Sânger, Mureș
sat în comuna Sânger, județul Mureș, România From Wikipedia, the free encyclopedia
sat în comuna Sânger, județul Mureș, România From Wikipedia, the free encyclopedia
Sânger (în trecut Sânger de Câmpie; în maghiară Mezőszengyel) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România.
Sânger | |
— sat și reședință de comună — | |
Sânger, Mureș | |
Localizarea satului pe harta României | |
Coordonate: 46°33′29″N 24°8′15″E | |
---|---|
Țară | România |
Județ | Mureș |
Comună | Sânger |
SIRUTA | 119395 |
Atestare | 1328 |
Altitudine | 312 m.d.m. |
Populație (2021) | |
- Total | 1.351 locuitori |
Fus orar | EET (+2) |
- Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
Cod poștal | 547540 |
Prefix telefonic | +40 x59 [1] |
Prezență online | |
GeoNames | |
Modifică date / text |
Recensământul[2] [3] | Structura etnică | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Anul | Populația | Români | Maghiari | Germani | Evrei | Rromi | Alte etnii | |
1850 | 2262 | 1924 | 167 | 1 | - | - | - | |
1880 | 2438 | 1921 | 377 | 33 | - | 107 | 107 | |
1890 | 2624 | 2067 | 408 | 27 | - | - | 122 | |
1900 | 2896 | 2288 | 474 | 19 | - | 115 | 115 | |
1910 | 3123 | 2489 | 510 | 24 | - | 100 | 100 | |
1920 | 3159 | 2572 | 530 | - | 57 | - | 57 | |
1930 | 4067 | 3424 | 524 | - | 46 | 103 | 149 | |
1941 | 4548 | 3919 | 515 | 1 | - | - | 113 | |
1956 | 4735 | 4215 | 433 | 1 | - | 86 | 86 | |
1966 | 4415 | 4047 | 337 | - | - | 28 | 31 | |
1977 | 3434 | 3050 | 239 | 1 | - | 143 | 14 |
Nota: In anul 1977 la categoria " alte etnii" ,alǎturi de rromi , este inclusǎ si o persoanǎ de naționalitate ucraineanǎ.
Recensământul[2] [3] | Structura religioasă | ||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Anul | Populația | Ortodoxă | Greco-catolici | Romano-catolici | Evanghelici | Unitarieni | Mozaici | Alte religii | Baptiști | Penticostali | Adventiști |
1850 | 2262 | - | 2030 | 179 | - | 5 | - | - | - | - | -
|
1857 | 2418 | 1 | 2101 | 225 | - | 13 | 23 | - | - | - | -
|
1869 | 2498 | 5 | 2127 | 219 | 1 | 9 | 25 | - | - | - | -
|
1880 | 2438 | 13 | 1979 | 249 | 2 | 7 | 45 | - | - | - | -
|
1890 | 2624 | 49 | 2105 | 269 | - | 14 | 37 | - | - | - | -
|
1900 | 2896 | 8 | 2364 | 304 | - | 16 | 47 | - | - | - | -
|
1910 | 3123 | 8 | 2572 | 291 | - | 6 | 54 | - | - | - | -
|
1930 | 4067 | 119 | 3344 | 361 | - | - | 47 | 8 | 1 | - | 7
|
La est, localitatea Papiu Ilarian, fost Budiul de Câmpie La est, localitatea Iclănzel La sud-est, localitatea Iernut La sud-est, localitatea Bogata de Mureș La sud, localitatea Cuci La sud-sud-vest, localitatea Luduș La nord-vest, localitatea Tăureni La nord, localitatea Zau de Câmpie
Date comparative privind atestarea documentară, anul menționării învățământului, populația
Localitatea Anul Prima Populația atestării școală 1930 1966 1992 Sânger 1328(1310) 1780-85 2290 1858 1197 Papiu-Ilarian 1334 1787 1629 2036 1024 Iclănzel 1501 1874 961 2167 2092 Iernut 1257 1867 2464 6035 5964 Bogata 1295 1867 2391 2693 1862 Cuci 1410 733 3464 2207 Luduș 1377(1333) 1811 5085 11794 18789 Tăureni 1454 1824 1351 Zau de Câmpie 1339 1774 4504 3562
Centrul localității, este la circa 2,5 kilometri, în dreapta drumului județean 151, Luduș-Zau-Sărmaș, pe un drum comunal, care înainte de a ajunge în centru, se poate continua spre localitațile Chimitelnic și Papiu-Ilarian. Distanțele în linie dreaptă și pe șosea până la localitățile învecinate sau cele mai importante:
Localitatea Direcția Distanța în Distanța pe Prin ce
linie dreaptă șosea localitate Cluj-Napoca NV 47,5 km 92 km Luduș Turda V 27,5 km 41 km Luduș Tg.Mureș E 32,5 km 51 km Luduș Iernut SE 14 km 25 km Luduș Luduș S 7,5 km 10,5 km - Papiu Il. E 5 km 7,5 km - Iclănzel SE 11 km 32 km Luduș-Iernut Bogata S 12,5 km 15 km Luduș Cuci S 11 km 15,5 Luduș Tăreni NV 5 km 5,5 - Zau de C. N 7,5 km 9,5 Tăureni
Numeroase drumuri vechi trec prin zonă și care înainte vreme erau făcute cu pasul. Drumul Urcii, cu legătură spre Turda, Cluj, Budapesta, Viena drum parcurs de numeroși locuitori în vechime la târguri, mânăstiri, sau cu diverse treburi administrative. Drumul Rupturilor spre Tăureni, Valea Largă, Frata.
