Enceladus (satelit)
From Wikipedia, the free encyclopedia
Enceladus este al șaselea cel mai mare satelit al lui Saturn (al 19-lea ca mărime din Sistemul Solar). Are aproximativ 500 de kilometri în diametru,[16] aproximativ o zecime din cel al celui mai mare satelit al lui Saturn, Titan. Enceladus este în mare parte acoperit de gheață proaspătă și curată, ceea ce îl face unul dintre cele mai reflectorizante corpuri ale Sistemului Solar. În consecință, temperatura suprafeței sale la amiază atinge doar -198 °C (75,1 K; -324,4 °F), mult mai rece decât ar fi un corp care absoarbe lumina. În ciuda dimensiunilor sale mici, Enceladus are o gamă largă de forme de relief, variind de la regiuni vechi, puternic craterizate, până la reliefuri tinere, deformate tectonic.
Enceladus | |||||||||||||
Vedere a emisferei posterioare în culoare naturală[lower-alpha 1] | |||||||||||||
Descoperire | |||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Descoperit de | William Herschel | ||||||||||||
Dată descoperire | 28 august 1789[1] | ||||||||||||
Denumiri | |||||||||||||
Denumire MPC | Saturn II | ||||||||||||
Pronunție | /en.tʃe'la.dus/ | ||||||||||||
Denumit după | Ἐγκέλαδος Egkelados | ||||||||||||
Atribute | Enceladean /en.tʃe.la'de̯an/[2][3] | ||||||||||||
Caracteristicile orbitei | |||||||||||||
7008237948000000000♠237948 km[4] | |||||||||||||
Excentricitate | 6997470000000000000♠0.0047[4][5] | ||||||||||||
Perioadă orbitală | 7000137021800000000♠1.370218 zile[4] | ||||||||||||
Înclinație | 0.009° (față de ecuatorul lui Saturn)[4] | ||||||||||||
Sateliți | Saturn | ||||||||||||
Caracteristici fizice | |||||||||||||
Dimensiuni | 513.2 × 502.8 × 496.6 km[4][6] | ||||||||||||
Raza medie | 7005252100000000000♠252.1±0.2 km[4][6] (6998395000000000000♠0.0395 Pământ, 6999145100000000000♠0.1451 Luna) | ||||||||||||
Masă | 7020108022000000000♠(1.08022±0.00101)×1020 kg[4][7] (1.8×10-5 Pământ) | ||||||||||||
Densitate medie | 7000160900000000000♠1.609±0.005 g/cm3[4][6] | ||||||||||||
0.113 m/s2 (6998113000000000000♠0.0113 g) | |||||||||||||
Momentul factorului de inerție | 6999330500000000000♠0.3305±0.0025[8] | ||||||||||||
0.239 km/s (860.4 km/h)[4] | |||||||||||||
Sincronă | |||||||||||||
0 | |||||||||||||
Albedo | 7000137500000000000♠1.375±0.008 (geometric la 550 nm)[9] or 6999810000000000000♠0.81±0.04 (Bond)[10] | ||||||||||||
| |||||||||||||
Magnitudinea aparentă | 11.7[12] | ||||||||||||
Atmosfera | |||||||||||||
Presiunea la suprafață | Urmă, variabilitate spațială semnificativă[13][14] | ||||||||||||
Compoziție atmosferică | 91% vapori de apă 4% azot 3.2% dioxid de carbon 1.7% metan[15] |
Enceladus a fost descoperit pe 28 august 1789 de William Herschel,[17][18][19] dar se știa puțin despre el până când cele două sonde spațiale Voyager, Voyager 1 și Voyager 2, au zburat pe lângă Saturn în 1980 și 1981.[20] În 2005, sonda spațială Cassini a început mai multe zboruri apropiate pe lângă Enceladus, dezvăluindu-i suprafața și mediul în detaliu. În special, Cassini a descoperit pene bogate în apă care se găsesc din regiunea polară de sud.[21]Criovulcanii din apropierea polului sud aruncă în spațiu jeturi, asemănătoare gheizerelor, de vapori de apă, hidrogen molecular, alte substanțe volatile și materiale solide, inclusiv cristale de clorură de sodiu și particule de gheață, în total aproximativ 200 de kilograme pe secundă.[20][22] Au fost identificate peste 100 de gheizere.[23] O parte din vaporii de apă cad înapoi sub formă de „zăpadă”; restul scapă și furnizează cea mai mare parte a materialului care formează Inelul E al lui Saturn.[24][25] Potrivit oamenilor de știință de la NASA, penele sunt similare în compoziție cu cometele. În 2014, NASA a raportat că Cassini a găsit dovezi pentru un mare ocean subteran de apă lichidă, cu o grosime de aproximativ 10 km.[26][27][28] Existența oceanului subteran al lui Enceladus a fost de atunci modelată și replicată matematic.[29]
Aceste observații ale gheizerelor, împreună cu descoperirea scăpării căldurii interne și a foarte puținelor (dacă există) cratere în regiunea polară de sud, arată că Enceladus este în prezent activ din punct de vedere geologic. La fel ca mulți alți sateliți din sistemele extinse ale planetelor gigantice, Enceladus este prins într-o rezonanță orbitală. Rezonanța sa cu Dione îi crește excentricitatea orbitală, care este amortizată de forțele mareice, încălzindu-i interiorul și conducând activitatea geologică.[30]
Cassini a efectuat o analiză chimică a penelor lui Enceladus, găsind dovezi pentru activitatea hidrotermală, [31][32] posibil conducând la chimie complexă.[33] Cercetările în curs de desfășurare asupra datelor Cassini sugerează că mediul hidrotermal al lui Enceladus ar putea fi locuibil pentru unele dintre microorganismele din izvoarele hidrotermale ale Pământului și că metanul găsit în pene ar putea fi produs de astfel de organisme.[34][35]