pictor român From Wikipedia, the free encyclopedia
Constantin D. Stahi (n. 14 noiembrie 1844, Dobreni, Neamț - d. 18 iunie 1920, Iași) a fost un pictor și gravor român.
Constantin Stahi | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Constantin |
Născut | [1] Dobreni , Principatul Moldovei |
Decedat | (75 de ani)[1] Iași, România |
Cetățenie | România |
Ocupație | pictor |
Limbi vorbite | limba română |
Activitate | |
Domeniu artistic | pictură, pictură murală, gravură |
Studii | Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași, Academia de Arte Frumoase din München |
Pregătire | Gheorghe Panaiteanu-Bardasare |
Profesor pentru | Octav Băncilă |
Mișcare artistică | realism |
Premii | 1876 - Bronz la Expoziția publică a Academiei de Arte din München |
Modifică date / text |
Constantin Stahi a urmat cursurile Școlii de pe lângă Biserica "Sfântul Ioan" din Domnești în perioada anilor 1850 - 1854, după care s-a înscris la Seminarul din Socola în perioada 1854 - 1857. Urmează mai apoi Școala de arte frumoase din Iași având ca profesori pe Gheorghe Panaiteanu-Bardasare și G. Schiller. Între anii 1871 - 1878 studiază la Facultatea de arte din München. Creația sa, alcătuită din portrete („Gheorghe Asachi”, 1881), capete de expresie, scene de gen și mai ales naturi moarte, se remarcă prin viziunea realistă, prin tratarea meticuloasă și prin deprinderea unui meșteșug solid. În multe dintre lucrările sale, în care apar chipurile oamenilor din popor (țărani din Moldova și din Bucovina), pe lângă pitorescul costumelor și a cadrului rustic, a reușit să redea și profilul lor moral. Paralel cu Theodor Aman, Stahi a practicat gravura în aramă și xilografia, popularizând operele unor pictori celebri. Participă la zugrăvirea Bisericii din Negrești în perioada 1880-1891, unde realizează 80 de icoane și auritul catapetesmei. Ca profesor și director al Școlii de arte frumoase din Iași (1892 - 1902), Stahi a fost unul dintre pedagogii de seamă ai învățământului românesc. Câteva din naturile statice ale artistului se află în expoziția permanentă a Muzeului de artă din Piatra Neamț.[2]
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.