Râpa „La Izvoare” este un monument al naturii de tip geologic sau paleontologic în raionul Ocnița, Republica Moldova. Este amplasat la sud-vest de orașul Otaci, iar intrarea se află în centru. Are o suprafață de 115 ha.[1] Obiectul este administrat de primăria orașului Otaci.[2]
Râpa „La Izvoare” | |
Categoria III IUCN (Monument al naturii) | |
Poziția | Raionul Ocnița Moldova |
---|---|
Coordonate | 48°26′12″N 27°46′34″E |
Suprafață | 115 ha |
Modifică date / text |
Descriere
Obiectul a fost cercetat și descris de geologul Ion Suhov în 1976.[3] La acel moment, versanții râpei erau goi; între timp aceștia au fost acoperiți de vegetație forestieră abundentă.[2]
Gura râpei se află în centrul orașului, în apropierea unei școli, nu departe de punctul vamal; de aici accesul la monument este cel mai facil. Lungimea constituie aprox. 2 km, iar adâncimea până la 150 m. Denumirea provine de la mulțimea de izvoare amplasate de-a lungul versantului tectonic.[2]
Materialul paleontologic și arheologic extras în sit conține resturi fosile de mamifere din pleistocen, cât și piese de cremene ale oamenilor din epoca de piatră.[4]
Profil geologic
Structura litostratigrafică arată în felul următor, ordinea cronologică fiind organizată de jos în sus:[2][4]
Vârsta geologică | Nr. | Denumire, descriere | Grosime (m) |
---|---|---|---|
Neogen | 9 | nisipuri Sarmațiene de Carpov Iar, care trec treptat în calcare cochilifere | |
8 | nisipuri din cadrul formațiunii de Podolia și nisipuri lucioase cu conținut de ciment din bentonite cu faună | ~20 | |
Cretacic | 7 | calcare cu cremene compactă | 23 |
6 | calcare marnoase cu faună cenomaniană | 10 | |
5 | calcare marnoase, cu concrețiuni de marcasit în partea inferioară (cca. 20 m) și cremene compacte în partea superioară (aprox. 1,5 m) | ~21,5 | |
4 | calcare silicioase bazale ale Cretacicului, cu resturi fosile de ihtiozaur | 0,5 | |
Vendian / Ediacaran | 3 | gresiile de Dzhurzhivka | 9 |
2 | stratele de Zinkiv: reprezentate de argilite siltice cu intercalații de siltite de culoare albastră-cenușie și verde-albăstrie; în partea superioară se observă intercalații de gresii sub formă de lentile | 14 | |
1 | stratele de Bronnytsya: partea superioară a membrului reprezentat de argilite roșu-maronii | 4 |
Statut de protecție
Obiectivul a fost luat sub protecția statului prin Hotărîrea Sovietului de Miniștri al RSSM din 13 martie 1962 nr. 111, iar statutul de protecție a fost reconfirmat prin Hotărîrea Sovietului de Miniștri al RSSM din 8 ianuarie 1975 nr. 5 și Legea nr. 1538 din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat. Deținătorul funciar al monumentului natural era, la momentul publicării Legii din 1998, Întreprinderea Agricolă „Rodina”,[1] dar între timp acesta a trecut la balanța Primăriei orașului Otaci.[2]
Obiectivul prezintă interes științific de însemnătate internațională pentru cartarea geologică și studiul stratigrafic al formațiunilor sedimentare ale Platformei Est-Europene, cât și pentru colectarea materialului paleontologic, paleobotanic și arheologic.[4]
Conform situației din anul 2016, aria naturală nu are un panou informativ, iar zona râulețului este intens utilizată ca gunoiște. Este recomandată includerea ariei protejate în traseele turistice regionale.[4]
Galerie de imagini
- Izvor la capătul râpei
- Drum de acces
- Vegetația din râpă
- Aflorimente ediacarane din râpă
- Limita dintre stratele de Zinkiv si Dzhurzhivka (Ediacaran)
Note
Bibliografie
Legături externe
Wikiwand in your browser!
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.