județ în România From Wikipedia, the free encyclopedia
Județul Vaslui este un județ situat în partea de est a țării, în regiunea istorică Moldova, România. Este principala poartă de est a României. Județul face parte din Euroregiunea Siret–Prut–Nistru din 2002 și din Regiunea de dezvoltare Nord-Est . Reședința de județ este municipiul Vaslui.
| Vaslui | |||
| — Județ — | |||
 Pe verticală: Catedrala din Huși, ?, Biserica de lemn "Sf. Nicolae" din Zăpodeni, Mănăstirea Grăjdeni, Palatul de Justiție din Vaslui, Biserica de lemn din Popești, Mănăstirea de pe Movila lui Burcel, Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Pârvești, Alexandru Ioan Cuza, Alexandru Vlahuță | |||
| |||
 Vaslui (România) Poziția geografică în România | |||
| Coordonate: 46°35′N 27°46′E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Regiune | Moldova | ||
| SIRUTA | 378[1] | ||
| Atestarea județului | 1968 | ||
| Numit după | Râul Vasluieț | ||
| resedință | Vaslui | ||
| Componență | 3 municipii 2 orase 81 comune 449 sate | ||
| Guvernare | |||
| - Președinte | Dumitru Buzatu (PSD, 2020) | ||
| - Prefect | Daniel Onofrei (Partidul Național Liberal, 2022) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 5.318,4 km² | ||
| Altitudine maximă | 485 m.d.m. | ||
| Altitudine minimă | 10 m.d.m. | ||
| Populație (2020) | |||
| - Județ | 504.879 locuitori | ||
| - Densitate | 70,5 loc./km² | ||
| - Urbană | 185.916 locuitori | ||
| Fus orar | EET (+2) | ||
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) | ||
| Prefix telefonic | +40 x35 [ib 1] | ||
| Indicativ auto | VS | ||
| |||
| Prezență online | |||
| Consiliul Județean Vaslui GeoNames  OpenStreetMap relation | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Existența celor mai vechi așezări pe teritoriul județului Vaslui este demonstrată de descoperirile arheologice din perioada neolitică, dar primele atestări documentare ale unor localități au apărut în 1375 și în documente interne din 1423. În perioada 1435-1442, Vaslui a fost rezidența Țării de Jos și era considerat a doua citadelă a Moldovei. De Vaslui scrie și Grigore Ureche în Letopisețul său următoarele: „[...] la leatul 6948 dichemvrii 12 zile, iarăși au intrat tătarii în Țara de Jos, de au prădat și au arsu Vasluiul și Bârladul. Iară letopisețul leșesc de acești/tătari ce scrie mai suscă au prădat țara, nimica nu însemnează”.
În 1440, Bogdan al II-lea câștigă în pădurea de la Crasna o importantă bătălie împotriva polonilor, dar eroismul și patriotismul locuitorilor acestor meleaguri a fost dovedit în marea bătălie câștigată de Ștefan cel Mare în 1475 la Podul Înalt, bătălie cunoscută în istorie ca fiind cea mai strălucită victorie din istoria României și cea mai mare victorie europeană împotriva otomanilor până la asediul Vienei. Între secolele XVII - XVIII, mai multe așezări vasluiene au fost prădate și incendiate de invaziile tătare și otomane, unele dintre ele fiind complet distruse cum a fost și cazul actualei reședințe, Vaslui. În secolele care au urmat locuitorii județului au participat activ la bătăliile pentru independență și libertate din 1848, 1858, 1877 și 1918 fiind recunoscuți pentru vitejia și curajul lor, lăsând eroi legendari, precum Peneș Curcanul. În secolul al XX-lea, alături de județul Botoșani, pe teritoriul județului a izbucnit Răscoala țărănească din 1907, care a antrenat mai multe localități printre care Huși, Vaslui, Bârlad, Stănilești, Muntenii de Jos ș.a.
Județul Vaslui, cu reședința la Vaslui, a fost înființat ca unitate administrativ-teritorială sub denumirea de ținut, încă din secolul al XIX-lea și cuprindea o suprafață de 2132 km². În componența sa intrau 3 plăși: Racova, Stemnic și Crasna. Ca semn heraldic avea un scut crenelat, un stup și trei albine. În 1950, a fost înființată regiunea Bârlad cu reședința la Bârlad, iar în perioada 1956 - 1968, Vaslui, Fălciu și Tutova făceau parte din județul Iași. La 17 februarie 1968, a avut loc o împărțire administrativ-teritorială, fiind astfel reînființat județul Vaslui în limitele cunoscute în prezent din fostele județe Vaslui, Tutova (cu reședința la Bârlad) și Fălciu (cu prima reședință la Fălciu, apoi la Huși).
