Nicolae Manolescu
critic și istoric literar român / From Wikipedia, the free encyclopedia
Nicolae Manolescu, născut Nicolae Apolzan, (n. , Râmnicu Vâlcea, Vâlcea, România – d. , București, România) a fost un critic și istoric literar român, cronicar literar și profesor universitar, membru titular al Academiei Române (din 2013[3][4]. A activat și în politică după Revoluția din 1989. Ambasador al României la UNESCO și președinte al Uniunii Scriitorilor din România (între 2005–2024),[5] Manolescu este considerat, în general, ca unul dintre cei mai importanți critici literari români din ultimele decenii.[6][7] În legislatura 1992-1996 a fost ales ca senator în județul Sibiu pe listele partidului OCL-(PAC).
Nicolae Manolescu | |||
Date personale | |||
---|---|---|---|
Nume la naștere | Nicolae Apolzan | ||
Născut | Râmnicu Vâlcea, Vâlcea, România | ||
Decedat | (84 de ani) București, România[1] | ||
Cetățenie | România | ||
Ocupație | critic și istoric literar, eseist, editorialist, jurnalist, politician, profesor universitar, membru corespondent al Academiei Române din 1997, membru titular al Academiei Române din 28 martie 2013. | ||
Limbi vorbite | limba română[2] | ||
Partid politic | Partidul Național Liberal | ||
Studii | Facultatea de Litere a Universității din București | ||
Activitatea literară | |||
Activ ca scriitor | 1966 - 2024 | ||
Patronaj | Universitatea din București | ||
Subiecte | critică și istorie literară | ||
Operă de debut | Lecturi infidele | ||
Opere semnificative | Istoria critică a literaturii române | ||
Influențe | |||
A influențat pe | |||
Note | |||
Premii | Ordinul național „Pentru Merit” Ordinul național „Steaua României” Ordinul Național „Serviciul Credincios” Ordre des Arts et des Lettres[*] | ||
| |||
Modifică date / text |
Literatura română | ||
Istoria literaturii române | ||
Evul mediu | ||
Curente în literatura română | ||
Umanism -
Clasicism | ||
Scriitori români | ||
Listă de autori de limbă română | ||
Portal România | ||
Portal Literatură | ||
Proiectul literatură | ||
v • d • m |
Una dintre cărțile sale fundamentale este Istoria critică a literaturii române, apărută în 2008 într-o ediție definitivă. A fost, de asemenea, directorul revistei România literară. În luna decembrie 2011, Senatul Universității din București l-a declarat Profesor emerit. Administrația prezidențială l-a decorat cu Ordinul Național Steaua României în grad de Mare Cruce, cea mai înaltă distincție a statului român.