Aloisia Veit

Aloisia Veit (n. 18 iulie 1891, Pontebba, Friuli-Veneția Giulia, Italia – d. 6 decembrie 1940, Hartheim Euthanasia Centre^⁠(d), Austria Superioară, Austria) a fost verișoară cu Adolf Hitler și o victimă a uciderii bolnavilor de către naziști.

Aloisia Veit
Date personale
Născută	18 iulie 1891[1][2] Pontebba, Friuli-Veneția Giulia, Italia
Decedată	6 decembrie 1940 (49 de ani)[2] Hartheim Euthanasia Centre⁠(d), Austria Superioară, Austria
Părinți	Josef Veit[*]​ Aloisia Veit[*]​
Frați și surori	Josef Veit[*][[Josef Veit ((1900-1920))|​]] Viktoria Veit[*][[Viktoria Veit |​]] Josefa Veit[*][[Josefa Veit |​]]
Cetățenie	Austro-Ungaria  Austria  Germania Nazistă
Limbi vorbite	limba germană
Activitate
Domiciliu	Am Spiegelgrund[*][[Am Spiegelgrund (former children's clinic in Austria)|​]][3] Allgemeines Krankenhaus der Stadt Wien[*][[Allgemeines Krankenhaus der Stadt Wien (hospital in Austria)|​]][4] Graz Viena Therapiezentrum Ybbs - Psychiatrisches Krankenhaus[*][[Therapiezentrum Ybbs - Psychiatrisches Krankenhaus (hospital in Austria)|​]][5] Tötungsanstalt Hartheim[*][[Tötungsanstalt Hartheim (Nazi killing facility)|​]][6] Rosenburg[*][[Rosenburg (locality and cadastral community in Horn District)|​]][4]
Rude	Adolf Hitler[1] Josepha Schicklgruber[*][[Josepha Schicklgruber (1799 -)|​]] Konrad Pracher[*][[Konrad Pracher |​]] Maria Pracher[*][[Maria Pracher |​]]
Modifică date / text

Biografie

Aloisia Veit provenea din linia Schicklgruber; străbunica ei din partea tatălui, Josepha Schicklgruber, și bunica lui Adolf Hitler din partea tatălui, Maria Anna Schicklgruber^⁠(d), erau surori. A fost angajată cu funcția de cameristă. Din cauza unui „comportament neobișnuit”, a fost internată la 26 ianuarie 1932 în instituția Am Steinhof^⁠(d) din Viena unde a petrecut nouă ani în secții închise. Potrivit fișei pacientului, ea suferea de „tulburare mentală schizofrenică, cu confuzie și depresie, gândire dezorganizată, halucinații și idei delirante”.

Pe 28 noiembrie 1940, ea a fost transportată la instituția de îngrijire și recuperare a orașului Viena din Ybbs an der Donau și apoi, pe 6 decembrie 1940, a fost dusă la Centrul de Exterminare Hartheim și ucisă în camera de gazare de acolo.

Începând cu august 2004, istoricul american Timothy W. Ryback, care locuiește în Salzburg, și cercetătorul privat Florian M. Beierl au investigat în colaborare cu medicul legist din München, Wolfgang Eisenmenger, destinul Aloisiei Veit. Documentele descoperite în urma cercetărilor lor au fost publicate în 2005.

Note

1. Q22116236[*]​, p. 274 Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
2. Q22114666[*]​ Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
3. Q22116236[*]​, p. 275, 279 Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
4. Q22116236[*]​, p. 275 Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
5. Q22116236[*]​ Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
6. Q22116236[*]​, p. 280 Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

Bibliografie

• Hans-Joachim Neumann, Henrik Eberle: War Hitler krank?: ein abschließender Befund, Lübbe-Verlag, Bergisch Gladbach 2009, ISBN 978-3-7857-2386-9.
• Annette Hinz-Wessels: Aloisia Veit – Ein „Euthanasie“-Opfer aus Hitlers Familie. In: Petra Fuchs, Maike Rotzoll, Ulrich Müller, Paul Richter, Gerrit Hohendorf (Hrsg.): „Das Vergessen der Vernichtung ist Teil der Vernichtung selbst“. Lebensgeschichten von Opfern der nationalsozialistischen „Euthanasie“, Wallstein, Göttingen 2007, ISBN 978-3-8353-0146-7, S. 274ff. (nicht ausgewertet)