Județul Hotin (interbelic)

Județul Hotin a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Basarabia. Reședința județului era orașul Hotin.

Pagina „Județul Hotin” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți Județul Hotin (dezambiguizare).

Județul Hotin


stemă	amplasare

Provincie:

Basarabia

Reședința:

Hotin

Populație:
•Total 1930:

Locul
392.430 loc.

Suprafață:
•Total:

Locul
3.782 km²

Perioadă de existență:

'

Subdiviziuni:

(inițial) patru plăși
(ulterior) șase plăși

Județul se afla în partea de nord-est a României Mari, în nordul regiunii Basarabia, la granița cu Uniunea Sovietică. Actualmente marea parte a teritoriului fostului județ aparține de Ucraina, în timp ce o parte mai mică aparține de Republica Moldova. Se învecina la nord cu U.R.S.S. și Polonia, la est și sud-est cu județele Soroca și Bălți, la sud cu județul Dorohoi, iar la vest cu județul Cernăuți.

În anul 1930, teritoriul județului era împărțit în patru plăși:^[1]

Ulterior au mai fost create încă două plăși:

Plasa Sulița și
Plasa I.G. Duca.

La recensământul din toamna anului 1941, județul avea următoare organizare administrativ-teritorială:

Orașul Hotin,
Orașul Sulița,
Plasa Cetatea Hotinului (sau Clișcăuți),
Plasa Chelmenți (sau Vadul lui Traian),
Plasa Briceni,
Plasa Lipcani,
Plasa Secureni și
Plasa Sulița (sau B.P. Hașdeu).

Conform datelor recensământului din 1930, populația județului era de 392.430 de locuitori, dintre care 41,6% ucraineni, 35,0% români, 13,6% ruși, 9,2% evrei, 0,3% polonezi ș.a. Ca limbă maternă domina ucraineana (45,1%), urmată de română (33,4%), rusă (12,0%), idiș (9,2%) ș.a. Din punct de vedere confesional populația județului era alcătuită din 87,0% ortodocși, 9,2% mozaici, 1,9% baptiști, 1,0% ortodocși pe stil vechi, 0,3% romano-catolici ș.a.

Mediul urban

În 1930 populația urbană a județului era de 15.334 de locuitori, dintre care 37,7% evrei, 36,6% ruși, 14,8% ucraineni, 8,8% români, 1,5% polonezi ș.a. Ca limbă maternă în mediul urban domina limba idiș (37,6%), urmată de rusă (37,5%), ucraineană (14,7%), română (8,6%), poloneză (1,2%) ș.a. Sub aspect confesional populația urbană era formată din 57,6% ortodocși, 37,7% mozaici, 2,1% ortodocși pe stil vechi, 1,6% romano-catolici ș.a.