Așezată în partea de vest a județului Mureș, localitatea Sânger este situată în Câmpia Transilvaniei, subunitatea Câmpia Sărmașului și Colinele Ludușului și Comlodului, la nord de râul Mureș (circa 10 kilometri) și orașul Luduș (46° 21' 14" latitudine nordică, 24° 4' 12" longitudine estică) în zona cunoscută ca centrul Transilvaniei.
Perimetrul așezării se situează între văile Ludușului (Pârâul de Câmpie) la vest și Pârâul Ranta la est.
Relieful este slab vălurat, cu altitudini ce oscilează între 350-550 metri, altitudinea medie fiind de 384 metri. Cel mai înalt deal este cota 543 metri (dealul Țiglă, Gorgan), urmat de dealul Chimitelnic, 488 metri și dealul Ticui.
Principalele unități geomorfologice sunt: -versanții -văile dintre versanți -cumpenele apelor
Cea mai mare parte a teritoriului este ocupată de versanți, care prezintă numeroase forme de microrelief. Orientarea lor este estică și vestică, determinată de curgerea apelor aproximativ pe direcția nord-sud.
Profilul transversal al versanților nordici și în parte cei estici este drept sau ușor convex, iar cel longitudinal uniform. Lățimea lor variază între 200 și 700 metri, cu pante cuprinse între 5-25% înclinație, dominând pantele de 5-12%.
Mult mai fragmentați, cu numeroase alunecări si eroziuni sunt versanții sudici și estici, a căror pantă variază între câteva grade până la 40-50% înclinație, cu un profil neregulat, cu dese schimbări de pantă, cu alunecări, unele în curgere, altele vechi stabilizate, cu rupturi și ogașe.
Văile dintre versanți sunt: Pârâul de Câmpie (Ludușelul) și Valea Ranta cu afluenții lor, lățimea acestor văi fiind cuprinsă între câțiva metri până la 300-400 metri.
Cumpenele apelor au o direcție nord-sud, cu excepția nordului localității unde direcția este est-vest.
Teritoriul este așezat pe depozite sarmațian-panoniene, reprezentând umplerea neomogenă a Bazinului Transilvaniei. Formațiunile geologice sunt reprezentate prin argile marnoase, argile și marne cu intercalații de nisipuri și gresii slab cimentate.
Cuaternarul este reprezentat prin depozite deluviale, coluviale și aluviale formate prin eroziune și depunerea materialului sedimentar la baza pantelor sau văilor existente în zonă.
Teritoriul se află în bazinul hidrografic al Mureșului,râu care curge la circa 10 kilometri sud de localitate.
Valea Câmpiei sau Ludușelului, pârâu care izvorăște din județul Bistrița-Năsăud, are o lungime de 59 kilometri, cu o suprafață a bazinului hidrografic de 643 kilometri pătrați și un fond forestier de 2465 hectare. Afluenții care ne interesează ai acestui pârâu sunt: Pârâul Ascunsa, Pârâul Sub Teiuș, Pârâul Recea, Pârâul Sec, Valea Șarchii, Pârâul Daho și Pârâul Zăpozie.
