Cultul morților

Cultul morților sau cultul strămoșilor - este una dintre cele mai vechi forme de religie care a constat în cinstirea strămoșilor decedați și a rudelor moarte.^[1]

Religie tradițională
Concepte cheie Dumnezeu · Pământ Zeitate · Prezicere Sacrificiu · Lume subterană Epoca de aur · Inițierea Axa lumii · Arborele lumii Mit · Monoteism Politeism · Sfințenie Pietre sacre · Sincretism Societate secretă
Primele forme de religie Animism · Zoolatrie Cultul morților · Magie Polidoxie · Totemism Fetișism · Șamanism
Locuri istorice Asia (Bon · Budism Taoism · Confucianism Hinduism · Mugyo Șintoism · Tengriism) Jainism · Sikhism) Africa (Egiptul antic Africa de Sud și Centrală) Orientul Mijlociu și zona mediteraneană (Zoroastrism · Islam Iudaism · Creștinism) America precolumbiană Europa precreștină (Triburi germanice · Armenia antică · Grecia antică · Celți Slavi)
Oameni Kohen · Brahman Druid · Preot Imam · Lama Mag · Mobad Monah · Oracol Șaman · Volhv
Entități supranaturale Аlbasta · Înger Asura · Demon Jinn · Duh Satan · Daevas Vârcolac · Fantomă Ciort · Elf · Pricolici
v • d • m

Moartea eroului grec Meleager - detaliu de pe un sarcofag roman

Cultul morți se bazează pe convingerea că cei decedați, de multe ori membri ai familiei, au o existență continuă și/sau au capacitatea de a influența norocul celor în viață. Unele grupuri își venerau strămoșii; unele comunități religioase, în special cele din Biserica Romano-Catolică venerează sfinții ca mijlocitori cu Dumnezeu.