Cele 9 magistrale aflate în administrarea operatorului național Căile Ferate Române (CFR) reprezintă principalele artere de circulație feroviară din România. Întreaga infrastructură a CFR însumează 13.807 km și împreună cu cei 6.923 km de linii existente în stații[1] formează rețeaua feroviară a României. Din cei 20.730 km aflați în exploatarea CFR, 17.535 km de infrastructură este publică, iar 3.197 km privată. Infrastructura feroviară publică aparține statului și este atribuită în concesiune Companiei Naționale de Căi Ferate “CFR” -SA.
Istoric[2]
În 20 august 1854 a fost dată în folosință prima cale ferată construită pe teritoriul de azi al României, linia Oravița-Baziaș, în lungime de 62,5 km, utilizată la transportul cărbunelui.
| Magistrala | Principalele stații |
Distanță | Linii adiacente | Hartă | |
|---|---|---|---|---|---|
| București (nord) - Roșiori (nord) - Craiova - Filiași - Caransebeș - Timișoara (nord) | 533 km | 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 |  | ||
| Brașov - Podu Olt - Sibiu - Vințu de Jos - Simeria - Arad - Curtici | 470 km | 200A 201 202 203 205 206 207 208 210 212 213 214 215 216 217 218 219 221 |  | ||
| București (nord) - Brașov - Sighișoara - Teiuș - Războieni - Cluj Napoca - Oradea | 647 km | 302 304 306 307 308 309 310 311 313 316 317 318 |  | ||
| Brașov - Ciceu - Deda - Dej - Baia Mare - Satu Mare | 560 km | 401 402 403 404 405 406 409 412 413 417 418 421 422 423 |  | ||
| București (nord) - Ploiești (sud) - Adjud - Bacău - Pașcani - Suceava - Vicșani | 488 km | 501 502 504 507 509 510 511 512 513 514 515 516 517 518 |  | ||
| Făurei - Tecuci - Bârlad - Crasna - Vaslui - Iași - Ungheni | 395 km | 603 604 605 606 607 608 |  | ||
| București (nord) - Urziceni - Făurei - Brăila - Galați | 229 km | 701 702 703 704 |  | ||
| București (nord) - Ciulnița - Fetești - Medgidia - Constanța - Mangalia | 268 km | 801 802 803 804 |  | ||
| București (nord) - Ploiești (sud) - Ploiești (vest) | 59 km |  | |||
Note
Wikiwand in your browser!
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
