Poluanții organici persistenți (cu acronimul POP) sunt compuși organici rezistenți la acțiunea chimică, biologică și fotolitică a agenților de mediu, deci fiind rezistenți la degradare.[1]
Sunt cunoscuți 12 astfel de poluanți organici persistenți care au proprietăți toxice, influențând negativ viața organismelor vii. Există mai multe categorii de POP:[2][3]
- pesticidele: aldrina, dildrina, diclor-difenil-tetracloretanul (DDT), heptaclorul, mirexul, clordanul, taxofena, endrina;
- substanțele chimice industriale: hexaclorobenzolul (HCB) – se utilizează și în calitate de pesticid, bifenilii policlorurați (policlorobifenilul, PCB);
- produsele secundare rezultate din procesul de ardere: dioxinele (în special policlorodibenzo-para-dioxine), furanii (în special policlorodibenzofurani).
Mulți POP sunt sau au fost utilizați ca și pesticide, solvenți, produse farmaceutice și substanțe chimice industriale.[1] Deși unii POP sunt produși și pe cale naturală, precum în vulcani și pe unele căi metabolice, majoritatea sunt fabricați de om prin sinteză chimică totală.[4]
Wikiwand in your browser!
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
