113
Hajdeu de Sus (Iarivca, Ghijdeva)	Ярівка	Iarivka	Яровка	Iarovka	1.223
Malinți (Malinița, Mălineț)	Малинці	Malinți	Малинцы	Malinți	2.240
Nedăbăuți	Недобоївці	Nedoboivți	Недобоевцы	Nedoboevți	3.168
Pășcăuți	Пашківці	Pașkivți	Пашковцы	Pașkovți	1.027
Perebicăuți	Перебиківці	Perebikivți	Перебыковцы	Perebikovți	2.292
Poiana	Поляна	Poliana	Поляна	Poliana	1.221
Prigorodoc	Пригородок	Prihorodok	Пригородок	Prigorodok	822
Rașcov	Рашків	Rașkiv	Рашков	Rașkov	1.120
Rucșin	Рукшин	Rukșin	Рукшин	Rukșin	3.438
Ruhotin	Рухотин	Ruhotin	Рухотин	Ruhotin	414
Săncăuți	Санківці	Sankivți	Санковцы	Sankovți	984
Stăuceni	Ставчани	Stavciani	Ставчаны	Stavciani	1.980
Șilăuți	Шилівці	Șilivți	Шиловцы	Șilovți	3.028
Șirăuții de Sus (Șirăuți)	Ширівці	Șirivți	Шировцы	Șirovți	1.806
Tulbureni (Crutenchi)	Крутеньки	Krutenki	Крутенькы	Krutenki	1.070
Vorniceni	Ворничани	Vorniciani	Ворничаны	Vorniciani	637
Zarojani	Зарожани	Zarojani	Зарожаны	Zarojani	3.284

• • 7 sate, care nu sunt și selsoviete, adică nu au administrație proprie, astfel:

Sate
Nume					Locuitori	Comuna
română	ucraineană		rusă
	scriere ucraineană	transliterare	scriere rusească	transliterare
Aresteuca	Орестівка	Orestivka	Орестовка	Orestovka	569	Prigorodoc
Blișciadi	Блищадь	Blișciad	Блищадь	Blișciad	134	Ruhotin
Cornești	Корнешти	Kornești	Корнешты	Kornești	162	Ruhotin
Grineacica	Гринячка	Hriniacika	Гринячка	Griniacika	160	Ruhotin
Mlinchi	Млинки	Mlinki	Меленки	Melenki	484	Clișcăuți
Teiul Verde	Зелена Липа	Zelena Lipa	Зеленая Липа	Zelenaia Lipa	423	Perebicăuți
Vlădicina	Владична	Vladicina	Владычна	Vladicina	1.742	Șirăuții de Sus

Turism

Cercetările arheologice care s-au desfășurat aici au demonstrat existența unor așezări omenești pe teritoriul orașului Hotin încă din secolul al VIII-lea. Slavii estici au construit aici o fortăreață de lemn pe malul drept al Nistrului, care a fost înconjurată de case. În secolul al XIII-lea, prințul Danilo Halițchi (1201-1264), cu toate că era forțat să fie supus al Hoardei de Aur, a realizat lucrări de întărire a cetăților. El a dispus ca fortificațiile din lemn (bârne) de la Hotin să fie înlocuite cu piatră pe la anii 1240-1250. Cetatea a fost reconstruită de mai multe ori în decursul timpului și extinsă. Zidurile cetății sunt martore a mai multor evenimente istorice și a numeroase bătălii. Bătălia cea mai importantă a avut loc în anul 1621, când s-au înfruntat în fața cetății armatele aliate polono-lituaniene și a cazacilor, conduși de hatmanul Jan Karol Chodkiewich (35.000 de luptători) cu armatele zaporojenilor, conduși de hatmanul Petro Konașevici-Sahaidacinîi. Cetatea Hotinului este cel mai mare monument istoric și de arhitectură din raionul Hotin.

Este interesant de vizitat Muzeul Civilizației Populare, aflat într-un parc din centrul Hotinului. Lângă muzeu se află Biserica "Sf. Treime", care a fost construită în perioada 1867-1868.

Cel mai vechi monument de arhitectură este Biserica "Sf. Nicolae", este situată în partea de sud a Hotinului. Biserica are un stil mai puțin întâlnit la bisericile de patrimoniu din Ucraina, care își are originile în tradițiile mănăstirilor atonite.

Priveliști excelente ale satelor bucovinene sunt disponibile de pe culmea dealului din satul Nedăbăuți, unde au fost construite în secolul al XIV-lea mai multe mori de vânt.

Cel mai mare sat din raionul Hotin (Clișcăuți) este renumit prin faptul că s-a născut acolo Leonid Kadeniuk (n. 1951), primul cosmonaut al Ucrainei independente (a zburat în spațiu în misiunea STS-87 din 1997 a navetei spațiale Columbia). Un muzeu dedicat cosmonautului este deschis în școala din sat.

În cimitirul din satul Stăuceni se află un mare zid funerar de pământ. Soldații ruși care au luat parte la Bătălia de la Stăuceni în anul 1739 sunt îngropați acolo ^[9].

O excursie pe malul drept al râului Nistru începe în Atachi, care se află la 2 km de Hotin. De pe dealul Rașcov se deschide o panoramă pitorească. Nu departe de satul Rașcov există grote de piatră săpate pe malul Nistrului.

Pescuitul în raionul Hotin este posibil doar pe râul Nistru, putând fi prinși crapi. Pădurile din raion ocupă o suprafață de 14.000 hectare, viețuind aici animale ca vulpi, căprioare, iepuri, rațe sălbatice etc.

Note

1. Rezultatele recensământului din Ucraina din 2001 pe raioane
2. Raionul Hotin Arhivat în 26 octombrie 2009, la Wayback Machine. - site oficial uc
3. „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la 6 octombrie 2015. Accesat în 25 august 2014.
4. „Rezultatele recensământului ucrainian din 2001 cu structura lingvistică pe localități”.
5. Дністрянський М. С. Етнополітична географія України. Львів: Літопис, 2006. С.477.
6. „Rezultatele recensământului ucrainian din 2001 cu structura etnică pe localități”.
7. „Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 5 ianuarie 2012. Accesat în 7 mai 2009.
8. „Administrative - territorial division at the date of 5 December 2001 CHERNIVTSI REGION”. Arhivat din original la 31 iulie 2009. Accesat în 5 mai 2009.
9. „Turism în raionul Hotin”. Arhivat din original la 21 noiembrie 2004. Accesat în 7 mai 2009.