În ianuarie 2006, în ședință de Guvern a fost aprobată stema actuală a județului Vaslui. Modelul de stemă a fost conceput în 2004 de către un specialist în heraldică de la București care a ales pentru crearea stemei simbolurile istorice ale fostelor ținuturi ale județului: Vaslui, Tutova și Fălciu. (Hotărârea nr. 60 din 19.01.2006 privind aprobarea stemei județului Vaslui)
Stema județului Vaslui, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, pe fond roșu, despicat în partea superioară, cele trei cartiere fiind delimitate de un firet de aur. În partea superioară, în primul cartier, în dreapta, se află un stup de nuiele, de argint, încadrat de trei albine de aur. În partea superioară, în al doilea cartier, în stânga, se află trei pești suprapuși, de argint, redați spre dreapta. În partea inferioară, în al treilea cartier, în câmp roșu, se află un bour de elan (moldovenesc), de argint, mergând spre dreapta.
Județul este situat pe Râul Bârlad, străbate partea de sud și sud-est a Podișului Central Moldovenesc, iar în partea centrală se întinde pe Colinele Tutovei și Dealurile Fălciului, diviziuni ale Podișului Bârladului — parte a Podișului Moldovei. Face parte din regiunea Nord - Est, în care sunt incluse și județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț și Suceava. Relieful este format din dealuri și văi largi, orientate preponderent nord-sud. Altitudinea maximă: 485 m – Dealul Mângăralei, în nord-vest și 425 m — Dealul Cetățuii, în partea de nord-est. Altitudinea medie este de 250–350 m. Altitudinea minimă este de 10 m în lunca Prutului. Clima este temperat-continentală cu nuanțe excesive, fiind caracterizat prin veri călduroase și secetoase și ierni geroase. Temperaturile sunt cuprinse între 8 °C și 9,8 °C și precipitații relativ reduse. Rețeaua hidrografică este reprezentată în special de cursul mijlociu al râului Bârlad, cu afluenții Vaslui, Crasna, Tutova și Zeletin, iar în partea de sud-est a județului de râul Elan, afluent al Prutului. Principalele lacuri:
Din suprafața totală de 533.127 ha (2,3% din suprafața totală a țării), 72,2% este zonă agricolă, 16,4% reprezintă păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră și 11,4% alte suprafețe (ape, suprafețe construite, drumuri, căi ferate, etc.).
Localitățile extreme ale județului sunt: Protopopești din comuna Tăcuta la nord, Pochidia din comuna Tutova la sud, Săratu din comuna Stănilești la est și Vladia din comuna Dragomirești la vest.
Județe vecine
Temperatura maximă absolută a fost înregistrată la Murgeni la 21 august 1952 de 40,6 °C, iar cea minimă la Negrești la 20 februarie 1954 de -32 °C fapt ce demonstrează, un aspect al continentalismului pronunțat, marcat de o amplitudine termică foarte mare a valorilor extreme, respectiv -72,6 grade C. Precipitațiile au o răspândire teritorială inegală, însemnând cantități mai mari în sectoarele deluroase și de podiș din N și V (circa 600 mm anual) și mai mici în zonele depresionare și de luncă (400–500 mm anual), secetele reprezentând un fenomen frecvent pentru județul Vaslui, perioada în care se înregistrează sub 200 mm anual, așa cum au fost în anii 1896, 1921, 1937, 1945-1946, 1948. Vânturile predominante bat cu o frecvență mai mare dinspre N (19%), NV (17%), S și SE (13,5%) cu viteze medii anuale cuprinse între 1,6 și 6,5 m/s.
Vegetația include atât elemente specifice pădurilor central-europene (gorun, fag) cât și specii floristice caracteristice stepelor și silvostepelor continentale est-europene. În cadrul județului Vaslui se disting două mari zone de vegetație, una a pădurilor de foioase (în V și NV) și alta de stepă și silvostepă (S și SE). Cu toate că nu dispune de un patrimoniu turistic valoros, județul Vaslui suscită interes prin aspectul peisagist predominant deluros și de podiș, prin existența unor obiective social-istorice și cultural-artistice, prin prezența mai multor rezervații naturale, a podgoriilor.
