Păsările Republicii Moldova

Avifauna Republicii Moldova include 344 specii de păsări, dintre care 318 specii cu prezență certă (dovedită în articolele științifice sau în monografiile despre păsările din Republica Moldova sau observate recent), 16 specii cu prezență incertă (dar posibilă după hărțile de distribuție ale speciilor) și 10 specii cu prezență dubioasă.^{[1][2][3][4][5]} După monografia lui Averin și Ganea în 2 volume (Птицы Молдавии. 1970-1971^[6][7]) avifauna Republicii Moldova conținea 285 de specii și subspecii de păsări, inclusiv 10 specii prezente cu câte două sau trei subspecii. După 1970 au fost semnalate specii noi de păsări în Republica Moldova. După monografia lui Andrei Munteanu și Nicolai Zubcov Atlasul păsărilor clocitoare din Republica Moldova, 2010, 173 specii sunt cuibăritoare, dintre care 127 specii migratoare și 46 specii sedentare.^[8] Koblik în 2014 menționează 332 de specii în Republica Moldova, dintre care 14 cu prezență dubioasă și 318 cu prezență certă (dintre care 73 cu categorie fenologică neclară).^[3] În lista păsărilor din Republica Moldova din 2018 a Avibase^⁠(d) figurează 318 specii,^[9] în cea a eBird 230 specii,^[10] în cea a BirdLife International 237 specii.^[11], în cea a Universității de Stat din Moscova din 2018 figurează 317 specii.^[12] Vitalie Ajder menționează că în Republica Moldova până în 2014 au fost înregistrate 296 specii (dintre care 285 specii înregistrate până în 2010 și 11 specii noi descoperite în perioada 2011-2014).^[13] Silvia Ursul în 2016 include în lista păsărilor din Moldova 279 specii.^[14] În lista păsărilor din Republica Moldova a Societății Pentru Protecția Păsărilor și a Naturii (SPPN) din Moldova din 2020 sunt menționate 283 specii de păsări.^[15]

Codalb (Haliaeetus albicilla)

Aproape în fiecare an sunt descoperite specii noi: astfel, în luna septembrie 2017, ornitologii elvețieni și ai SPPN, Jonathan Hecke și Florian Klingel, au înregistrat pentru prima dată prezența sitarului de mal nordic (Limosa lapponica^⁠(d)) și a lupului de mare mic (Stercorarius parasiticus^⁠(d)) în Republica Moldova, în zona lacului Beleu, iar Vitalie Ajder a observat în martie 2017 un exemplar de pescăruș cu cap negru (Larus melanocephalus) în raionul Leova, pe lacul de la Sărata Nouă.^[16] Jonathan Hecke a observat 2 exemplare de rață mandarin (Aix galericulata) în mai 2017 pe lacul din Grădina Dendrologică din Chișinău,^[17] această specie mai fusese observată acolo și în aprilie 2016.^[18] În 2019 Silvia Ursul a observat pentru prima dată în Republica Moldova în ianuarie 2019 pițigoiului de livadă în Mereșeuca, Ocnița și fâsa de munte pe malul Lacului Manta, lângă Pașcani, Cahul. Jonathan Hecke, Florian Klingel și Gheorghe Ticu au văzut în aprilie 2019 pentru prima dată în Republica Moldova pescărița râzătoare (Gelochelidon nilotica). Pe 11 mai 2019 Ion Grosu și Gheorghe Ticu au observat un exemplar al rândunicii roșcate (Cecropis daurica) în Republica Moldova lângă lacul de la Horești, raionul Ialoveni.

Caracteristici generale

Arii de Importanță Avifaunistică

Ariile de Importanță Avifaunistică (AIA, în engleză Important Birds Area - IBA) sunt arii importante pentru menținerea populațiilor de păsări sălbatice și concentrarea activităților de conservare pentru protecția acestor suprafețe. Programul IBA a fost lansat de BirdLife International în 1989 și este acceptat de către Uniunea Europeană ca fiind de o importanță majoră pentru conservarea păsărilor sălbatice și a habitatelor acestora, el fiind utilizat pentru ghidarea acțiunile de gestionare a suprafețelor importante pentru cuibăritul, migrația, hrănirea și iernarea populațiilor de păsări. Ariile de Importanță Avifaunistică trebuie să întrunească următoarele condiții: găzduiesc efective semnificative ale uneia sau mai multor specii de păsări amenințate la nivel global; fac parte dintr-o serie de arii care conțin o gamă de specii cu distribuție restrânsă; găzduiesc efective deosebit de mari de păsări migratoare sau gregare.^[19]

În Republica Moldova au fost desemnate 12 Arii de Importanță Avifaunistică (AIA) pentru conservarea speciilor de păsări; aceste arii au fost stabilite de specialiști din Republica Moldova în colaborare cu BirdLife International. Cele 12 arii speciale avifaunistice sunt:^[20][21][22]

Amplasarea celor 12 arii speciale aviafaunistice

Cod	Arie de Importanță Avifaunistică	Suprafață (ha)
MD001	Otaci-Holoșnița (bazinul Dubăsari)	15.558,7
MD002	Bazinul Costești-Stânca	2.702,2
MD003	Balatina (rezervația științifică Pădurea Domnească)	6.413,9
MD004	Plaiul Fagului	5.850,5
MD005	Bazinul Ghidighici	1.175,3
MD006	Codrii	18.179,3
MD007	Golful Goieni⁠(d)	378,2
MD008	Lacul Sălaș	407,7
MD009	Copanca-Talmaza (zona umedă Nistrul de Jos)	432,4
MD010	Bazinul Cuciurgan	1.530,8
MD011	Manta-Beleu (Lacurile Prutului de Jos)	8.071
MD012	Bazinul Taraclia⁠(d)	1.436,2

• Lacul de acumulare Stânca-Costești situat în Bazinul râului Prut. Avifauna cuprinde 135 specii.^[21][22]
• Situl Balatina situat în lunca râului Prut, în apropierea satelor Cobani și Balatina, include Rezervația științifică Pădurea Domnească. Avifauna cuprinde 126 specii cuibăritoare, 2 specii oaspeți de vară, 3 specii oaspeți de iarnă, 47 specii migratoare (în pasaj).^[21][22]
• Plaiul Fagului situat în partea centrală a Republicii Moldova, în partea vestică a Podișului Codrilor de Nord, include Rezervația științifică Plaiul Fagului. Avifauna cuprinde 104 specii de păsări cuibăritoare, 6 specii sunt oaspeți de vară, 2 specii oaspeți de iarnă, 17 specii migratoare (în pasaj).^[22]
• Lacul de acumulare Ghidighici, situat în partea centrală a Republicii Moldova lângă Chișinău. Avifauna cuprinde 22 specii de păsări cuibăritoare, 8 specii oaspeți de vară, 20 specii migratoare (în pasaj). Predomină păsările acvatice.^[21][22]
• Situl Codrii situat în partea centrală a Republicii Moldova în limitele Codrilor Centrali, include Rezervația științifică Codrii. Avifauna cuprinde 78 specii de păsări cuibăritoare, 8 specii sunt oaspeți de vară, 7 specii sunt oaspeți de iarnă, 22 specii sunt migratoare (în pasaj). Predomină speciile silvice.^[21][22]
• Lacul de acumulare Salaș situat în partea de est a Republicii Moldova, în limitele câmpiei Bâcului de Jos. Avifauna cuprinde 88 specii de păsări cuibăritoare, 8 specii oaspeți de vară, 35 specii migratoare (în pasaj). Predomină păsările de baltă și speciile silvice.^[21][22]
• Lacul de acumulare Cuciurgan situat în partea de sud-est a Republicii Moldova, în limitele câmpiei Nistrului de Jos. Avifauna cuprinde 48 specii de păsări cuibăritoare și 76 specii migratoare (în pasaj). Predomină păsările complexului acvatic și palustru.^[21][22]
• Lacul Manta și Lacul Beleu situați în partea sudică a Republicii Moldova în limitele câmpiei Cahul, în partea stîngă a luncii a Prutului de Jos. Include Rezervația științifică a Prutului de Jos. Avifauna cuprinde 115 specii cuibăritoare, 53 de specii în pasaj, 7 specii oaspeți de vară, 1 specie oaspeți de iarnă. Predomină speciile acvatice.^[21][22]
• Lacul de acumulare Taraclia situat în partea de sud a Republicii Moldova în limitele Podișului moldovenesc de nord-est, în lunca râului Ialpug. Avifauna cuprinde 13 specii cuibăritoare, 18 specii oaspeți de vară, 28 specii migratoare (în pasaj). Predomină speciile acvatice.^[21][22]
• Golful Goieni (Goian) situat în partea centrală a Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului, în preajma satelor Iagorlîk și Goian, în bazinul râului Iagorlîk. Include Rezervația științifică Iagorlîc. Avifauna cuprinde 141 de specii. Predomină păsările acvatice.^[21][22][23]
• Situl Otaci-Holoșnița este inclus în teritoriul Zonei Ramsar „Unguri-Holoșnița” amplasat în partea de nord-est a Republicii Moldova. Avifauna cuprinde 205 de specii, dintre care 113 cuibăresc, iar 198 sunt migranți și vizitatori sezonieri.^[24][25]
• Situl Copanca-Talmaza este inclus în teritoriul Zonei Ramsar „Nistrul de Jos” situat în partea de sud-est a Republicii Moldovei. Avifauna cuprinde 228 de specii, dintre care cuibăresc 127 specii.^[26]

