Râul Bârlad

Bârlad este un râu din estul României, cel mai important afluent din partea stângă al râului Siret. Izvorăște din Podișul Central Moldovenesc și trece pe lângă orașele Negrești,Vaslui, Bârlad și Tecuci.

Râul Bârlad
—  Codul râului: XII.1.78  —
Râul Bârlad în dreptul localității Țigănești
Date geografice
Bazin hidrografic	Dunării
Zonă de izvorâre	Podișul Central Moldovenesc, Valea Ursului
Cotă la izvor	370 m.d.m.
Emisar	Siret
Punct de vărsare	Salcia
Date hidrologice
Bazin de recepție	7220 km²
Lungimea cursului de apă	207 km
Debit mediu	11 m³/s
Date generale
Județe traversate	Neamț, Vaslui, Galați
Afluenți	de la Wikidata
Afluenți de stânga	Bozieni, Fundătura, Gârboveta, Hausei, Găureni, Sacovăț, Velna, Stavnic, Rebricea, Vasluieț, Crasna, Albești, Idriciu, Văleni, Chioara, Banca, Bujorani, Zorleni, Trestiana, Jeravăț, Hobana, Bârzota, Gârbovăț, Corozel
Afluenți de dreapta	Băbușa, Buda, Stemnic, Racova, Ghilănoiu, Chițcani, Pârvești, Horoiata, Simila, Valea Seacă, Tutova, Pereschiv, Bălăneasa, Lupul, Berheci, Blăneasa, Prisaca, Tecucel
Principalele localități traversate	Oniceni, Negrești, Vaslui, Bârlad, Tecuci
Poduri	Băcești, Buhăiești, Cânțălărești, Mărășeni, Rediu, Muntenii de Jos, Crasna, Roșiești-Gară, Banca-Gară, Simila, Trestiana, Tecuci, Drăgănești, Podoleni, Umbrărești
Localizarea râului Bârlad pe harta României
Modifică date / text

Istorie

Până în secolul al XV-lea, Bârladul se vărsa direct în Dunăre. Luptele dintre Ștefan cel Mare și Radu cel Frumos au implicat la un moment dat abaterea de către Ștefan cel Mare a unui braț al Siretului, pentru a seca șanțul unei fortificații a dușmanului său. ^[1] Aceasta a dus, în timp, la deplasarea cursului Siretului spre est, în albia veche a Bârladului, care curgea paralel cu Siretul, vărsându-se separat în Dunăre. Acest fapt rezultă atât din cronica lui Miron Costin, cât și prin existența Bârlădelului, vechiul său curs părăsit. Legarea brațelor Siretului realizată de Ștefan cel Mare a fost consolidată de Gheorghe Ștefan (1653-1658), după cum rezultă dintr-un document din 1660. ^[2]

Note

1. N.A. Bogdan - "Orașul Iași" (ed. a II-a, Ed. Tehnopress, Iași, 2004)
2. Marcu Botzan - "Apele în viața poporului român" (Ed. Ceres, București, 1984), p. 264

Bibliografie

• Administrația Națională Apelor Române - Cadastrul Apelor - București
• Institutul de Meteorologie și Hidrologie - Rîurile României - București 1971

Imagini

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Bârlad

• 
  Râul Bârlad fotografiat în preajma localităţii Cănţălăreşti
• 
  Râul Bârlad fotografiat în apropiere de Muntenii de Jos
• 
  Râul Bârlad la sud-est de municipiul Bârlad
• 
  Râul Bârlad în dreptul localităţii Gefu
• 
  Râul Bârlad în dreptul localităţii Gefu
• 
  Râul Bârlad în dreptul localităţii Țigănești