Evoluția populație[2] la recensămintele din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992 și 2002:
 |
Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki. |
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Evoluția populației pe medii:
Structura etnică[3] a populației județului Vaslui la recensământul din anul 2002:
|
Componența etnică a Județului Vaslui
Români (92,8%)
Romi (0,7%)
Necunoscută (6,2%)
Altă etnie (0,04%)
Structura religioasă[4] a populației județului Vaslui la recensământul din 2002:
Județul este format din 86 unități administrativ-teritoriale: 3 municipii, 2 orașe și 81 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Vaslui.
| Stemă | Nume | Tip de localitate | Populație | Imagine |
|---|---|---|---|---|
Municipii și orașe | ||||
 | Bârlad | municipiu | 55.837 |  |
 | Huși | municipiu | 26.266 |  |
 | Vaslui | municipiu reședință de județ | 55.407 |  |
| Murgeni | oraș | 7.119 |  | |
 | Negrești | oraș | 8.380 |  |
Comune | ||||
| Albești | comună | 2.893 | ||
| Alexandru Vlahuță | comună | 1.550 | ||
| Arsura | comună | 1.717 | ||
| Banca | comună | 5.389 | ||
| Berezeni | comună | 4.780 | ||
| Blăgești | comună | 1.515 | ||
| Bogdana | comună | 1.602 | ||
| Bogdănești | comună | 3.242 | ||
| Bogdănița | comună | 1.437 | ||
| Boțești | comună | 2.049 | ||
| Bunești-Averești | comună | 2.592 |  | |
 | Băcani | comună | 2.814 |  |
| Băcești | comună | 4.107 |  | |
| Bălteni | comună | 1.523 | ||
| Ciocani | comună | 1.638 | ||
| Codăești | comună | 4.362 | ||
| Coroiești | comună | 2.014 | ||
| Costești | comună | 2.953 |  | |
| Cozmești | comună | 2.202 | ||
| Crețești | comună | 1.790 | ||
| Deleni | comună | 2.257 | ||
| Delești | comună | 2.358 |  | |
| Dimitrie Cantemir | comună | 2.676 | ||
| Dodești | comună | 1.724 | ||
| Dragomirești | comună | 4.900 |  | |
| Drânceni | comună | 3.973 | ||
| Duda-Epureni | comună | 4.397 |  | |
| Dumești | comună | 3.334 | ||
| Dănești | comună | 2.205 | ||
| Epureni | comună | 3.081 | ||
| Ferești | comună | 1.897 | ||
| Fruntișeni | comună | 1.795 |  | |
| Fălciu | comună | 5.103 |  | |
| Gherghești | comună | 2.595 | ||
| Grivița | comună | 3.293 |  | |
| Gârceni | comună | 2.443 | ![Thumb](#/media/Fișier:Biserica_,,Nasterea_Sfantului_Ioan_Botezatorul".JPG) | |
| Găgești | comună | 2.024 | ||
| Hoceni | comună | 2.794 | ||
| Iana | comună | 3.870 | ||
| Ibănești | comună | 1.451 |  | |
| Ivești | comună | 2.409 | ||
| Ivănești | comună | 4.495 | ||
 | Laza | comună | 3.114 | |
| Lipovăț | comună | 3.960 |  | |
| Lunca Banului | comună | 3.501 | ||
| Miclești | comună | 2.636 |  | |
| Muntenii de Jos | comună | 3.584 | ||
| Muntenii de Sus | comună | 2.763 | ||
| Mălușteni | comună | 2.462 | ||
| Oltenești | comună | 2.515 | ||
| Oșești | comună | 3.157 | ||
| Perieni | comună | 3.536 | ||
| Pochidia | comună | 1.629 | ||
| Pogana | comună | 2.992 | ||
| Pogonești | comună | 1.561 |  | |
| Poienești | comună | 2.855 |  | |
| Puiești | comună | 4.661 | ||
| Pungești | comună | 3.223 | ||
| Pușcași | comună | 3.328 | ||
| Pădureni | comună | 4.028 | ||
| Rafaila | comună | 1.835 | ||
| Rebricea | comună | 3.451 |  | |
| Roșiești | comună | 3.151 | ||
 | Solești | comună | 3.623 |  |
| Stănilești | comună | 5.117 |  | |
| Tanacu | comună | 2.040 |  | |
| Todirești | comună | 3.214 | ||
| Tutova | comună | 3.311 | ||
| Tăcuta | comună | 3.248 | ||
| Tătărăni | comună | 2.171 | ||
| Vetrișoaia | comună | 2.830 | ||
| Viișoara | comună | 1.909 | ||
| Vinderei | comună | 4.025 | ||
| Voinești | comună | 3.757 | ||
| Vulturești | comună | 2.236 | ||
| Vutcani | comună | 2.035 | ||
| Văleni | comună | 4.022 |  | |
| Zorleni | comună | 8.595 | ||
| Zăpodeni | comună | 3.724 | .JPG) | |
| Ștefan cel Mare | comună | 3.160 | .jpg) | |
| Șuletea | comună | 2.288 | ||
Județul Vaslui este administrat de un consiliu județean format din 34 consilieri. În urma alegerilor locale din 2024, consiliul este prezidat de Ciprian-Ionuț Trifan[*] de la PSD, iar componența politică a Consiliului este următoarea:[5]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 17 | ||||||||||||||||||
| Partidul Național Liberal | 8 | ||||||||||||||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 5 | ||||||||||||||||||
| Alianța Dreapta Unită | 4 | ||||||||||||||||||
Sistemul de învățământ din județul Vaslui se desfășoară în toate formele: preșcolar, primar, gimnazial, liceal și universitar. Rețeaua sistemului educațional vasluian cuprinde în componența sa:
În total, sistemul educațional din județ este format din 119 unități de învățământ, din care 74 unități sunt concentrate în mediul urban (62,2%).