Categorii fenologice

Fenologia este o ramură a biologiei care studiază influența factorilor mediului ambiant (meteorologici, climatici, ai anotimpurilor etc.) și a factorilor interni (genetici, metabolici, endocrini etc.) asupra dezvoltării plantelor, a vieții păsărilor etc. După modul cum se succed păsările pe teritoriul Republicii Moldova de-a lungul anotimpurilor, se disting patru categorii fenologice mari:^[27][28]

1. sedentare, păsări care, indiferent de anotimp, rămân în locurile natale tot timpul anului, chiar și în perioada iernii (majoritatea din Picidae, Corvidae, Paridae, Fringillidae etc.).
2. oaspeți de vară sau migratoare, care cuibăresc și se reproduc pe aceste meleaguri, sosind din sud primăvara, iar toamna, când începe sezonul rece, se îndreaptă din nou spre sud în cartierele de iernat (Luscinia, Sylvia, Upupa, Cuculus etc.).
3. oaspeți de iarnă, care vizitează Moldova numai în sezonul rece al anului (toamna și iarna), pentru a-și petrece timpul nefavorabil, venind din nord, unde au cuibărit, și care la ivirea primăverii se reîntorc în ținuturile nordice (Cygnus cygnus, Buteo lagopus etc.);
4. păsări de pasaj (sau de trecere, de tranzit) sunt acele specii care în migrațiile lor de toamnă (spre sud pentru a ierna) și de primăvară (spre nord pentru a cuibări) poposesc un timp mai scurt sau mai lung pe aceste meleaguri (Pluvialis squatarola, Philomachus pugnax etc.).

Păsările accidentale (păsări migratoarele sporadice neregulate) sunt speciile care apar pe teritoriul țării neregulat, accidental, solitari sau în grupuri mai mari, mai ales în timpul iernii (Acrocephalus agricola, Loxia curvirostra etc.).^[27][28]

O specie poate include mai multe categorii fenologice. Ca exemplu rața roșie (Aythya nyroca) este o pasăre de pasaj, oaspete de iarnă și oaspete de vară cuibăritore. Rața roșie este o pasăre migratoare, ea vine în Moldova primăvara din cartierele de iernat (Africa de Nord, valea Nilului, nordul Peninsulei Arabice și India), o parte din aceste păsări în migrația lor de primăvară rămân în Moldova și cuibăresc (oaspete de vară), altele își continue drumul spre nord în alte țări în care cuibăresc (Ucraina, Rusia etc.), poposind un timp mai scurt sau mai lung pe teritoriul Moldovei (pasăre în pasaj de primăvară). Toamna exemplarele care au cuibărit în Moldova migrează spre sud către cartierele de iernat. La acestea se adaugă exemplarele care au cuibărit la nord de Moldova, ele trec în pasaj prin Moldova (pasăre în pasaj de toamnă), iar unele exemplare iernează în Moldova pe apele neînghețate (oaspete de iarnă).

Lista păsărilor și populația estimată

Următoarele etichete sunt utilizate pentru a indica starea de conservare a speciilor după criteriile IUCN:

Imagine	Abr.	Denumire în engleză	Denumire în română
	EX	Extinct	Dispărută
	CR	Critically Endangered	Critic amenințată cu dispariția
	EN	Endangered	Amenințată cu dispariția
	VU	Vulnerable	Vulnerabilă
	NT	Near Threatened	Aproape amenințată cu dispariția
	LC	Least Concern	Neamenințată cu dispariția
	DD	Data Deficient	Date insuficiente
	NE	Not Evaluated	Neevaluată

Pentru speciile monotipice (care nu se divid în subspecii) s-a folosit semnul „-”, iar pentru subspeciile nemenționate în literatura de specialitate despre avifauna Republicii Moldova s-a utilizat semnul „?”, aceste subspecii fiind preluate din alte surse (Del Hoyo, J., Elliott, A., Sargatal, J., Christie, D.A. and de Juana, E. (eds). Handbook of the Birds of the World (HBW) în 17 volume; Г. П. Дементьев, Птицы Советского Союза în 6 volume etc.). Pentru categoriile fenologice și populațiile estimate nedefinite clar în literatura de specialitate despre avifauna Republicii Moldova s-a utilizat semnul „?”.

Ordinul Anseriformes (Familia Anatidae - lebede, gâște, rațe, gârlițe, călifari, ferestrași, eideri)

