parchet anticorupție From Wikipedia, the free encyclopedia
Direcția Națională Anticorupție (DNA) este un parchet specializat în combaterea corupției, la nivel mediu și înalt, o organizație juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Instituția se ocupă cu combaterea și prevenirea infracțiunilor de corupție care au cauzat daune mai mari de 200.000 de euro sau dacă obiectul infracțiunii îl reprezintă bunuri sau sume de bani în valoare de peste 10,000 euro.
| Direcția Națională Anticorupție (DNA) | |
 Stema | |
| Prezentare generală | |
|---|---|
| Fondată | 2002 |
| Competență | România |
| Sediu | Str. Știrbei Vodă nr. 79-81, cod 010106, București, România |
| Buget anual | 22 mil. Euro |
| Agenția părinte | Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție |
| Șefii agenției | |
| Procuror șef direcție, Marius-Ionuț Voineag Procuror șef adjunct direcție, Tatiana Toader | |
| Prezență online | |
| http://www.pna.ro/ | |
Modifică date / text  | |
| Parte a seriei despre | ||
| Corupție | ||
 | ||
| Metode | ||
|
Mită • Furt • Fraudă • Deturnare de fonduri | ||
| Combatere | ||
|
• Libertatea presei
• Libertate de exprimare | ||
| Corupția din diferite țări | ||
|
• România • Moldova | ||
| Instituții anticorupție în România | ||
|
• Direcția Națională Anticorupție | ||
| Vezi și | ||
|
• Corupție politică
• Corupția în Armata Română | ||
| editează | ||
 România |
| Autoritatea legislativă în România: |
| Parlament format din: Camera Deputaților Senat |
| Autoritatea executivă în România: |
| Președintele |
| Guvernul |
| Autoritatea judecătorească în România: |
| Înalta Curte de Casație și Justiție Curțile de apel Tribunalele Judecătoriile Consiliul Superior al Magistraturii Ministerul Public Sursa: Constituția României |
A fost înființată în anul 2002 prin Ordonanța de Urgență nr. 43/2002 a Guvernului României.[1] La înființare parchetul a fost numit Parchetul Național Anticorupție, iar între octombrie 2005 - martie 2006 a fost denumit Direcția Națională Anticorupție, ambele organizații funcționând ca o organizație autonomă pe lângă Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Modelul de organizare a DNA a fost inspirat după structuri similare din Spania, Norvegia și Belgia. [2]
Începând cu anul 2013, DNA a investigat sute de cazuri în sfera politică.[3][4][5] Potrivit unui raport al Uniunii Europene, Departamentul Național Anticorupție românesc este în primele cinci instituții anticorupție din UE[6][7], ce "a obținut rezultate impresionante în soluționarea cazurilor de corupție la nivel înalt și mediu".[8] Conform unui sondaj INSCOP, încrederea românilor în DNA este foarte ridicată (59.8%), în comparație cu alte instituții precum Parlamentul (12.6%) sau Guvernul (22.6%).[9]
Prin cadrul legislativ creat de legea care înființa acestă organizație, Parchetului i s-a oferit jurisdicție(autoritate) în vederea combaterii corupției la nivel înalt și mediu. DNA este o entitate independentă în raport cu branșele(ramurele) judiciare, cu parchetele de pe lângă acestea, precum și în relațiile cu celelalte autorități publice.
Infracțiunile care intră în jurisdicția(sub autoritatea) Parchetului sunt cele care au ca obiect al infracțiunii bunuri sau sume care sunt echivalentul a peste 10.000 de euro, în acest caz putând fi cercetate persoane indiferent de calitatea acestora. Parchetul poate cerceta și infracțiunile conectate actelor de corupție dacă aceste infracțiuni au cauzat o dauna mai mare de 200.000 de euro sau dacă aceste tipuri de activități au compromis grav bunul mers al autorităților publice, instituțiilor publice. DNA are jurisdicție exclusivă și nelimitată în combaterea corupției la nivel înalt, inclusiv în urmărirea membrilor Parlamentului.
Prin modificările legislative ulterioare jurisdicția(autoritatea) Parchetului a fost redusă în ceea ce privește corupția mică, fiind eliminată jurisdicția în ceea ce privește primarii orașelor și comunelor, agenți de poliție și notari. Direcția Națională Anticorupție este condusă de către un Procuror șef (asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție), doi procurori șefi adjuncți (asimilați adjunctului procurorului general) și 4 procurori șefi de secție. Aceștia sunt propuși de către Ministrul Justiției, fiind apuntați (puși in funcție) de către Președintele României și sunt avizați de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru o perioadă de 3 ani, existând posibilitatea de a fi reapuntați (puși in funcție din nou) o singură dată.[10][11]
Acte de corupție comise de cei care sunt incluși în aceste ultime categorii revin procurorilor de la celelalte parchete de pe lângă instanțe.
