Caransebeș

Caransebeș este un municipiu în județul Caraș-Severin, Banat, România, format din localitatea componentă Caransebeș (reședința), și din satul Jupa. În Evul Mediu până în secolul al XVI-lea Caransebeșul a fost centrul politic al unui district românesc care se bucura de autonomie și istorie proprie.^[3] Se află la confluența râurilor Timiș și Sebeș, ultimul curgând din Munții Țarcu. În vest, se află în contact direct cu Munții Banatului. Este un important nod feroviar, fiind localizat la aproximativ 40 km depărtare de Reșița, 45 km de Lugoj, 21 km de Oțelu Roșu, 70 km de Hațeg și în jur de 25 km depărtare de stațiunea de schi Muntele Mic, aflată în Munții Țarcu.

Caransebeș
Karansebesch Karánsebes
—  municipiu  —
Primăria Caransebeș Poșta Caransebeș Centrul pietonal Biserica romano-catolică
Stemă
Caransebeș Caransebeș (România) Poziția geografică
Coordonate: 45°25′17″N 22°13′19″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Caraș-Severin
SIRUTA	51010
Atestare documentară	1289
Reședință	Caransebeș[*]​
Componență	Caransebeș[*]​, Jupa
Guvernare
- Primar	Felix-Cosmin Borcean[*]​[1] (IND, 2016)
Suprafață
- Total	73,58 km²
Populație (2021)
- Total	21.714 locuitori
- Densitate	388 loc./km²
Fus orar	UTC+2
Cod poștal	325400[2]
Prefix telefonic	2 55
Prezență online
site web oficial GeoNames
Poziția localității Caransebeș Poziția localității Caransebeș
Satul Jupa pe hărțile cadastrale ale regiunii Banat, Josephinische Landesaufnahme, 1769-72 Satul Jupa pe hărțile cadastrale ale regiunii Banat, Josephinische Landesaufnahme, 1769-72
Modifică date / text

Climă

Clima din Caransebeș este oarecum blândă. Influențele climatice submediteraneene sunt prezente într-o oarecare măsură. Temperaturile nu scad prea jos iarna (având o medie de 0 – 15 °C), dar verile pot fi calde (media 30 – 40 °C). Precipitațiile pot fi foarte abundente pe parcursul anului.

Istorie

Istoria apartenenței statale

România 1919–
Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor[*]​ 1918–1919
Regatul Serbiei 1918
Republica bănățeană 1918
Austro-Ungaria 1867–1918
Imperiul Austriac 1804–1867
Monarhia Habsburgică 1718–1804
Imperiul Otoman 1658–1718
Principatul Transilvaniei 1570–1658
Regatul Ungariei Răsăritene 1526–1570
Regatul Ungariei –1526

Primele așezări pe acest teritoriu ar data din timpurile dacice. Descoperirile arheologice cum ar fi urmele unor construcții preromane, morminte de tip tumular, dau mărturie până astăzi de acest fapt. Romanii au fost cei care au construit castrul de la Tibiscum, care a fost descoperit de arheologi lângă satul apropiat Jupa. Tibiscum este considerat una dintre porțile creștinismului în Dacia.

În anul 1385 este atestat mănăstirea franciscanilor din Caransebeș, ridicată probabil în timpul regelui Ludovic de Anjou (1342-1382).^[4] Mănăstirea a fost construită pe vechile ziduri ale unei biserici ortodoxe de rit răsăritean, dovadă fiind altarul poziționat cu fața către nord-est. Ruinele au fost scoase la lumină întâmplător în anul 1988, cu prilejul unor lucrări de urbanism. Ele sunt vizibile si astazi in centrul orasului.

În anul 1738 Caransebeșul a fost ars în intregime de „vlahi”, în timpul răscoalei românilor împotriva Imperiului Austriac, cum menționează cronica franciscană.^[5] Românii s-au revoltat împotriva fiscalității impuse de administrația imperială și împotriva măsurilor de reformă impuse de imperiali. Refacerea orașului s-a realizat rapid. În anul 1788 orașul a fost ars în cursul unei incursiuni otomane. Noua biserică franciscană, construită în secolul al XVIII-lea, funcționează în prezent ca biserică parohială romano-catolică, la vest de vechiul sit arheologic, lângă care a fost construită noua catedrală ortodoxă, sub conducerea episcopului Laurențiu Streza.

După ce căile ferate au început să apară, rolul Caransebeșului a crescut continuu. La sfârșitul secolului al XIX-lea românii din oraș l-au ales deputat în Parlamentul Ungariei pe Traian Doda, fost general în armata austriacă și un mare luptător pentru puținele drepturi politice pe care românii le aveau la acea dată în cadrul dualismului austro-ungar. În urma unirii Transilvaniei cu România din 1918, Caransebeșul a devenit parte a României Mari. În timpul regimului comunist a fost construit Aeroportul Caransebeș și o bază aeriană în apropierea orașului.

Stema municipiului

Stema oficială a municipiului Caransebeș a fost adoptată de Guvern prin Hotărârea nr. 1533/2002. Aceasta se compune dintr-un scut curbat la bază, tăiat-despicat în talpă.

Primul cartier, pe roșu, conține o cetate medievală de argint, cu două turnuri ascuțite și poartă centrală închisă, însoțită de un "soare-răsare" și o lună, ambele de aur. Deasupra cetății planează un braț drept înzăuat cu spadă, tot de argint. Cartierul al doilea, pe albastru, îl prezintă pe Sfântul Gheorghe ecvestru, străpungând cu sulița anticristul reprezentat printr-o amfipteră, totul de argint. Aureola Sfântului Gheorghe și solzii animalului sunt executate din aur. Al treilea cartier, pe aur, reprezintă un soldat roman cu scutul lăsat, sprijinindu-se într-o suliță cu vârful în jos, totul de culoare albă, ce sugerează marmura. Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu cinci turnuri crenelate, simbolizând statutul de municipiu al localității.

