Nedăbăuți, Hotin

Nedăbăuți, întâlnit și sub formele Nedobăuți sau Nădăbăuți (în ucraineană Недобоївці, transliterat: Nedoboiivți, în rusă Недобоевцы, transliterat: Nedoboevțî) este un sat reședință de comună în raionul Nistru din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are 3,168 locuitori, preponderent ucraineni.

Nedăbăuți
Недобоївці
—  Comună  —
Drapel Stemă
Nedăbăuți Nedăbăuți (Regiunea Cernăuți) Poziția geografică
Nedăbăuți Nedăbăuți (Ucraina) Poziția geografică
Coordonate: 48°26′24″N 26°21′36″E ({{PAGENAME}})
Țară	Ucraina
Regiune	Cernăuți
Raion	Nistru
KOATUU	7325085601
Reședință	Nedăbăuți
Componență	Nedăbăuți
Populație (2007)
- Total	3.168 locuitori
Fus orar	UTC+2
Cod poștal	60035
Prezență online
Modifică date / text

Satul este situat la o altitudine de 249 metri, în partea de centru a raionului Hotin.

Istorie

Localitatea Nedăbăuți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. În secolul al XIV-lea, au fost construite mai multe mori de vânt pe culmea dealului din satul Nedăbăuți ^[1].

Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 – 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul Basarabia (în 1813) și transformându-l într-o gubernie împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău^[2]).

La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Nedăbăuți făcea parte din Ocolul Rașcovului a Ținutului Hotin ^[3].

După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Nedăbăuți a făcut parte din componența României, în Plasa Clișcăuți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia ^[4].

În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți.

Începând din anul 1991, satul Nedăbăuți face parte din raionul Hotin al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 33 (11+22), reprezentând 1,05% din populație ^[5]. În prezent, satul are 3.168 locuitori, preponderent ucraineni.

Demografie

Componența lingvistică a comunei Nedăbăuți

     Ucraineană (98,99%)

     Alte limbi (0,95%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Nedăbăuți era vorbitoare de ucraineană (98,99%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.^[6]

1930: 2.653 (recensământ)^[7]

1989: 3.146 (recensământ)

2007: 3.168 (estimare)

Obiective turistice

• Moară de vânt - monument de arhitectură de lemn din secolul al XVIII-lea

Note

1. „Turism în raionul Hotin”. Arhivat din original la 21 noiembrie 2004. Accesat în 7 mai 2009.
2. Lucian Predescu - Enciclopedia României (Ed. Cugetarea – Georgescu Delafras, București, 1940), p. 563
3. „Viața Basarabiei nr. 3/martie 1933 - Regiunile naturale dintre Prut și Nistru (articol de T. Porucic)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 13 decembrie 2007. Accesat în 5 mai 2009.
4. Florin Constantiniu - O istorie sinceră a poporului român (Ed. Univers Enciclopedic, București, 2002), p.340-353
5. „Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 5 ianuarie 2012. Accesat în 16 mai 2009.
6. „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la 6 octombrie 2015. Accesat în 25 august 2014.
7. „Land: Territorium der heutigen Republik Moldau, 1930 Teil Rumäniens - Bezeichnung: Die registrierte Wohnbevölkerung nach Nationalität und Muttersprache 1930 - Bezirk Hotin” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 20 iulie 2011. Accesat în 23 mai 2009.

Legături externe

• Datele generale ale recensământului din 2001 Arhivat în 13 noiembrie 2007, la Wayback Machine.
• Date detaliate privitoare la numărul românilor Arhivat în 22 martie 2008, la Wayback Machine.
• Românii din Cernăuți