Lista evenimentelor culturale publicată de Direcția județeana pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Vaslui Arhivat în , la Wayback Machine.
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
|
Ziare și reviste:
|
Televiziuni:
Posturi de Radio:
|
Fără a avea bogăția de obiective turistice care există în alte zone ale țării, acestea nu lipsesc însă din județul Vaslui. Putem spune, însă, că ele nu sunt îndeajuns cunoscute și valorificate. Acest județ este remarcabil prin tezaurele arheologice găsite aici, valorile etnografice și de artă populară, locurile istorice și monumentele care atestă existența milenară a românilor în această zonă, cât și contribuția lor la cultura universală. Castelul Mavrocordat, construit în secolul al XIX-lea, Cetatea lui Ștefan cel Mare, datând din secolul al XV-lea, Biserica Sf. Ioan, de asemenea fondată de Ștefan cel Mare în seculul al XV-lea sunt câteva din numeroasele vestigii istorice și culturale păstrate în județul Vaslui. Este de asemenea demn de menționat faptul că cele mai importante orașe din acest județ, Vaslui și Bârlad, au fost ridicate în secolele al XIV-lea și respectiv al XV-lea. Municipiul Huși, al treilea ca mărime în județ, este faimos în întreaga lume pentru podgoriile și calitatea vinurilor sale. Situându-se într-o zonă deluroasă, cu numeroase păduri și râuri, acest județ este bogat în peisaje frumoase, monumente istorice, atracții turistice care sunt adevărate încântări pentru ochiul și mintea vizitatorului, și o caldă invitație de a veni și a le vizita.
Din patrimoniul județului fac parte și grupa de aproximativ 70 de biserici de lemn, Vasluiul fiind județul cu cel mai mare număr de astfel de construcții din Moldova.
Numărul de locuri în structurile de primire turistică existente în 2010 a fost de 773 locuri, iar numărul de înnoptări a fost de 48.803, ceea ce înseamnă că gradul de ocupare în structurile de cazare a fost de 17.29%.[6]
Teritoriul județului Vaslui însumează 2.173 km de drumuri publice, cu o densitate de 40,9 km la 100 km²:
Lungimea totală a căilor ferate din județului Vaslui este de 249 Km de rețea, din care 192 Km de cale ferată simplă și 57 Km de cale ferată dublă, cu o densitate de 46,8 km linie/1000 km² teritoriu. Județul dispunea de o cale ferată industrială electrificată, în prezent fiind dezafectată.
Pe teritoriul județului Vaslui există 2 puncte de trecere a frontierei cu Republica Moldova:
În județul Vaslui jumatate din firme activează în comerț (46,8%), unități industriale (12,2%), sectorul construcțiilor, (10%), firme din domeniul agricol (4,4%).
Comerțul în jud. Vaslui
| Evoluția comerțului internațional de bunuri în jud. Vaslui pe anul 2015(mii euro) | |||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Luna | Exporturi FOB | Importuri CIF | Soldul FOB/CIF | ||||||||||
| Ian. | 14763 | 9314 | 5449 | ||||||||||
| Febr. | 13935 | 10463 | 3472 | ||||||||||
| Mar. | 14900 | 10932 | 3968 | ||||||||||
| Apr. | 13177 | 13264 | -87 | ||||||||||
| Mai | 13002 | 14238 | -1236 | ||||||||||
| Iun. | 16460 | 15086 | 1374 | ||||||||||
| Iulie | 18575 | 13259 | 5316 | ||||||||||
| Aug. | 13381 | 7601 | 5780 | ||||||||||
| Sept. | 14692 | 1162 | 3070 | ||||||||||
| Oct. | 14617 | 11533 | 3084 | ||||||||||
| Nov. | 14109 | 10800 | 3309 | ||||||||||
Sursa: „Statistici România” App Android
|
|
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