Valea Șarchii, pârâul cel mai inportant de pe raza comunei, după Valea Câmpiei, are o lungime de circa 10 kilometri, o suprafață a bazinului hidrografic de 40 kilometri pătrați, un fond forestier de circa 109 hectare, izvorăște de pe teritoriul comunei Zau de Câmpie, satul Bărboși, străbate satele Bărboși, Bârza și Sânger și se varsă în apropierea gării C.F.R. din Sânger în Valea Câmpiei. Are numeroși afluenți, atât de stânga cât și de dreapta, unii fiind permanenți, alții temporari. Printre cei mai importanți afluenți se numără Pârâul Satului, Pârâul Bârza (De sub Coastă), Pârâul Cânetelii, Pârâul Recea. Deși în ultimii ani seceta prelungită a dus la scăderea considerabilă a nivelului apei până la uscarea albiei, aceste pâraie pot oricând să producă mari pagube prin revărsare, așa cum s-a întâmplat nu o dată în trecut. Inundații cu destule pagube s-au produs nu numai în 1970, 1975, 1998 ,dar sunt date și despre efectele revărsărilor din 1857, 1872, 1912, 1932 și 1933 când s-au produs și numeroase alunecări de teren. Valea Ranta, cu o lungime de circa 9 kilometri, se varsă direct în râul Mureș, în aval de satul Cuci. Numeroase izvoare de coastă apar în teritoriu datorită alternanței de roci permeabile și impermeabile, care prin adunarea apelor dau pârâiașe mai mari sau mai mici. În satul Bârza curge Pârâul de Sub Coastă și Pârâul Bârzii, mai în aval Pârâu de la Stanu, în zona Cânetele curg mai multe pârâiașe: Pârâul de la Gaura Sângerului, Pârâul Fundul Cânetelii, Pârâul Cânetelii; din zona centrală a localității apa este adunată de Pârâul Săvești, Pârâul Bisericii Catolice, Pârâul Școlii (Buna Bătrână), Pârâul Plopi, de către pârâul Satului (Cloponiță) și care se varsă în Pârâul Șarchii, în zona cunoscută ca Podul Șarchii. În funcție de relief, apa freatică se află la adâncimi de peste 10 metri pe culmi, 3-5 metri în zonele depresionare și 0,5-2,5 metri în văi. În general apa este bună de băut, cu câteva excepții în partea de sud-vest a localității. Cele mai cunoscute fântâni au primit numele locului sau al locuitorului pe pământul căruia au fost sau sunt. Așa sunt cunoscute fântânile Buna, Buna Bătrână, Bodor, Cânetele, Largu, Măgheran, Sub Teiuș, Samoilă, La Plopi, Recea, Fântâniță etc. Există și câteva izvoare sărate în satul Bârza, cătunul Vale, cel mai cunoscut fiind cel de la Stanul. După inundațiile din 1970 și 1975, între Sânger și Tăureni, satul Moara de Jos, pe albia Pârâului de Câmpie, s-a amenajat un lac piscicol în suprafață de circa 40 hectare; înainte acest loc era o întindere de stuf și trestie, mlăștinos, cunoscut ca un rai al păsărilor de baltă. Tot în această perioadă Valea Șarchii a fost supusă unor lucrări de regularizare.
Clima este în general moderat-continentală. Pentru interpretarea climei s-au folosit datele de la Stația Meteo Sărmaș și Stația Câmpia Turzii.
Temperatura medie multianuală este de 8,3°C pentru Sărmaș și 8,7°C pentru Câmpia Turzii. Media lunară cea mai scăzută este în luna ianuarie -4°C la Câmpia Turzii și -4,2°C la Sărmaș,iar cea mai ridicată temperatură se înregistrează în luna iulie 19,8°C la Câmpia Turzii și 18,3°C la Sărmaș. Pentru perioada 1976-1988, cea mai mică temperatură s-a înregistrat în 14 ianuarie 1985, -29,6°C,iar cea mai ridicată temperatură a fost în 20 iulie 1987, +37,5°C, ambele la Sărmaș. Amplitudinea medie a temperaturilor oscilează mai puțin față de alte zone, deoarece oscilațiile sunt atenuate de relieful depresionar al Câmpiei Transilvaniei. Amplitudinea anuală este de 69,2°C la Câmpia Turzii și 67,1°C la Sărmaș. Numărul zilelor fără îngheț este de 170-180, la Câmpia Turzii, și 183 zile la Sărmaș.
Brumele sunt frecvente primăvara în aprilie, posibile și în primele două decade a lunii mai, iar toamna primele brume apar în decada a doua a lunii septembrie, fiind frecvente în octombrie. Media zilelor cu brumă este de 32,5 zile.