Orice tip de act de corupție este investigat de DNA, dacă cel care comite acest tip de infracțiune se încadrează în una din aceste categorii:
DNA are autoritatea de a ancheta și infracțiunile îndreptate împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene, [12] indiferent de valoarea pagubei, precum și infracțiunile de macrocriminalitate economico-financiară, dacă acestea au cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 de euro, în cazurile de:[13] fraudă, formele abuzului în serviciu, anumite infracțiuni prevăzute în Codul Vamal, infracțiunile prevăzute în Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.
Direcția Națională Anticorupție este condusă de către un Procuror șef (asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție), doi procurori șefi adjuncți (asimilați adjunctului procurorului general) și 4 procurori șefi de secție. Aceștia sunt propuși de către Ministrul Justiției, fiind apuntați (puși in funcție) de către Președintele României și sunt avizați de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru o perioadă de 3 ani, existând posibilitatea de a fi reapuntați (puși in funcție din nou) o singură dată.[10][11] După expirarea mandatului, în cazul în care nu există alte propuneri, delegarea procurorilor în aceleași funcții pe care le-au îndeplinit este o practică obișnuită.[14]
Conform legislației care permite funcționarea acestei organizații în conceperea dosarelor de corupție și în alte activități specifice activității de urmărire penală, procurorii direcției sunt sprijiniți atât de ofițeri și agenți de poliție judiciară, cât și de alți specialiști calificați în domeniile: economice, financiare, bancare, vamale, informatice etc. Acești specialiști activează în cadrul unor echipe operative conduse, supravegheate și controlate de procurorul responsabil de caz.
Din punct de vedere al resurselor financiare necesare desfășurării activităților, DNA are, prin lege, independență financiară, fondurile fiind asigurate de la bugetul de stat și sunt distribuite prin intermediul unui buget distinct în bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Procurorul șef al direcției este ordonator secundar de credite.
Direcția Națională Anticorupție poate fi sesizată atât de cetățeni și persoane juridice cât și de alte autorități publice. De asemenea, DNA se poate sesiza din oficiu, ca urmare a informațiilor obținute de procurori în activitatea curentă sau ca urmare a materialelor publicate în mass-media.[15]
Sesizările din partea cetățenilor și a persoanelor juridice pot fi de trei tipuri: [15]
Următoarele autoritați pot de asemenea sesiza DNA: [15]
În ianuarie 2009, procurorii DNA l-au trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pe Alexandru Kiss, procuror șef al secției de urmărire penală în cadrul Parchetului Tribunalului Covasna, acuzat de luare de mită și favorizarea infractorului.[16] Acesta a pretins unui denunțător suma de 4.000 lei pentru ca în schimb să-i restituie câteva obiecte reprezentând probe materiale într-un dosar, în care denunțătorul fusese trimis în judecată pentru mai multe infracțiuni, între care și nerespectarea regimului armelor și munițiilor.[16]
Structura condusă de Laura Codruța Kövesi în perioada mai 2013 - mai 2014 a pornit 4183 de dosare pe numele persoanelor cu funcții înalte în stat, în decurs de un an fiind condamnați 4 miniștri, un fost europarlamentar, patru deputați, un senator, 11 primari, 5 judecători și 3 procurori.[6][7]
Raportul de activitate pe anul 2016, perioadă în care DNA a fost condusă de Laura Codruța Kövesi, a inclus următoarele aspecte. Cauzele trimise în judecată au crescut cu 13% față de anul 2015; 426 persoane ocupau funcții de conducere, control sau demnități publice la momentul trimiterii în judecată sau la data faptei; măsurile asiguratorii au crescut cu 72% față de 2015 în sumă totală de 667 milioane euro; 879 inculpați au fost condamnați definitiv și 226.8 milioane euro obținuți pentru confiscare și recuperare de produse infracționale având rechizitoriile emise de procurorii DNA; 1% dosare restituite și 10,5% soluții de achitare.[17]
DNA este format dintr-o structură centrală situată în București, mai multe servicii teritoriale aflate în localități unde se află sedii ale curților de apel și un birou teritorial. [18][19]
În aprilie 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit că procurorii anticorupție nu au încălcat dreptul la viață privată atunci când au interceptat un medic militar care solicita șpagă. CEDO a reținut că interceptarea audio-video realizată de procurori nu a încălcat articolul 8 din Convenția Drepturilor Omului care legiferează Dreptul la respectarea vieții private și de familie.[20]
DNA este condusă de un procuror șef și doi procurori șefi adjuncți. Principalele atribuții ale procurorului șef DNA sunt[21]:
Procurorii șefi ai DNA:
DNA a fost criticat pentru utilizarea măsurii de arest preventiv ca pârghie împotriva suspecților, în unele cazuri, până la 180 de zile.[25] Au existat de asemenea cazuri de arest preventiv indelungat, dar in urma procesului respectivele persoane au fost achitate definitiv (de exemplu, Dan Radu Rușanu).
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
