moment

Wikipedia

Wikipedia are un articol despre
moment

română

Etimologie

Din latină momentum, franceză moment, italiană momento, germană Moment.

Pronunție

• AFI: /mo'ment/

Substantiv

Declinarea substantivului moment
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	moment	momente
Articulat	momentul	momentele
Genitiv-Dativ	momentului	momentelor
Vocativ	momentule	momentelor

1. interval scurt de timp; clipă, secundă.
2. perioadă scurtă în desfășurarea unui proces; fază, etapă.
3. episod din acțiunea unei scrieri literare; (p.ext.) specie a genului epic în care este surprins un instantaneu semnificativ din viața cotidiană.
4. dată, termen.
5. mărime fizică egală cu produsul dintre valoarea unei mărimi date și una sau mai multe distanțe în raport cu un punct, cu o axă sau cu un plan.
6. ocazie favorabilă; prilej.

Cuvinte derivate

• momentos

Cuvinte compuse

• ultimele momente ale unui om

Locuțiuni

• (loc.adj.) De moment = de scurtă durată; efemer; vremelnic.
• (loc.adv.) Pentru moment = provizoriu, deocamdată, pentru scurt timp.
• Pe moment = în prima clipă, în acea clipă.
• În tot momentul = în permanență, tot timpul.
• La moment = imediat, pe loc; (p.ext.) la timp.
• Din moment în moment sau dintr-un moment în altul = imediat, chiar acum; curând, îndată.
• (Nici) un moment = deloc, niciodată.
• (loc.conj.) Din moment ce... = de vreme ce..., deoarece...
• (loc.adv.) În momentul de față = actualmente, în prezent.
• Din primul moment = chiar de la început.
• În ultimul moment = chiar înainte de expirarea ultimului termen, când nu mai este nici o clipă de pierdut.
• La un moment dat = într-un anumit timp (nedeterminat); deodată.
• Un moment, = se spune pentru a solicita cuiva o clipă de răgaz, o întrerupere.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online