Precipitațiile atmosferice au o repartiție neuniformă pe luni. Media multianuală a precipitațiilor este de 590 mm, la Câmpia Turzii, și 526 mm la Sărmaș. Precipitațiile maxime se înregistrează în luna iunie, 72,4 mm, iar minimele în februarie, 21,6 mm. Minima lunară a fost de 0 mm în februarie 1976, iar maxima în 24 de ore a fost în 21 iunie 1979, de 63,8 mm, iar după 1990, probabil maxima a fost în 1992, de 136 mm în 24 de ore, la Luduș.
Zăpada atinge câțiva centimetri până la câteva zeci de centimetri, media multianuală fiind de 18,6 centimetri, fiind rare iernile cu zăpezi abundente sau cele fără pic de zăpadă.
Grindina este un fenomen destul de rar în această zonă, dar când se produce poate provoca mari pagube.
Vânturile din zonă au o intensitate relativ mică, datorită formei depresionare, și au în general două direcții dominante: iarna dinspre sud-est, vara dinspre nord-vest, vest și sud-vest. Cea mai mare intensitate o au vânturile dinspre nord-vest, care sunt și aducătoare de ploi.
Solurile reprezintă rezultatul acțiunii conjugate a tuturor factorilor de solidificare. Este imposibil de delimitat acțiunea fiecărui factor în parte. Rolul predominant în formarea și repartiția teritorială a solurilor au avut-o apa freatică, roca mamă, vegetația și relieful.
Influența directă a reliefului se observă îndeosebi în procesul de eroziune. Pe versanții puternic înclinați, acoperiți cu vegetație rară, solul este expus eroziunii, prin apele de șiroire, care îndepărtează orizonturile superioare, iar orizonturile inferioare au o fertilitate mai scăzută. Pe acești versanți procesul de eroziune este mai puternic ca cel de pedogeneză.
Pe versanții slab înclinați se produce o antrenare lentă a materialului din stratul superior. Particulele fine sunt antrenate de ape, transportate și depuse la partea inferioară a versantului, dând naștere la soluri mai fertile.
Pe terenurile plane sau cu înclinații mici, datorită impermeabilității orizontului, apa din precipitații nu pătrunde în profunzime în sol, stagnează în acest orizont, fapt care duce la pseudogleizarea solului.
În zonele de luncă sau unde apa freatică este aproape de suprafață se obsearvă fenomene de gleizare și formarea unor soluri hidromorfe cum ar fi solurile gleice, lăcoviștile și soluri clinohidromorfe, sau cu gleizare slab sau moderată a unor soluri deja gata formate.
Gruparea (solurilor) terenurilor în clase de pretabilitate la arabil:
Teritoriul localității face parte din zona de vegetație a pădurilor, subzona silvostepei, districtul silvostepa medie a Câmpiei Transilvaniei.
În pădurile și tufișurile din zonă, speciile dominante sunt: Quercus robur, Quercus peduncularis, Ulmus campestris, Tilia tomentosa, Populus nigra, Robinia pseudoacacia etc.
Vegetația ierboasă prezintă o mare varietate în funcție de microrelief. În zonă predomină vegetația ierboasă xerofilă și mezoxerofilă reprezentată prin: Pos protensis, Festuca sp., Dactylis glomerata, Stipa capillata; pe văile dintre versanți unde drenajul este defectuos, vegetația caracteristică este reprezentată prin: Alopecurus pratensis, Agrostia alba, Deschamsis caespitosa, Agropyron repens, Trifolium sp., Rumunculus sp., Cichorium intybus ș.a. În lumea văilor și în zonele cu exces de umiditate predomină vegetația hidrofilă: Inunae corex, Pharanghuites etc. Terenurile cu expoziție sudică,sud-estică sau sud-vestică, care sunt și erodate au pajiști cu valoare furajeră. Speciile dominante aici sunt: Agropyron cristatum, Agropyron ischemus, Festuca sulcata, Artemisia campestris etc.
Terenurile cultivate au în general următoarele buruieni: Amaranthus retroflexus, Taxacum afficale, Cirsium arvense, Agropyron repens, Agrostecuma, Setaria, Veronila, Stellaria ș.a.
Pe dealurile din nordul localității crește în pâlcuri rare și vestitul bujor de stepă.
Pe teritoriul localității a fost descoperit în secolul al XIX-lea un colan (torques) din argint. Piesa reprezintă unul dintre acele coliere sau brățări mari, rigide, cunoscute sub numele de torques și formate dintr-o bară rigidă-în unele cazuri un mănunchi de bare-torsadă.
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.