Semnificația elementelor însumate

Armele primului cartier fac trimitere la secolul al XIII-lea, perioadă în care Caransebeșul este atestat documentar și în care orașul fortificat cunoaște o puternică dezvoltare.

Urbea este cunoscută ca un bastion de apărare a creștinătății împotriva invaziei păgâne, iar cei doi aștri semnifică libertatea, belșugul, veșnicia, dar și înnoirea Caransebeșului.

Cartierul albastru, care semnifică credință, speranță și sinceritate, este rezervat credinței creștine a locuitorilor.

Sfântul militar, patron spiritual al Episcopiei de Caransebeș, reprezintă victoria Binelui împotriva Răului.

Soldatul roman din ultimul cartier este întruchiparea lui Virtus, zeu roman al curajului, și face trimitere la virtuțile tradiționale: cinstea, curajul, sinceritatea, însușiri morale tipice locuitorilor acestei așezări.

Transporturi

Caransebeșul a fost conectat la rețeaua feroviară în anul 1876, odată cu inaugurarea căii ferate Timișoara–Caransebeș. În anul 1879 aceasta a fost prelungită până la Orșova și interconectată cu rețeaua de căi ferate din Regatul României.

Demografie

Componența etnică a municipiului Caransebeș

     Români (80,36%)

     Alte etnii (2,98%)

     Necunoscută (16,66%)

Componența confesională a municipiului Caransebeș

     Ortodocși (73,05%)

     Baptiști (2,99%)

     Romano-catolici (2,92%)

     Penticostali (2,08%)

     Alte religii (1,52%)

     Necunoscută (17,44%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Caransebeș se ridică la 21.714 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 24.689 de locuitori.^[6] Majoritatea locuitorilor sunt români (80,36%), iar pentru 16,66% nu se cunoaște apartenența etnică.^[7] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (73,05%), cu minorități de baptiști (2,99%), romano-catolici (2,92%) și penticostali (2,08%), iar pentru 17,44% nu se cunoaște apartenența confesională.^[8]

Caransebeș - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație

Municipiul Caransebeș este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, Felix-Cosmin Borcean[*]​, politician independent, este în funcție din 2016. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[9]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	7
	Partidul Social Democrat	6
	Partidul PRO România	3
	Uniunea Salvați România	2
	Partidul Mișcarea Populară	1

Personalități

• George Buitul (1589-1635), rector al misiunii iezuite, filolog;
• Gavril Ivul (1619 - 1678), călugăr iezuit român, profesor de filosofie și teologie;
• Constantin Diaconovici Loga (1770-1850), pedagog și scriitor;
• Theodor Seracin (1836-1901), general;
• Wilhelm Klein (1850-1924), arheolog;
• Ion Dragalina (1860-1916), general;
• Traian Băcilă (1867-1931), general;
• René Fülöp Miller (1891-1963), sociolog și scriitor;
• Aura Buzescu (1894-1992), actor;
• Nicolae Corneanu (1923-2014), mitropolit;
• Sorin Grindeanu (n. 1973), politician;
• Raul Opruț (n. 1998), fotbalist.

Galerie

• 
  Biserica romano-catolică
• 
  Centrul pietonal
• 
  Banca Comercială
• 
  Poșta
• 
  Palatul Korongy
• 
  Catedrala "Sf. Gheorghe"
• 
  Colegiul Național "Traian Doda"
• 
  Colegiul Național "Constantin Diaconovici Loga"
• 
  Sinagoga
• 
  Ruinele bisericii de rit răsăritean (ulterior franciscană) - sit
• 
  Cazarma grănicerilor
• 
  Primăria
• 
  Monumentul Pro Patria

Bibliografie

• Bona, Petru, Caransebeș (contribuții istorice), Caransebeș, 1989
• Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Țara”, Timișoara, 1935
• Vlăsceanu, Gheorghe - Orașele României, Editura Odeon, București 1998, ISBN 973-9008-69-0
• Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, jud. Caraș-Severin 1880 - 2002, [1]
• ***INSSE, Comunicat Recensământul Populației și al Locuințelor, Caraș-Severin, 2 februarie 2012
• Ș. Pascu. Voievodatul Transilvaniei, vol II, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1979, p. 156-157

Note

1. Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
2. https://coduripostaleok.ro/caras-severin/caransebes-cs Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
3. Vicențiu Grozescu, Istoria districtelor românești din Banatul timișan, "Familia", nr. 16-31, Oradea, 1890 passim.
4. Adrian Andrei Rusu, Dicționarul mănăstirilor din Transilvania, pag. 87.
5. Rusu, Op. cit., pag. 88.
6. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
7. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
8. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
9. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 2 noiembrie 2020.

Lectură suplimentară

• Monografia orașului Caransebeș: împreună cu monografiile bisericilor, a episcopiei, a institutului teologic și pedagogic și cu bibliografiile celor care au lucrat în aceste instituții, Andrei Ghidu, Iosif Bălan, Editura Mirton, 2000
• Tiparul Românesc Diecezan din Caransebeș: 1885-1918, Petru Călin, Editura Banatica, 1996

Vezi și

• Villa rustica de la Caransebeș
• Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Caransebeș
• Mănăstirea franciscană din Caransebeș

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Caransebeș

	Portal Banat

• Site-ul oficial al primăriei Caransebeșului Arhivat în 23 decembrie 2018, la Wayback Machine.
• Caransebeș - municipiu din județul Caraș - Severin, România Arhivat în 7 decembrie 2013, la Wayback Machine.
• Site de informatii din Caransebes