Strada Alexandru Lăpușneanu din Iași
From Wikipedia, the free encyclopedia
Remove ads
Remove ads
Strada Alexandru Lăpușneanu din Iași (fosta Uliță Sârbească) este o stradă cvasi-pietonală din municipiul Iași, situată în centrul orașului și caracterizată printr-o densitate crescută de obiective și evenimente culturale. Este parte a perimetrului special de protecție „Centrul istoric și Curtea Domnească” (cod de clasificare IS-I-s-A-03504 din Lista monumentelor istorice din județul Iași).[1]
_in_Iaşi_1.JPG)
Principala atracție turistică situată pe această stradă este Casa Catargiu – azi sediu al Muzeului Unirii – proprietate, de-a lungul timpului, a a mai multor familii boierești (Costache Catargiu, Constantinică Palade, Mihalache Cantacuzino-Pașcanu) și reședință a lui Alexandru Ioan Cuza și a Regelui Ferdinand I.[2]
Remove ads
Descriere
Strada începe în Piața Unirii (cu laterala nordică a Hotelului Traian și Hotelul Astoria) și se termină în Piața Mihai Eminescu (cu Palatul Telefoanelor și Corpul R al Universității Alexandru Ioan Cuza).[3] A fost („[...] era artera cea mai animată a vechiului Iași, fiind locul preferat de promenadă a ieșenilor de altădată”)[3] și este o stradă pietonală ce unește centrul istoric de zona universitară și de relaxare din Copou. Strada era căutată pentru restaurantele, cafenelele, cofetăriile, grădinile de vară și berăriile sale.[3]
Este o stradă culturală, aici fiind situate diverse galerii de artă,[4] muzee,[4] cinematografe[5] și tarabele buchiniștilor.[6] În ultimii ani, aici se desfășoară festivaluri precum Noaptea Albă a Culturii,[7] Festivalului Străzii Lăpușneanu[8] sau Festivalul Umbrelelor.[9]
Remove ads
Istoric
La începutul secolului al XIX-lea, ulița Sârbească (denumirea de la acea vreme a străzii) făcea legătura intre ulița Goliei (actuala stradă Cuza Vodă) și Podul Hagioaei (în prezent Bulevardul Independenței), trecând pe lângă biserica Mitocul Maicilor și unindu-se cu ulița Lipscanilor (strada Vasile Conta) în prelungire până Biserica Sfântul Nicolae cel Sărac, înspre Copou.[10] La mijlocul secolului al XIX-lea, ulița Sârbească a fost inclusă pe toată lungimea sa – prin Regulamentul Organic din 1832 – în proiectului numit Ulița Mare, alături de Podul Verde (Bulevardul Carol I de azi).[11] Prin resistematizare, lungimea străzii a fost redusă semnificativ (de la 602 m în 1819),[12] prin construcția piețelor Unirii și „Mihai Eminescu”.[11]
A fost denumită astfel în 1866, în onoarea lui Alexandru Lăpușneanu,[13] cel care a mutat capitala Principatului Moldovei de la Suceava la Iași (în 1564).[14]
Remove ads
Monumente istorice
- Casa Drossu (IS-II-m-B-03929)
- Muzeul Unirii din Iași (IS-II-m-A-03930)
- Casa Hălăceanu (IS-II-m-B-03931)
- Palatul Telefoanelor (IS-II-m-B-03932)
Personalități care au locuit pe strada Alexandru Lăpușneanu
- Alexandru Ioan Cuza (între 1859-1862) și Regele Ferdinand I (între 1916-1918) în Casa Catargiu/Palatul Cuza, actualul Muzeu al Unirii)
- Heimann Hariton Tiktin (în Casa Kieser)[10]
- Hariclea Darclée (într-un apartament din Hotel d'Europe)[10]
- Mihai Eminescu (în 1875, cu chirie în casa Madame Alexandre/Lepădatu)[10]
- Alexandru D. Xenopol (în casa Valter)[10]
- Miluță Gheorghiu (pe la 1930 în casa maiorului V.A. Vasiliu)[11]
Remove ads
Strada Alexandru Lăpușneanu în literatură
Strada este subiect sau pretext pentru desfășurarea acțiunii unor lucrări ale literaturii clasice:[15][16]
- Ion Luca Caragiale, „Monopol” (schiță din 1907)
- Mihail Sadoveanu, „Strada Lăpușneanu. Cronică din 1917” (1921); „Prieteni” (nuvelă)
- Liviu Rebreanu, „Adam și Eva” (roman din 1925)
- Cezar Petrescu, „La Paradis general” (1930)
Vezi și
Note
Legături externe
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads