Otaci - Wikiwand

Otaci (în ucraineană Атаки, transliterat: Ataki) este un oraș din raionul Ocnița, nordul Republicii Moldova, situat pe malul Nistrului, la graniță cu Ucraina, vizavi de orașul Moghilău.

Mai multe informații Coordonate: 48°25′48″N 27°47′38″E ({{PAGENAME}}), Țară ...

Otaci

Movilău
Mohileni

— Oraș —

Vedere parțială a orașului și a podului peste Nistru spre Moghilău (malul ucrainean)

Drapel

Stemă

Otaci

Otaci (Moldova)

Poziția geografică

Coordonate: 48°25′48″N 27°47′38″E

Raion

Atestare

Promovat oraș

Guvernare

- Primar

Dmitrii Zavroțchii (independent^[1], 2023)

Suprafață

- Total

3,8 km²

Altitudine

120 m.d.m.

Populație (2014)^[2]

- Total

6.043 locuitori

Cod poștal

MD-7106

Prefix telefonic

271

Prezență online

GeoNames

Harta orașului

Închide

Este cel mai nordic oraș din țară. Este un important punct vamal.

Geografie

La sud de oraș este amplasată râpa „La Izvoare”, arie protejată din categoria monumentelor naturii de tip geologic sau paleontologic, administrată de primăria Otaci.^[3]

Peisaj adiacent

Panoramă
Vedere de pe malul ucrainean.
Formațiuni calcaroase de-a lungul unui drum din oraș.
Râpa „La Izvoare”, arie protejată.
Aflorimente ediacarane în regiunea aceeași râpe.

Istorie

Otaci este una din cele mai vechi localități din republică. Putem cu certitudine afirma că încă în anul 1419 aici exista vama moldovenească Stânca Vămii. Vama a existat aici din toate timpurile și este și-n ziua de azi. Denumirea orașului provine de la cuvântul „otac”, ce în prezent este dat uitării și însemna o colibă unde păstorii și țăranii se adăposteau după lucru. În anul 1711 țarul rus Petru I, după ce a pierdut lupta cu turcii, s-a oprit în preajma orașului Otaci și timp de 8 zile a așteptat să fie construit podul peste Nistru, ca mai apoi să se retragă cu armata.

După pacea de la Iași din 1792 începe să crească influența Rusiei în Basarabia; în anul 1814 apare un document în care se stipulează crearea unui post de polițiști în Otaci. În anul 1835 este format ținutul Soroca împărțit în volosti, una din ele fiind Otaci. În anul 1890 volostea Otaci cuprinde 13 sate, dintre care unul era bogat, 8 mijlocii și 4 sărace. Iată cum este descris orașul în anul 1862: „localitatea se află în zonă de frontieră la 226 verste de Chișinău și la 50 verste de Soroca. Aparține familiei Cantacuzino și este populată de moldoveni și evrei în număr de 5.678 persoane”. Ceva mai târziu documentele ne vorbesc că aici erau plantații mari de tutun. La începutul sec. XX, volostea Otaci era destul de mare și avea 28 de sate cu o populație de 35.305 persoane, în orașul propriu-zis locuiau 5.820 persoane, dintre care 3.200 erau evrei. În anul 1862, în Otaci deja exista legătură telegrafică, iar în anul 1879 se deschide un punct de poștă. În anul 1895 se finalizează lucrările de instalare a liniilor telefonice. În anul 1893 a fost dată în exploatare linia de cale ferată Moghilău-Ocnița, iar tot atunci a fost deschis și podul peste râul Nistru, Moghilău-Otaci.

Între 1918 și 1940 a fost în componența României Mari, cu o populație de 3.510 locuitori. Acesta avea statut de comună rurală, în cadrul plasei Otaci, județul Soroca. Între 1944-1991 a fost o comună în componența raionului Ocnița. În 1994 a primit statutul de oraș.

Amplasare

Orașul este situat pe malul drept al râului Nistru la hotar cu Ucraina (orașul Moghilău), la o distanță de 260 km de Chișinău. Cea mai apropiată stație de cale ferată este Vălcineț, aflată la 7 km depărtare.

Demografie

Structura etnică

Structura etnică a orașului, conform recensământului populației din 2004^[4]:

Mai multe informații Grup etnic, Populație ...

Grup etnic	Populație	% Procentaj
Ucraineni	3.786	44,70%
Romi	3.380	39,91%
Băștinași declarați Moldoveni Băștinași declarați Români	724 9	8,55% 0,10%
Ruși	521	6,15%
Găgăuzi	14	0,16%
Evrei	9	0,10%
Alții	26
Total	8.469	100%

Închide

Otaci este localitatea cu cel mai mare număr de romi din Republica Moldova. Astfel, aici locuiesc 3.380 de romi, iar în Soroca 1.525. Ca pondere, în Otaci romii constituie 40%, în Soroca doar 5%.

Structura lingvistică

Structura lingvistică de Otaci în anul 2014^[5]:

Mai multe informații Limba, Numărul de vorbitori ...

Limba	Numărul de vorbitori	Procent
limba română	241	3.98%
limba rusă	1777	29.40%
limba romani	2962	49.01%
limba ucraineană	986	16.31%
Altă limbă	8	0.13%
Bilingvi	69	1.14%
Numărul total	6043	100%

Închide

Administrație și politică

Componența Consiliului local Otaci (17 consilieri), ales la 5 noiembrie 2023,^[6] este următoarea:

Mai multe informații Partid, Consilieri ...

	Partid	Consilieri	Componență
	Partidul Socialiștilor din Republica Moldova	9
	Candidat independent SERGHEI SEVASTIANOV	1
	Partidul Comuniștilor din Republica Moldova	2
	Candidat independent RODICA VRUȚCAIA	1
	Candidat independent SERGHEI MERJIEVSCHI	1
	Partidul „Renaștere”	1
	Partidul Nostru	1
	Mișcarea „Respect Moldova”	1

Închide

Economie

Întreprinderile din oraș produc uleiuri vegetale, băuturi spirtoase, mărfuri de larg consum, construcții din beton armat, utilaj de sudare, mijloace biologice de protecție a plantelor, vopsele etc. Pe teritoriul orașului funcționează 35 de magazine ale cooperației de consum și 100 de magazine particulare, 12 cafenele, filiale a 2 bănci comerciale.

În orașul Otaci își desfășoară activitatea una din cele 6 Zone ale Antreprenoriatului Liber din R. Moldova, unde sunt înregistrați 31 agenți economici, dintre care se evidențiază: societățile pe acțiuni „Nistru”, „Roada-Otaci”, „Aschim”, societatea cu răspundere limitată „Gamma-Color”.

Infrastructură

Numărul total de case și apartamente din oraș este de 4.841, dintre care 1.280 sunt conectate la apeduct, 1.159 au încălzire centralizată, 2.360 sunt conectate la conducta de gaze. În oraș există 2 sisteme de aprovizionare cu apă. Lungimea totală a apeductelor este de 18,4 km. Apeductul se alimentează din 3 fântâni arteziene cu o capacitate de 1,7 mii mc pe zi. Lungimea totală a sistemului de canalizare este de 1 km. În oraș există poduri rutiere și feroviare peste Nistru în direcția Moghilău.

De asemenea, prin Otaci trec drumurile naționale Otaci–Edineț și Moghilău–Soroca.

Populația orașului Otaci este de 10.800 persoane. Principalele etnii din localitate sunt: ucraineni, moldoveni/români, ruși, evrei, romi. Infrastructura socială este formată din 4 instituții preșcolare, liceul teoretic „Mihai Eminescu”, gimnaziu, școala de muzică, internatul sportiv, spitalul orășenesc, centrul medicilor de familie, casa de cultură, două biblioteci, stadion și biserică cu hramul Sf. Mihail.

Personalități

Născuți în Otaci

Joseph Goodelman (1862–1947), profesor, traducător și poet țarist și american
Efim Liskun (1873–1958), zootehnician rus și sovietic, om de știință în domeniul creșterii animalelor
Aaron Goodelman (1890–1978), pictor, sculptor și grafician de carte american
Samuel Bronfman (1891–1971), antreprenor, miliardar și filantrop canadian
Harry Goodelman (1892–1967), poet, editor, traducător și artist american
Mihail Koifman (1899–1981), inginer de minerit, mineralog și om de știință minier sovietic
Samuil Lehtțir (1901–1937), critic literar și poet moldovean
Tully Filmus (1903–1998), pictor american
Isaías Golgher (1905–2000), istoric marxist brazilian
Boris Holban (1908–2004), comunist român, conducătorul militar al unui grup francez de rezistență
Beniamin Michali (1910–1989), critic literar și publicist israelian
Boris Roisen (1913–1986), critic literar și profesor sovietic
German Goldenshteyn (1934–2006), clarinetist sovietic, moldovean și american
Natan Bartfeld (1949–2021), arbitru de fotbal sovietic și moldovean

Galerie de imagini

Clădiri din centrul orașului.
Cartierul „țigănesc”
Casă în cartierul „țigănesc”.
Stadionul
Biserica „Sf. Nicolae”
Bustul mitropolitului Petru Movilă în curtea bisericii din Otaci.
Monument la mormântul comun al 29 ostași și în memoria a 53 consăteni căzuți în 1944.
Monumentul lui Lenin, unul din puținele rămase în RM.
Monumentul Holocaustului din Otaci.
Margine de oraș.