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii[6][7]	Categorie fenologică[6][7][29]	Populația estimată[6][7][29]	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Anseriformes
Familia: Anatidae
Subfamilia: Cygninae, Lebede
Cygnus olor (J.F.Gmelin, 1789)[30][31]	Lebădă de vară	-	În pasajul de primăvară și toamnă, cuibărește rar. Oaspete de iarnă.	Populație în declin numeric. Inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Cuibăresc 50-80 de perechi, iernează 50-1.100 de exemplare[32] Cuibărește, mai ales, pe lacurile de pădure și în bălțile din cursurile inferioare ale Nistrului și Prutului. În timpul migrației pe lacurile mari, uneori se formează cârduri numeroase. Iernează regulat în unele sectoare ale lacului Cuciurgan și ale lacurilor cu izvoare, care nu îngheață. În iarna friguroasă și cu multă zăpadă din anii 84-85 ai sec. XX în bălțile de la Manta s-au adunat cca 500 de lebede.[33] Pe Lacul Beleu au fost observate 250 de exemplare pe 17 sept. 2017.[34]	[35]
Cygnus cygnus (Linnaeus, 1758)[36][37]	Lebădă de iarnă	-	În pasajul de primăvară și toamnă, uneori iernează.	Specie rară. Inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Uneori primăvara numărul păsărilor în pasaj este mare: unele cârduri numără peste 100 de indivizi. Toamna efectivul de pasaj este mai mic. Iernează în partea inferioară a lacului Cuciurgan și în alte lacuri.[33] Vitalie Ajder și Silvia Ursul au observat 20 de exemplare la Unguri, raionul Dondușeni pe 15 ianuarie 2017.[38] Populația care iernează este estimată la 10-150 de exemplare.[39]	[40]
Cygnus columbianus (Ord, 1815)[41][42]	Lebădă mică	Cygnus columbianus bewickii (Yarrell, 1830), unii autori o ridică în rang de specie Cygnus bewickii	Accidentală. Oaspete de iarnă.[13]	Specie foarte rară. Ion Grosu a observat în noiembrie 2012 șapte exemplare.[43] Florian Klingel a fost observat câteva exemplare în decembrie 2012 pe Lacul Beleu.[44] În noiembrie 2020, Gheorghe Țîcu și Alexandru Țurcan au observat pe lacul Beleu 3 exemplare.[45]	[46]
Subfamilia: Anserinae, Gâște
Anser anser (Linnaeus, 1758)[47][48]	Gâscă de vară	Anser anser rubrirostris Swinhoe, 1871	Oaspete de vară, cuibărește. În pasajul de primăvară și toamnă. Uneori iernează.	Specie rară. Cuibăresc 5-10 de perechi, iernează 0-5 de exemplare. [49] În timpul pasajelor se pot vedea mii de exemplare. Ornitologii de la SPPN au observat 5000 de exemplare pe lacul Manta pe 16 septembrie 2017[50] și 84 de exemplare pe Balta Gotești, raionul Cantemir, pe 12 mai 2017. [51]	[52]
Anser fabalis (Latham, 1787)[53][54]	Gâscă de semănătură	Anser fabalis fabalis (Latham, 1787)	În pasaj. Uneori iernează.[3]	Specie rară, descoperită în Republica Moldova în perioada 1970-1989.[4][55][56][57] În pasajul de tomnă câteva zeci de exemplare, uneori iernează.[58] Pe 30 noiembrie 2019 a fost observat de ornitologii de la SPPN un exemplar pe Iazul lui Iepure de lângă orașul Cimișlia.[59] Mihai Ghilan și Carabulea Vitalie au observat un exemplar de gâscă de semănătură pe malul lacului Iepure, lângă orașul Cimișlia pe 16.10.2021.[60]	[61]
Anser albifrons (Scopoli, 1769)[62][63]	Gârliță mare	Anser albifrons albifrons (Scopoli, 1769)	Oaspete în pasajul de primăvară și în cel de toamnă. Uneori iernează.	Specie comună în pasaj. Se află în declin numeric. Iernează până la 750 de exemplare.[64][58]	[65]
Anser erythropus (Linnaeus, 1758)[66][67]	Gârliță mică	-	În pasajul de primăvară și în cel de toamnă. Uneori iernează.	Specie rară. Iernează 30-90 de exemplare.[68][58]	[69]
Branta ruficollis (Pallas, 1769)[70][71]	Gâscă cu gât roșu	-	În pasaj de toamnă. Uneori iernează.	Specie rară. Iernează până la 220 de exemplare.[72][58]	[73]
Subfamilia: Tadorninae, Călifari
Tadorna ferruginea (Pallas, 1764)[74][75]	Călifar roșu	-	În pasaj de primăvară și de toamnă, foarte rar cuibărește.	Declinul numeric al populației. În pasaj câteva zeci de păsări. Cuibăresc 0-3 de perechi.[76] Ornitologii de la SPPN au observat 1 exemplar în mlaștinile de la Ialpug pe 24 iunie 2017,[77] 1 exemplar pe lacul Cahul pe 9 august 2017,[78] 2 exemplare pe lacul Taraclia pe 19 mai 2017[79] și 6 exemplare lângă Beșalma pe 30 aprilie 2017[80]	[81]
Tadorna tadorna (Linnaeus, 1758)[82][83]	Călifar alb	-	Oaspete de iarnă și în pasaj de toamnă, foarte rar cuibărește.	Populație în declin numeric. Grupări de zeci de păsări în pasaj. Cuibăresc 0-3 de perechi.[84] Ornitologii de la SPPN au observat 3 exemplare pe lacul Comrat pe 30 iunie 2017,[85] 6 exemplare pe lacul Taraclia pe 1 mai 2017[86] și câteva exemplare pe lacul Manta pe 16 octombrie 2016[87] În ultimii ani se reproduc regulat 1-2 perechi în lacurile gospodăriei piscicole din raionul Anenii Noi.[88]	[89]
Subfamilia: Anatinae, Rațe de suprafață
Anas platyrhynchos Linnaeus, 1758[90][91]	Rață mare	Anas platyrhynchos platyrhynchos Linnaeus, 1758	Oaspete de vară, cuibărește și în pasaj de toamnă, o parte iernează.	Cuibăresc peste o mie de păsări. Populații în declin numeric. În diferiți ani, iernează câteva mii de păsări pe lacul Cuciurgan și pe sectoarele neînghețate din cursurile mijlociu și inferior ale Prutului și Nistrului.[88] Cuibăresc 1.200-2.000 de perechi, iernează 3.100-10.500 de exemplare.[92]	[93]
Anas crecca Linnaeus, 1758[94][95]	Rață mică	Anas crecca crecca Linnaeus, 1758	Prezentă în pasaj, rar cuibărește și iernează.	Rară la cuibărit, populații în declin numeric. Populația nu a fost estimată.[96] Pe 15 ianuarie 1967, pe lacul Cuciurgan, au fost observate 200-250 exemplare.[97] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Congaz 60 exemplare pe 16 septembrie 2017,[98] lacul Beleu 80 exemplare pe 17 septembrie 2017,[34] lacul Taraclia 100 exemplare pe 16 septembrie 2017,[99] lacul Sărata Nouă 25 exemplare pe 23 septembrie 2017,[100] în sectorul Hîrjauca-Sipoteni 4 exemplare pe 5 aprilie 2017.[101]	[102]
Anas acuta Linnaeus, 1758[103][104]	Rață sulițar	-	În pasajul de primăvară și în cel de toamnă, parțial oaspete de iarnă.	Comună în pasaj. Populații în declin numeric. În timpul pasajul se întâlnesc în cârduri de 5-30 exemplare în principal pe lacurile și în bălțile din cursurile inferioare ale Nistrului și Prutului, lacul de acumulare Dubăsari, lacul Cuciurgan. Pe 15 ianuarie 1967, a fost observat un cârd de 100 de exemplare în zona neînghețată a lacululi Cuciurgan.[105] În pasajul de primăvară au fost văzute 750 exemplare în zona Prutului inferior.[58]	[106]
Mareca penelope (Linnaeus, 1758), sin. Anas penelope Linnaeus, 1758[107][108]	Rață fluierătoare	-	În pasaj de primăvară și de toamnă, oaspete de iarnă.	Zeci și sute de păsări în pasaj. Populații în declin numeric. Iernează 20-200 de exemplare.[109] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Sărata Nouă 29 exemplare pe 29 septembrie 2016[110] și pe lacul Beleu 10 exemplare pe 17 septembrie 2017.[34]	[111]
Mareca strepera (Linnaeus, 1758), sin. Anas strepera Linnaeus, 1758[112][113]	Rață pestriță	Mareca strepera strepera (Linnaeus, 1758)	Oaspete de vară, cuibărește, prezentă și în pasaj de primăvară și de toamnă.	Populații în declin numeric. Cuibăresc 30-50 de perechi, iernează 10-50 de exemplare.[114] În pasajul de primăvară au fost văzute 1700 de exemplare în zona Prutului inferior, 1100 de exemplare pe lacul de acumulare Stânca-Costești, 500 de exemplare în zona Nistrului inferior. În pasajul de toamnă au fost văzute 1500-2500 de exemplare în zona Prutului inferior, 1000-2500 de exemplare pe lacul de acumulare Stânca-Costești.[58] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Beleu 120 de exemplare pe 17 septembrie 2017[115]	[116]
Spatula clypeata (Linnaeus, 1758), sin. Anas clypeata Linnaeus, 1758[117][118]	Rață lingurar	-	Cuibărește și iernează.	Cuibăresc 1-5 de perechi pe lacurile bogate în vegetație, în bălțile Nistrului și Prutului. [119][88] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Beleu 20 de exemplare pe 17 septembrie 2017.[34]	[120]
Spatula querquedula (Linnaeus, 1758), sin. Anas querquedula Linnaeus, 1758[121][122]	Rață cârâitoare	-	În pasaj și cuibărește.	Comună în pasaj, rar la cuibărit. Populații în declin numeric. Cuibăresc 100-150 de perechi.[123] În pasajul de primăvară au fost văzute 800 de exemplare în zona Nistrului inferior, iar în pasajul de toamnă au fost văzute 600-1200 de exemplare în zona Prutului inferior și 300-800 de exemplare în zona Nistrului inferior.[58] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Taraclia 300 de exemplare pe 15 aprilie 2017.[124]	[125]
Aix galericulata (Linnaeus, 1758)[126][127]	Rață mandarin	Monotipică	Evadată din grădini zoologice.	Au fost observate 2 exemplare în 2017 pe lacul din Parcul Dendrariu din Chișinău de Jonathan Hecke,[17] această specie a mai fost observată aici și în aprilie 2016[18]	[128]
Subfamilia: Aythyinae, Rațe scufundătoare
Aythya ferina (Linnaeus, 1758)[129][130]	Rață cu cap castaniu	-	Cuibărește și în pasaj de primăvară și de toamnă.	Populații în declin numeric. Cuibăresc 100-120 de perechi, iernează 50-200 de exemplare.[131] În pasajul de primăvară au fost văzute 1800 de exemplare în zona Prutului inferior.[58] Pe 15 ianuarie 1967, un cârd compus din 150-200 de indivizi a fost observat pe o porțiune neînghețată a lacului Cuciurgan.[132]	[133]
Aythya nyroca (Güldenstädt, 1770)[134][135]	Rață roșie	-	Oaspete de vară și de iarnă, cuibărește.	Declinul numeric al populației. Cuibăresc 30-50 de perechi, populația care iernează nu a fost estimată.[136] Pe 15 ianuarie 1967, au fost observați 350-400 de indivizi pe o porțiune neînghețată a lacului Cuciurgan.[137]	[138]
Aythya fuligula (Linnaeus, 1758)[139][140]	Rață moțată	-	Oaspete de iarnă și în pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de vară, cuibărește.[4]	Câteva zeci de indivizi iernează, în pasaj sute. Populații în declin numeric. Cuibăresc 10-20 de perechi, iernează 40-240 de exemplare.[141] Ornitologii de la SPPN au observat în timpul iernii, pe 15 ianuarie 2017, pe malul Nistrului 397 de exemplare la Vălcineț, raionul Ocnița,[142] și 582 de exemplare la Unguri, raionul Ocnița.[143]	[144]
Aythya marila (Linnaeus, 1761)[145][146]	Rață cu cap negru	Aythya marila marila (Linnaeus, 1761)	În pasaj de primăvară și de toamnă.	Specie comună. Iernează 20-90 de exemplare. [147] Pe 15 ianuarie 1967, a fost observat un cârd compus din 50-60 de indivizi pe lacul Cuciurgan.[148]	[149]
Netta rufina (Pallas, 1773)[150][151]	Rață cu ciuf	-	Oaspete de vară și de pasaj de primăvară și de toamnă, cuibărește.	Populații în declin numeric. Cuibăresc câteva perechi pe lacurile și în bălțile din cursurile inferioare ale Nistrului și Prutului.[88] În pasajul de primăvară apar în perechi sau în cârduri de 10-15 indivizi, însă în 1965 au fost observate cârduri formate din 30-200 indivizi pe lacurile și în bălțile din cursul inferior al Prutului. Pe 15 ianuarie 1967, a fost observat un cârd din 100 de indivizi pe porțiunea neînghețată a lacului Cuciurgan.[152]	[153]
Subfamilia: Merginae, Rațele de mare
Mergellus albellus (Linnaeus, 1758), sin. Mergus albellus (Linnaeus, 1758)[154][155]	Ferestraș mic	-	În pasaj de primăvară și de toamnă, uneori iernează.	Specie rară. Iernează 3-15 exemplare.[156] În iernile din 1967, 1968 și 1969 au fost observați câte 20-50 de indivizi pe lacul Cuciurgan.[157]	[158]
Mergus merganser Linnaeus, 1758[159][160]	Ferestraș mare	Mergus merganser merganser Linnaeus, 1758	În pasaj de primăvară și de toamnă	Specie rară. Este întâlnită în timpul pasajului de primăvară și de toamnă pe lacurile și în bălțile de pe cursurile inferioare ale Nistrului și Prutului. Iernează 20-180 de exemplare.[161] Pe 15 ianuarie 1967, au fost observați 60 de indivizi pe lacul Cuciurgan.[162] Jonathan Hecke a văzut 97 de indivizi pe 15 ianuarie 2017 pe malul Nistrului lângă Mereșeuca.[163]	[164]
Mergus serrator Linnaeus, 1758[165][166]	Ferestraș moțat	-	În pasaj de primăvară și de toamnă	Specie foarte rară. Iernează 20-80 de exemplare.[167] Pe 15 ianuarie 1967, au fost observați 70 de indivizi pe lacul Cuciurgan.[162]	[168]
Bucephala clangula (Linnaeus, 1758)[169][170]	Rață sunătoare	Bucephala clangula clangula (Linnaeus, 1758)	În pasaj de primăvară și de toamnă	Specie rară. Iernează 130-700 de exemplare.[171] Pe 15 ianuarie 1967, au fost observați 50 de indivizi pe lacul Cuciurgan.[172] Ornitologii de la SPPN au observat în timpul iernii, pe 15 ianuarie 2017, 936 de exemplare pe malul Nistrului la Unguri, raionul Ocnița[173] și 716 de exemplare la Vălcineț, raionul Ocnița[174]	[175]
Clangula hyemalis (Linnaeus, 1758)[176][177]	Rață de ghețuri	-	În pasaj de primăvară și de toamnă, uneori iernează	Specie rară. Pe 15 ianuarie 1967, au fost observați 20-30 de indivizi pe lacul Cuciurgan.[172]	[178]
Melanitta fusca (Linnaeus, 1758)[179][180]	Rață catifelată	-	În pasaj de toamnă	Specie foarte rară. F. F. Osterman a împușcat un mascul la sfârșitul lunii februarie 1885 în luncile inundate din apropierea orașului Bender. Un vânător a împușcat un exemplar pe 28 noiembrie 1963 pe malul lacului Badelnic în lunca inundabilă a Prutului inferior.[148] Ulterior nu a mai fost întâlnită,[181] dar conform informațiilor vânătorilor, la 25 noiembrie 1997, în vecinătatea satului Jura din raionul Rîbnița, au fost vânate 2 exemplare.[182]	[183]
Somateria mollissima (Linnaeus, 1758)[184][185]	Eider	Somateria mollissima mollissima (Linnaeus, 1758)	Accidentală. Prezență incertă[3]		[186]
Subfamilia: Oxyurinae, Rațe cu coada ascuțită
Oxyura leucocephala (Scopoli, 1769)[187][188]	Rață cu cap alb	-	În pasaj de toamnă	Specie foarte rară. Nazarenko (1953) o menționează ca accidentală în cursul inferior al Nistrului. Averin și Ganea nu au observat-o în Moldova. Cu toate acestea, potrivit vânătorilor, aceasta era împușcată rareori toamna în mlaștinile Prutului.[189] În prezent este considerată specie dispărută.[4]	[190]

Ordinul Galliformes (Familia Phasianidae - fazani, potârnichi, prepelițe, cocoși de mesteacăn)

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Galliformes
Familia: Phasianidae
Phasianus colchicus (Linnaeus, 1758)[191][192]	Fazan	Au fost aclimatizate mai multe subspecii: Fazanul mongol Phasianus colchicus mongolicus J. F. Brandt, 1844, Fazanul comun de vânătoare Phasianus colchicus colchicus Linnaeus, 1758, Fazanul negru Phasianus colchicus var. tenebrosus) etc.	Sedentară. Specie aclimatizată pe teritoriul republicii.	Populații în declin numeric. Populația este estimată la 8.500-10.000 de perechi cuibăritoare.[193]	[194]
Perdix perdix (Linnaeus, 1758)[195][196]	Potârniche	Perdix perdix perdix (Linnaeus, 1758)	Sedentară	Populația este în declin numeric. Populația este estimată la 6.000-8.000 de perechi cuibăritoare.[197]	[198]
Coturnix coturnix (Linnaeus, 1758)[199][200]	Prepeliță	Coturnix coturnix coturnix (Linnaeus, 1758)	Oaspete de vară, cuibărește	Specie comună. Populații în ușor declin numeric. Populația este estimată la 3.500-4.500 de perechi cuibăritoare.[201]	[202]
Lyrurus tetrix (Linnaeus, 1758), sin. Tetrao tetrix Linnaeus, 1758[203]	Cocoșul de mesteacăn	Lyrurus tetrix viridanus (T. K. Lorenz, 1891)	În trecut era sedentară și cuibărea	Specie dispărută la începutul celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea	[204]

Ordinul Otidiformes (Familia Otididae - dropii, spârcaci)

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Otidiformes
Familia: Otididae
Otis tarda Linnaeus, 1758[205][206]	Dropie	Otis tarda tarda Linnaeus, 1758	Accidentală, în pasaj. În trecut era sedentară și cuibărea.	Specie foarte rară. Inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Nu mai cuibărește în Moldova.[207] La finele anilor 1930 era o pasăre obișnuită și cuibărea regulat. Ca pasăre de pasaj a fost întâlnită în mai multe locuri din republică.[208] În perioada 1955-1970 a fost observată numai de 2 ori în zbor.[209] Pe 25 aprilie 2000 au fost observate 2 exemplare în zbor lângă Tiraspol.[210][211]	[212]
Tetrax tetrax (Linnaeus, 1758), sin. Otis tetrax Linnaeus, 1758[213][214]	Spârcaci, Dropie mică	-	În pasaj, în trecut era oaspete de vară și cuibărea	Specie foarte rară. La începutul secolului trecut dropia mică cuibărea în mod regulat în stepele din jud. Tighina și Ismail ale Basarabiei. În noiembrie 1982 a fost împușcată întâmplător o femelă în apropierea satului Cioburciu. De atunci nu a mai fost întâlnită în Moldova.[5][215]	[216]

Ordinul Gruiformes

Familia Gruidae - cocori

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Gruiformes
Familia: Gruidae
Grus grus (Linnaeus, 1758)[217][218]	Cocor	Grus grus grus (Linnaeus, 1758)	În pasaj de primăvară și de toamnă	Populație în declin numeric. În Moldova cocorii sunt văzuți în pasajul de primăvară și de toamnă în zbor în stoluri de 2-400 indivizi, numai rareori pot fi văzuți pe pământ: Averin și Ganea au văzut 5 cocori în lunca râului Cogâlnic pe 13 mai 1966.[219] În ultimii ani sunt rar observați. La 18 noiembrie 2002, aproximativ 30 de cocori au fost văzuți în zbor deasupra Tiraspolului la o înălțime de 400 m.[220] Ion Grosu a văzut un cocor pe 3 aprilie 2016 deasupra lacului Taraclia.[221][222] În martie 2020 Andrei Lazarchevici a observat un stol de cocori format din 10 indivizi lângă Sipoteni (raionul Călărași).[223]	[224]
Anthropoides virgo Linnaeus, 1758, sin. Grus virgo (Linnaeus, 1758)[225][226]	Cocor mic	-	În pasaj, în trecut cuibărea	Specie dispărută. Cuibărea în stepele Moldovei la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX. De atunci nu a mai fost văzută în Moldova.[227][88]	[228]

Familia Rallidae - cristei, cârstei, găinușe de baltă, lișițe

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Gruiformes
Familia: Rallidae
Crex crex (Linnaeus, 1758)[229][230]	Cristel de câmp	-	Oaspete de vară, cuibărește	Număr redus de păsări. Populație în declin numeric. Inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Populația cuibăritoare este estimată la 110-250 de perechi.[231]	[232]
Porzana porzana (Linnaeus, 1766)[233][234]	Cresteț pestriț	-	Oaspete de vară, cuibărește	Specie rară. Populația cuibăritoare este estimată la 200-300 de perechi.[235]	[236]
Zapornia pusilla (Pallas, 1776), sin. Porzana pusilla (Pallas, 1776)[237][238]	Cresteț mic	Zapornia pusilla pusilla (Pallas, 1776)	Oaspete de vară, cuibărește	Specie foarte rară. Populația cuibăritoare nu a fost estimată.[239]	[240]
Zapornia parva (Scopoli, 1769), sin. Porzana parva (Scopoli, 1769)[241][242]	Cresteț cenușiu	-	Oaspete de vară, cuibărește	Specie rară. Populația cuibăritoare este estimată la 80-150 de perechi.[243]	[244]
Rallus aquaticus Linnaeus, 1758[245][246]	Cârstel de baltă	Rallus aquaticus aquaticus Linnaeus, 1758	Oaspete de vară, cuibărește	Specie rară. Populația cuibăritoare este estimată la 150-250 de perechi.[247]	[248]
Gallinula chloropus (Linnaeus, 1758)[249][250]	Găinușă de baltă	Gallinula chloropus chloropus (Linnaeus, 1758)	Oaspete de vară, cuibărește	Specie comună. Efectiv constant. Populația cuibăritoare este estimată la 1.200-1.800 de perechi.[251]	[252]
Fulica atra Linnaeus, 1758[253][254]	Lișiță	Fulica atra atra Linnaeus, 1758	Oaspete de vară, cuibărește	Pasăre comună. Populație în declin numeric ușor. Populația cuibăritoare este estimată la 5.000-6.000 de perechi. Iernează 500-800 de exemplare.[255]	[256]

Ordinul Columbiformes (Familia Columbidae - porumbei, turturele, guguștiuci)

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Columbiformes
Familia: Columbidae
Columba livia Gmelin, 1789[257][258]	Porumbel de stâncă; Porumbel domestic	Porumbel de stâncă Columba livia livia J. F. Gmelin, 1789; Porumbel domestic Columba livia domestica J. F. Gmelin, 1789	Sedentară	Porumbelul de stâncă - câteva zeci de indivizi; Porumbelul domestic - este o formă comună atât la țară cât și în orașe. Populația cuibăritoare este estimată la 7.000-8.700 de perechi.[259]	[260]
Columba oenas Linnaeus, 1758[261][262]	Porumbel de scorbură	Columba oenas oenas Linnaeus, 1758	Oaspete de vară, cuibărește	Efectiv scăzut, în continuă descreștere, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Populația cuibăritoare este estimată la 5-10 de perechi.[263]	[264]
Columba palumbus Linnaeus, 1758[265][266]	Porumbel gulerat	Columba palumbus palumbus Linnaeus, 1758	Oaspete de vară, cuibărește, uneori iernează	Efectiv relativ constant. Populația cuibăritoare este estimată la 2.500-3.500 de perechi.[267]	[268]
Streptopelia turtur (Linnaeus, 1758)[269][270]	Turturică	Streptopelia turtur turtur (Linnaeus, 1758)	Oaspete de vară, cuibărește	Efectiv fluctuant, cu tendințe de descreștere. Populația cuibăritoare este estimată la 3.000-3.500 de perechi.[271]	[272]
Streptopelia decaocto Frivaldszky, 1838[273][274]	Guguștiuc	-	Sedentară	Specie comună. Efectiv constant. Populația cuibăritoare este estimată la 20.000-40.000 de perechi.[275]	[276]

Ordinul Charadriiformes

Familia Burhinidae - păsările ogorului

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Charadriiformes
Familia: Burhinidae
Burhinus oedicnemus (Linnaeus, 1758)[277][278]	Pasărea ogorului	Burhinus oedicnemus oedicnemus (Linnaeus, 1758)	În pasaj. Probabil oaspete de vară, cuibăritoare. Prezență incertă[3][279]		[280]

Familia Charadriidae - prundărași, ploieri, nagâți

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Charadriiformes
Familia: Charadriidae
Charadrius alexandrinus Linnaeus, 1758[281][282]	Prundăraș de sărătură	Charadrius alexandrinus alexandrinus Linnaeus, 1758	În pasaj de primăvară și de toamnă.	Specie rară văzută în pasajul de primăvară și de toamnă pe malurile lacurilor de acumulare Cuciurgan și Dubăsari și pe lacurile luncii Prutului.[283] Vitalie Ajder a observat 2 exemplare pe lacul Congaz pe 18 septembrie 2016.[284]	[285]
Charadrius dubius Scopoli, 1786[286][287]	Prundăraș gulerat mic	Charadrius dubius curonicus J. F. Gmelin, 1789	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Cuibăresc 5-10 perechi.[288] Frecvent văzută în pasaj. Ornitologii de la SPPN au observat 15 exemplare pe lacul Beleu la 17 septembrie 2017[34] și 10 exemplare pe lacul Taraclia la 16 septembrie 2017.[289]	[290]
Charadrius hiaticula Linnaeus, 1758[291][292]	Prundăraș gulerat mare	Charadrius hiaticula hiaticula Linnaeus, 1758	În pasaj de primăvară și de toamnă.	În Moldova se întâlnește destul de rar în timpul pasajului pe malurile lacurilor de acumulare Cuciurgan și Dubăsari și pe lacurile luncii Prutului.[293] Ornitologii de la SPPN au observat 22 exemplare pe lacul Beleu pe 17 septembrie 2017[34] și 6 exemplare la Beșalma pe 19 mai 2017.[294]	[295]
Eudromias morinellus (Linnaeus, 1758), sin. Charadrius morinellus Linnaeus, 1758[296][297]	Prundăraș de munte	-	În pasaj de primăvară și de toamnă.	Specie rară. Averin și Ganea au observat-o din când în când în pasaj în grupuri mici de 3-5-10 indivizi în luncile râurilor Bâc, Ialpug, Cogâlnic și lângă satul Olănești.[298]	[299]
Pluvialis apricaria (Linnaeus, 1758), sin. Charadrius apricarius Linnaeus, 1758[300][301]	Ploier auriu	Pluvialis apricaria apricaria (Linnaeus, 1758)	În pasaj de primăvară și de toamnă.	Specie foarte rară întâlnită în pasaj de primăvară și de toamnă mai ales prin luncile râurilor mici din sudul republicii.[298] Ornitologii de la SPPN au observat-o și la recensământul păsărilor EuroBirdwatch 2017 din 31 septembrie - 1 octombrie.[302]	[303]
Pluvialis squatarola (Linnaeus, 1758), sin. Squatarola squatarola Linnaeus, 1758[304][305]	Ploier argintiu	Pluvialis squatarola squatarola (Linnaeus, 1758)	În pasaj de toamnă.	Specie rară. Averin și Ganea au observat-o în pasajul de toamnă pe malul lacului Cuciurgan și pe lacul Beleu.[306] Ornitologii de la SPPN au observat 2 exemplare pe lacul Comrat pe 2 octombrie 2016[307] și un exemplar pe lacul Beleu pe 6 octombrie 2019[308]	[309]
Vanellus vanellus (Linnaeus, 1758)[310][311]	Nagâț	-	În pasaj. Oaspete de vară, cuibărește.	Cuibăresc 350-500 de perechi.[312] Se întâlnește frecvent în pasaj. Ornitologii de la SPPN au observat pe 17 septembrie 2017 pe lacul Beleu 150 de exemplare.[34]	[313]

Familia Glareolidae - ciovlici

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Charadriiformes
Familia: Glareolidae
Glareola nordmanni Fischer, 1842[314][315]	Ciovlică negrie	-	În pasaj. Oaspete de vară, probabil cuibărește.	Specie foarte rară. A fost găsită în trecut în pasaj într-un număr mic, în special în regiunile sudice ale Moldovei, unde probabil cuibărea pe malurile lacurilor.[306] După 1970 nu a fost întâlnită.[4]	[316]
Glareola pratincola (Linnaeus, 1766)[317][318]	Ciovlică ruginie	Glareola pratincola pratincola (Linnaeus, 1766)	În pasaj de toamnă și de primăvară. Probabil cuibăritoare (oaspete de vară)	Specie rară, întâlnită în perioada migrațiilor de toamnă și de primăvară în luncile Prutului și Nistrului.[88] Averin și Ganea presupuneau că este cuibăritoare.[319] 4 exemplare au fost observate la 9 septembrie 2000 pe lacul Cuciurgan.[211] În apropierea orașului Tiraspol au fost observate în pasaj 33 de exemplare la 5 octombrie 1997.[182] Această pasăre a fost observată în dreptul localității Crihana Veche (raionul Cahul), pe data de 22 mai 2022 de către Viorica Paladi.[320]	[321]

Familia Stercorariidae - lupi de mare

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Charadriiformes
Familia: Stercorariidae
Stercorarius pomarinus (Temminck, 1815)[322][323]	Lup de mare	-	Prezență incertă[3]		[324]
Stercorarius parasiticus (Linnaeus, 1758)[325][326]	Lup de mare mic	-	Accidentală[3][16]	Găsită pe 16 septembrie 2017 de Jonathan Hecke și Florian Klingel pe lacul Manta, unde au fost observate 6 exemplare.[327]	[328]
Stercorarius longicaudus Vieillot, 1819[329][330]	Lup de mare codat	Stercorarius longicaudus longicaudus Vieillot, 1819	Prezență incertă[3]		[331]

Familia Scolopacidae - fluierari, pietruși, nisipari, fugaci, prundași, bătăuși, becaține, sitari, culici, notatițe

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Charadriiformes
Familia: Scolopacidae
Actitis hypoleucos Linnaeus, 1758, sin. Tringa hypoleucos Linnaeus, 1758[332][333]	Fluierar de munte	-	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj	Efectivul numeric este în descreștere. Cuibăresc 30-50 de perechi în colonii.[334]	[335]
Arenaria interpres (Linnaeus, 1758)[336][337]	Pietruș	Arenaria interpres interpres (Linnaeus, 1758)	În pasaj[13]	Specie rară.[338] Pe 24 august 2013 Ion Grosu a observat 10 exemplare pe lacul Beleu,[339][340] iar Jonathan Hecke a văzut 1 exemplar pe lacul Taraclia pe 16 septembrie 2017.[341] În mai 2020 ornitologii de la SPPN au observat un exemplar lângă lacul Taraclia.[342]	[343]
Calidris alba (Pallas, 1764)[344][345]	Nisipar	Calidris alba alba (Pallas, 1764)	În pasaj.[3]	Specie rară în Republica Moldova, întâlnită periodic în timpul migrațiilor de toamnă și de primăvară.[88] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Congaz 5 exemplare pe 2 octombrie 2016.[346], a fost văzută și la EuroBirdwatch 2017 (31 septembrie – 1 octombrie).[302]	[347]
Calidris alpina (Linnaeus, 1758)[348][349]	Fugaci de țărm	Calidris alpina alpina (Linnaeus, 1758)	În pasaj de primăvară și de toamnă	Specie comună în pasaj. În perioada 10 mai - 13 mai 1963, au fost văzute patru cârduri în luncile Prutului, fiecare cu 15-40 de exemplare.[350] Ornitologii de la SPPN au observat pe 16 septrmbrie 2017 pe lacul Manta 6 exemplare [351] și 5 exemplare pe lacul Congaz.[352]	[353]
Calidris canutus (Linnaeus, 1758)[354][355]	Fugaci mare	Calidris canutus canutus (Linnaeus, 1758)	În pasaj. Prezență incertă[3]		[356]
Calidris falcinellus (Pontoppidan, 1763), sin. Limicola falcinellus (Pontoppidan, 1763)[357][358]	Prundaș de nămol	Calidris falcinellus falcinellus (Pontoppidan, 1763)	În pasaj	În Republica Moldova este o specie rară de pasaj.[359][15] Cojan și Munteanu (2009) au găsit-o în bălțile din bazinul Prutului inferior.[360] Florian Klingel și Jonathan Hecke au observat pe lacul Taraclia 4 exemplare pe 19 august 2018.[361]	[362]
Calidris ferruginea (Pontoppidan 1763)[363][364]	Fugaci roșcat	-	În pasaj de primăvară	Specie rară. Grupuri mici (câte 10-20 indivizi fiecare) au fost notate de mai multe ori pe malurile lacului de acumulare Dubăsari lângă satul Doibani la începutul lui mai 1962 și la sfârșitul lui august 1965.[365] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Sărata Nouă 21 exemplare pe 29 septembrie 2016.[366]	[367]
Calidris minuta (Leisler, 1812)[368][369]	Fugaci mic	-	În pasaj de primăvară și de toamnă	Specie rară. În Moldova, această specie este observată în număr mic primăvara și toamna, în principal pe malurilor lacului de acumulare Dubăsari, lacului Cuciurgan și mai rar în lacurile din lunca Prutului inferior.[370] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Manta 10 exemplare pe 16 septembrie 2017.[371]	[372]
Calidris pugnax (Linnaeus, 1758), sin. Philomachus pugnax (Linnaeus, 1758)[373][374]	Bătăuș	-	În pasaj de primăvară și de toamnă	Efectiv redus. Este întâlnită în cârduri în timpul pasajului în lacuri și bălți.[375] Numărul obișnuit de păsări din cârdurile migratoare este de 30-50 indivizi, însă se observă uneori cârduri mai mari, de 100 sau mai multe păsări.[370] Ornitologii de la SPPN au observat cel puțin 150 de exemplare pe lacul Congaz lângă Beșalma pe 30 aprilie 2017[376] și 68 de exemplare pe iazul din Glodeni pe 28 iulie 2017.[377]	[378]
Calidris temminckii (Leisler, 1812)[379][380]	Fugaci pitic	-	În pasaj[13]	Specie rară. Cojan și Munteanu (2009) au găsit-o în bălțile din bazinul Prutului inferior.[360] Vitalie Ajder a observat pe lacul Congaz un exemplar pe 18 septembrie 2016.[381]	[382]
Gallinago gallinago (Linnaeus, 1758)[383][384]	Becațină comună	Gallinago gallinago gallinago (Linnaeus, 1758)	În pasaj de primăvară și de toamnă	Se întâlnește rar în timpul migrațiilor, în stoluri. Un grup uriaș de cel puțin 1000-1200 indivizi a fost observat pe 7 septembrie 1962 în pajiștile mlăștinoase de lângă un lac mic în apropiere de Leușeni (raionul Hîncești).[385] Ornitologii de la SPPN au observat 200 de exemplare pe lacul Beleu pe 17 septembrie 2017[34] și 120 de exemplare pe lacul Congaz pe 16 septembrie 2017.[386]	[387]
Gallinago media (Latham, 1787)[388][389]	Becațină mare	-	În pasaj	Specie foarte rară. A fost găsită în Moldova de 2 ori - pe 12 octombrie 1959, în luncile lacului Cuciurgan și pe 22 octombrie 1965 în plaurul Prutului inferior, pe malul lacului Fontan.[390]	[391]
Limosa lapponica (Linnaeus, 1758)[392][393]	Sitar de mal nordic	Limosa lapponica lapponica (Linnaeus, 1758)	În pasaj.[3][16]	A fost găsită în Moldova de Jonathan Hecke și Florian Klingel care au văzut în zbor un exemplar pe 17 septembrie 2017 în zona lacului Beleu.[394]	[395]
Limosa limosa (Linnaeus, 1758)[396][397]	Sitar de mal	Limosa limosa limosa (Linnaeus, 1758)	În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de vară, cuibărește	Se întâlnește în timpul migrațiilor de primăvară și de toamnă în zonele inundabile ale râurilor mici Răut, Bîc, Ialpug, Cogâlnic etc. Cuibărește rar în luncile Prutului inferior.[398] Ornitologii de la SPPN au observat 100 de exemplare pe lacul Beleu pe 17 septembrie 2017[34] și 20 de exemplare pe lacul Comrat pe 24 iunie 2017.[399]	[400]
Lymnocryptes minimus (Brünnich, 1764), sin. Lymnocryptes minima (Brünnich, 1764)[401][402]	Becațină mică	-	În pasaj de primăvară și de toamnă	Specie rară. Se întâlnește în timpul migrațiilor de primăvară și de toamnă, uneori în cârduri mari (până la 50 de indivizi fiecare) în luncile inundabile.[403] Foarte rar iernează în lacul Cuciurgan.[4][404]	[405]
Numenius arquata (Linnaeus, 1758)[406][407]	Culic mare	Numenius arquata arquata (Linnaeus, 1758)	În pasaj de primăvară și de toamnă	Specie rară. Se întâlnește în timpul migrațiilor de primăvară și de toamnă în bălțile și lacurile din cursurile inferioare ale Nistrului și Prutului.[408] Ornitologii de la SPPN au observat 244 de exemplare pe mlaștinile râului Ialpug pe 24 iunie 2017[409] și 7 exemplare pe lacul Taraclia pe 16 septembrie 2017.[410]	[411]
Numenius phaeopus (Linnaeus, 1758)[412][413]	Culic mic	Numenius phaeopus phaeopus (Linnaeus, 1758)	În pasaj	Specie foarte rară. În Moldova a fost văzut de Averin o singură dată un exemplar pe 6 aprilie 1960 lângă malul lacului Bucovăț.[408] De atunci nu a mai fost întâlnit.[4]	[414]
Numenius tenuirostris Vieillot, 1817[415]	Culic cu cioc subțire	-	Accidentală. Prezență incertă[3]		[416]
Phalaropus fulicarius (Linnaeus, 1758)[417][418]	Notatiță cu cioc lat	-	Prezență incertă[3]		[419]
Phalaropus lobatus (Linnaeus, 1758)[420][421]	Notatiță, Notatiță cu cioc subțire.	-	În pasaj[5][13][422]	Specie foarte rară,[338] descoperită în Moldova în aprilie 1982 de A.A. Cunicenco, care a observat un cârd de 15 notatițe pe heleșteiele crescătoriei de pești din apropierea satului Crihana Veche din raionul Cahul.[5] Vitalie Ajder a observat un exemplar pe lacul Congaz în septembrie 2016.[423]	[424]
Scolopax rusticola Linnaeus, 1758[425][426]	Sitar de pădure	-	În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de vară, cuibărește rar	Specie obișnuită în perioada de migrație. Se întâlnește în timpul migrațiilor de primăvară și de toamnă în pădurile din luncile Nistrului și Prutului, în Codri, în grădini abandonate.[427] Cuibărește[359] și iernează rar.[4]	[428]
Tringa erythropus (Pallas, 1764)[429][430]	Fluierar negru	-	În pasaj	Specie foarte rară. Averin și Ganea nu au găsit-o în Moldova.[431] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Manta 80 de exemplare pe 16 septembrie 2017[432] și 47 de exemplare pe lacul Sărata Nouă la 29 septembrie 2016.[433]	[434]
Tringa glareola Linnaeus, 1758[435][436]	Fluierar de mlaștină	-	În pasaj de primăvară și de toamnă	Specie comună în pasaj. Se întâlnește în timpul migrațiilor de primăvară și de toamnă în bălțile și lacurile din cursurile Nistrului și Prutului și altor râuri, pe malurile lacurilor.[437] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Beleu 30 de exemplare pe 17 septembrie 2017,[438] 45 de exemplare pe lacul Sărata Nouă pe 11 septembrie 2017[439] și 52 de exemplare pe iazul din Glodeni 28 iulie 2017[440]	[441]
Tringa nebularia (Gunnerus, 1767)[442][443]	Fluierar cu picioare verzi	-	În pasaj de primăvară și de toamnă	Specie comună în pasaj, întâlnită în timpul migrațiilor de primăvară și de toamnă pe lacuri, mlaștini și pajiști umede.[444][445] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Taraclia 20 de exemplare pe 16 septembrie 2017[446] și 17 exemplare pe lacul Sărata Nouă pe 23 septembrie 2017.[447]	[448]
Tringa ochropus Linnaeus, 1758[449][450]	Fluierar de zăvoi	-	În pasaj de primăvară și de toamnă	Specie comună în pasaj, întâlnită în timpul migrațiilor de primăvară și de toamnă în habitatele umede: pe lângă lacuri și ape curgătoare, este găsită și vara.[437][451][452] Iernează 3-10 exemplare.[453] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Manta 10 exemplare pe 16 septembrie 2017,[454] 8 exemplare la Beleavinți (raionul Briceni) pe 29 martie 2017[455] și 12 exemplare pe 28 iulie 2017 pe iazul de la Glodeni[456]	[457]
Tringa stagnatilis (Bechstein, 1803)[458][459]	Fluierar de lac	-	În pasaj de primăvară și de toamnă	Specie rară, întâlnită în timpul migrațiilor de primăvară și de toamnă.[460] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Sărata Nouă 43 exemplare pe 29 septembrie 2016,[461] 3 exemplare pe lacul Manta la 26 aprilie 2016[462] și 8 exemplare pe lacul Comrat la 24 iunie 2017[463]	[464]
Tringa totanus (Linnaeus, 1758)[465][466]	Fluierar cu picioare roșii	Tringa totanus totanus (Linnaeus, 1758)	În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de vară, cuibărește	Frecventă în pasaj de primăvară și de toamnă. Cuibărește rar în pajiști umede, mlaștini, lacuri.[375]. Cuibăresc 80-150 de perechi. Efectivul oscilează.[29] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Beleu 1 exemplar pe 17 septembrie 2017,[34] 4 exemplare pe lacul de la Pistruieni (raionul Telenești) pe 30 aprilie 2017[467] și 40 de exemplare pe iazul din Glodeni pe 28 iulie 2017.[468]	[469]
Xenus cinereus (Güldenstädt, 1775)[470][471]	Fluierar sur	-	În pasaj	Specie foarte rară, descoperită în Moldova în august 1981 pe râul Turunciuc (braț al fluviului Nistru) unde au fost observate 11 exemplare.[5]	[472]

Familia Haematopodidae - scoicari

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Charadriiformes
Familia: Haematopodidae
Haematopus ostralegus Linnaeus, 1758[473][474]	Scoicar	Haematopus ostralegus longipes Buturlin, 1910	În pasaj	Specie rară.[452] Apare rareori pe malurile lacului de acumulare Dubăsari, lacului Cuciurgan și altor lacuri mari din lunca Prutului inferior. M.N. Lozan a văzut un exemplar pe lacul Cuciurgan la 16 iunie 1969.[403] Jonathan Hecke a văzut un exemplar pe 19 mai 2019 pe Iazul Platina de la Chișcăreni.[475]	[476]

Familia Recurvirostridae - picioroange, ciocîntorși

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Charadriiformes
Familia: Recurvirostridae
Himantopus himantopus (Linnaeus, 1758)[477][478]	Piciorong	Himantopus himantopus himantopus (Linnaeus, 1758)	În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de vară, cuibărește	Cuibărește foarte rar. Populația cuibăritoare este estimată la 20-30 de perechi.[479]	[480]
Recurvirostra avosetta Linnaeus, 1758, sin. Recurvirostra avocetta Linnaeus, 1758[481][482]	Ciocîntors	-	În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de vară, cuibărește	Specie rară. Efectiv fluctuant. Populația cuibăritoare este estimată la 0-10 de perechi.[483]	[484]

Familia Laridae - pescăruși, chirghițe, pescărițe, chire

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Charadriiformes
Familia: Laridae
Subfamilia: Larinae
Hydrocoloeus minutus Pallas, 1776, sin. Larus minutus Pallas, 1776[485][486]	Pescăruș mic	-	În pasaj	Specie foarte rară. Averin și Ganea au găsit-o de două ori în lunca Prutului: 5 exemplare la 10 mai 1963, pe plaurul de la Pașcani (raionul Cahul) și un exemplar a fost împușcat la 7 septembrie 1962 în satul Leușeni (raionul Hîncești).[487] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Congaz 5 exemplare pe 21 mai 2016.[488]	[489]
Larus argentatus Pontoppidan, 1763.[490][491]	Pescăruș argintiu	Larus argentatus argentatus Pontoppidan, 1763. În clasificările mai vechi această specie includea subspeciile Larus argentatus cachinnans și Larus argentatus michahellis care în prezent sunt ridicate în rang de specii: Larus cachinnans și Larus michahellis	Accidentală[14]	Specie foarte rară. Populațiile cuibăritoare a acestei specii descrise în trecut sunt în prezent considerate că aparțin speciei Larus cachinnans.[492]	[493]
Larus cachinnans Pallas, 1811, sin. Larus argentatus cachinnans Pallas, 1811[494][495]	Pescăruș pontic	-	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj	Cuibărește în lacurile și bălțile râului Prut și fluviului Nistru. Efectiv relativ scăzut.[496][497] Cuibăresc 0-20 de perechi.[498] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Sălaș 300 de exemplare pe 21 august 2016,[499] 80 de exemplare pe lacul de la Cupcini pe 2 iunie 2017,[500] 41 de exemplare pe lacul Sărata Nouă pe 23 septembrie 2017.[501]	[502]
Larus canus Linnaeus, 1758[503][504]	Pescăruș sur	Larus canus heinei Homeyer, 1853	În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de iarnă.	Colonii izolate și puțin numeroase. Efectiv redus, în descreștere. Este semnalată în timpul migrațiilor de primăvară și de toamnă și iarna. În timpul pasajului sunt întâlnite în cârduri de până la 60 indivizi fiecare.[505][452] Iernează 5-15 exemplare.[506] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Taraclia 8 exemplare pe 19 martie 2016[507] și 8 exemplare pe lacul Sălaș pe 13 ianuarie 2018[508]	[509]
Larus fuscus Linnaeus, 1758[510][511]	Pescăruș negricios	Larus fuscus fuscus Linnaeus, 1758	În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de iarnă.	Specie foarte rară, descoperită în Moldova în 1981-1982 pe Limanul Cuciurgan și crescătoria de pești din Crihana Veche (raionul Cahul).[5] Este întâlnită în timpul migrațiilor de primăvară și de toamnă și iarna.[4] Un număr mare, 42 exemplare, iernau la gunoiștea localității Pervomaisc (raionul Slobozia) pe 10 februarie 1982, lângă lacul Cuciurgan. În 1985, în perioada 20-26 februarie pe lacul Cuciurgan, au fost văzute 30 de exemplare.[512] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Comrat 2 exemplare pe 15 aprilie 2017.[513]	[514]
Larus genei (Chroicocephalus genei) Brème, 1839[515][516]	Pescăruș rozalb	-	În pasaj.[3]	Un exemplar a fost văzut de Mihai Ghilan pe 7 mai 2022 pe lacul Sălaș, Anenii Noi.[517]	[518]
Larus glaucoides Meyer, 1822[519][520]	Pescăruș cu aripi albe	Larus glaucoides glaucoides B. Meyer, 1822	Accidentală	Specie dispărută. A existat un exemplar în Muzeul Zoologic al Basarabiei, data și locul colectării nu erau indicate (Osterman, 1912).[521] Ulterior nu a fost găsită pe teritoriul Moldovei.[4]	[522]
Larus hyperboreus Gunnerus, 1767[523][524]	Pescăruș de ghețuri	Larus hyperboreus hyperboreus Gunnerus, 1767	Accidentală	Specie dispărută. A existat un exemplar în Muzeul Zoologic al Basarabiei, data și locul colectării nu erau indicate (Osterman, 1912).[521] Ulterior nu a fost găsită pe teritoriul Moldovei.[4]	[525]
Ichthyaetus ichthyaetus (Larus ichthyaetus) Pallas, 1773[526][527]	Pescăruș asiatic	-	În pasaj.[13]	Specie foarte rară.[338] Pe 30 aprilie 2017 Jonathan Hecke și Silvia Ursul au observat 12 indivizi pe lacul de la Beșalma din Congaz. Aceasta a fost a doua observație a speciei în Republica Moldova, prima aparținând herpetologului Vlad Cioflec, în luna aprilie a anului 2015.[13][16][80] În aprilie 2020 Gheorghe Țîcu a observat 2 indivizi lângă lacul Taraclia.[528]	[529]
Larus marinus Linnaeus, 1758[530][531]	Pescăruș negru	-	Accidentală	Specie dispărută.[4] Un mascul a fost împușcat în satul Bulboaca în 1889. Averin și Ganea nu au întâlnit-o în Moldova.[532]	[533]
Larus melanocephalus Temminck, 1820 (Ichthyaetus melanocephalus)[534][535]	Pescăruș cu cap negru	-	Accidentală[4][3][16]	Specie foarte rară. Pe 31 martie 2017 Vitalie Ajder a observat un exemplar în raionul Leova, pe lacul de la Sărata Nouă.[16][536]	[537]
Larus michahellis J. F. Naumann, 1840, sin. Larus argentatus michahellis J. F. Naumann, 1840[538][539]	Pescăruș cu picioare galbene	Larus michahellis michahellis J. F. Naumann, 1840	În pasaj.[14]	Specie foarte rară. Au fost observate câteva exemplare pe 26 septembrie 2015 pe lacul Congaz de Florian Klingel.[540][541]	[542]
Larus ridibundus Linnaeus, 1766, sin. Chroicocephalus ridibundus (Linnaeus, 1766)[543][544]	Pescăruș râzător	-	Oaspete de vară, cuibărește, o parte din păsări iernează. În pasaj. Oaspete de iarnă.	Specie comună. Efectiv relativ constant. Cuibărește în colonii din zeci de indivizi pe lacurile bogate în vegetație, în locurile mlăștinoase.[545] În Republica Moldova cuibăresc 30-50 de perechi, iernează 320-800 de exemplare.[546]	[547]
Rissa tridactyla (Linnaeus, 1758)[548][549]	Pescăruș cu trei degete	Rissa tridactyla tridactyla (Linnaeus, 1758)	Accidentală. Probabil iernează[4][3]	Specie foarte rară, descoperită în Moldova în februarie 1985 pe lacul Cuciurgan unde au observate 32 exemplare. Un exemplar a fost observat pe 4 decembrie 1991 pe pârâul "Kolkotovaya Balka" din Tiraspol.[550]	[551]
Subfamilia: Sterninae
Chlidonias hybrida (Pallas, 1811), sin. Chlidonias hybridus Pallas, 1811[552][553]	Chirighiță cu obraz alb	Chlidonias hybrida hybrida (Pallas, 1811)	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Specie rară, populații în declin numeric. Cuibăresc 150-200 de perechi.[554] În timpul perioadei de cuibărit formează colonii de 10-16 perechi în bălțile Prutului.[555] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Beleu 150 de exemplare pe 12 mai 2017[556] și 50 de exemplare pe lacul Manta la 16 septembrie 2017.[557]	[558]
Chlidonias leucopterus (Temminck, 1815), sin. Chlidonias leucoptera (Temminck, 1815)[559][560]	Chirighiță cu aripi albe	-	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Specie comună. Cuibărește în colonii mici pe lacuri, iazuri, lunci, bălți.[561] Ornitologii de la SPPN au observat la Făgădău, raionul Fălești 7 exemplare pe 14 mai 2016[562] și mai multe exemplare pe lacul Beleu pe 24 august 2013 [563]	[564]
Chlidonias niger (Linnaeus, 1758), sin. Chlidonias nigra (Linnaeus, 1758)[565][566]	Chirighiță neagră	Chlidonias niger niger (Linnaeus, 1758)	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Specie comună. Efectiv fluctuant, cu tendințe de descreștere. Cuibăresc 200-300 de perechi.[567] Populează lacurile, mlaștinile, heleșteiele, afluenții cu apă lin curgătoare ai râurilor bogate în vegetație.[568]	[569]
Gelochelidon nilotica (Gmelin, 1789), sin. Sterna nilotica Gmelin, 1789[570][571]	Pescăriță râzătoare, Pescar maritim râzător, Pescăruș râzător, Pescar râzător.	Gelochelidon nilotica nilotica (J. F. Gmelin, 1789)	Accidentală.	A fost văzut un exemplar pe lacul Congaz, lângă Beșalma, la 6 aprilie 2019 de Jonathan Hecke, Florian Klingel și Gheorghe Ticu.[572]	[573]
Hydroprogne caspia (Pallas, 1770), sin. Sterna caspia Pallas, 1770, Hydroprogne tschegrava (Lepechin, 1770)[574][575]	Pescăriță mare	-	În pasaj	Accidentală. Specie foarte rară.[338] Averin și Ganea au văzut-o pe 24 mai 1965 pe râul Cogâlnic lângă Cimișlia. Pe 10 noiembrie 1967, pe Nistru, lângă Goian, au fost împușcat un exemplar. Șase exemplare au fost observate de A. I. Munteanu pe 2 august 1968 pe lacul Cuciurgan și trei pe 24 octombrie 1968 pe plaurul de la Cahul lângă satul Manta.[576] Florian Klingel, Gheorghe Ticu și Jonathan Hecke au observat 4 exemplare pe lacul Taraclia de lângă Svetlîi pe 6 aprilie 2019[577]	[578]
Sterna hirundo Linnaeus, 1758[579][580]	Chiră de baltă	Sterna hirundo hirundo Linnaeus, 1758	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Specie comună. Colonii de sute de indivizi. Efectiv în descreștere. Cuibăresc 20-40 de perechi.[581] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Taraclia 50 de exemplare pe 1 mai 2017.[86]	[582]
Sternula albifrons (Pallas, 1764), sin. Sterna albifrons Pallas, 1764[583][584]	Chiră mică	Sternula albifrons albifrons (Pallas, 1764)	În pasaj.	Specie foarte rară, descoperită în Moldova pe 6 ianuarie 1981 pe Limanul Cuciurgan.[5] Cinci exemplare au fost văzute pe 16 august 2006 care se hrăneau pe canale de irigare din apropierea satului Cioburciu.[585]	[586]
Thalasseus sandvicensis (Latham, 1787), sin Sterna sandvicensis Latham, 1787.[587][588]	Chiră de mare	Thalasseus sandvicensis sandvicensis (Latham, 1787)	În pasaj.[3]	Florian Klingel și Jonathan Hecke au observat 6 exemplare pe Lacul Sălaș din Anenii Noi pe 21 august 2016.[589]	[590]

Ordinul Pteroclidiformes (Familia Pteroclididae - găinușe de stepă)

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Pteroclidiformes
Familia: Pteroclididae
Syrrhaptes paradoxus (Palllas, 1773)[591]	Găinușa de stepă	-	Accidentală? Prezență incertă[3]		[592]

Ordinul Gaviiformes (Familia Gaviidae - cufundari)

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Gaviiformes
Familia: Gaviidae
Gavia stellata (Pontoppidan, 1763)[593][594]	Cufundar mic, Fundac cu gușa roșie	-	În pasaj de toamnă	Specie rară.[452] Un cufundar mic a fost observat la 28 octombrie 1960 în lacul de acumulare Dubăsari și patru pe 25 septembrie 1965 pe un lac lângă satul Pașcani din raionul Cahul.[595] Un exemplar a fost observat la 1 decembrie 1995 pe râul Nistru lângă Tiraspol,[550] și altul în parcul Valea Trandafirilor din Chișinău în august 2008.[596]	[597]
Gavia arctica (Linnaeus, 1758)[598][599]	Cufundar polar, Fundac polar	Gavia arctica arctica (Linnaeus, 1758)	În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de iarnă rar	Un număr neobișnuit de mare a fost remarcată în 1956, când la sfârșitul lui octombrie - începutul lui noiembrie pe lacul Rotunda de lângă satul Manta a fost văzute 250-300 exemplare.[595] Pe lacul de acumulare Cuciurgan pe 2 septembrie 1997 a fost observat un exemplar; pe 7 octombrie 1998 au fost înregistrate în pasaj 35 de exemplare; pe 2 octombrie 1999 - 2 exemplare; pe 9 aprilie 1999 - 8 exemplare; pe 25 ianuarie 2001 - 3 exemplare.[600]	[601]

Ordinul Procellariiformes (Familia Procellariidae - ielcovani, furtunari)

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Procellariiformes
Familia: Procellariidae
Puffinus yelkouan (Acerbi, 1827)[602][603]	Ielcovan estic, Furtunar	-	Accidentală. Prezență incertă[3]		[604]

Ordinul Ciconiiformes (Familia Ciconiidae - berze sau cocostârci)

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Ciconiiformes
Familia: Ciconiidae
Ciconia nigra (Linnaeus, 1758)[605][606]	Cocostârc negru, Barză neagră	-	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj de primăvară și de toamnă	Declinul numeric al populației. Inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Până în 1950 cuibăreau câteva perechi în preajma satului Cioburciu, raionul Ștefan Vodă. În 1976 o pereche a fost remarcată în apropierea satului Pânâșești, raionul Strășeni. De curând au fost semnalate cuiburi în pădurea de la Balatina și în gospodăria silvică Hâncești. Actualmente cuibăresc 3-6 perechi în luncile Prutului și Nistrului.[607][608]	[609]
Ciconia ciconia (Linnaeus, 1758)[610][611]	Cocostârc alb, Barză albă	Ciconia ciconia ciconia (Linnaeus, 1758)	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj de primăvară și de toamnă	Declinul numeric al populației. Inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Populația este estimată la 400-600 de perechi cuibăritoare.[612]	[613]

Ordinul Pelecaniformes

Familia Pelecanidae - pelicani

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Pelecaniformes
Familia: Pelecanidae
Pelecanus onocrotalus Linnaeus, 1758[614][615]	Pelican comun	-	Oaspete de vară, odinioară cuibărea.	Specie în declin numeric, critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Vine vara după hrană în stoluri din câteva sute de păsări în bălțile din cursurile inferioare ale Nistrului și Prutului.[33] În apropierea satului Palanca au fost văzuți aproximativ 5 mii de pelicani în vara anului 1999.[616] Florian Klingel și Jonathan Hecke au observat pe 17 septembrie 2017 pe Lacul Beleu 200 pelicani,[34] iar Ion Grosu 100 pelicani pe 1 mai 2017 pe Lacul Taraclia[86]	[617]
Pelecanus crispus Bruch, 1832[618][619]	Pelican creț	-	Specie accidentală, care sosește vara din Delta Dunării pe lacurile și iazurile din sud.[620]	Câteva zeci de exemplare în bălțile din cursul inferior al Prutului care apar episodic vara și toamna după hrană din Delta Dunării.[621] Ion Grosu a observat 4 exemplare pe 22 mai 2016 pe lacul Manta.[622] Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova.	[623]

Familia Ardeidae - stârci, egrete, buhai de baltă

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Pelecaniformes
Familia: Ardeidae
Subfamilia: Ardeinae
Bubulcus ibis (Linnaeus, 1758)[624][625]	Stârc de cireadă	Bubulcus ibis ibis (Linnaeus, 1758)	Accidentală.[3]	Viorica Paladi a observat în mai 2021 doi stârci de cireadă în Rezervația Științifică Prutul de Jos.[626] Vitalie Ajder a observat un exemplar pe 11 septembrie 2021 pe lacul Manta[627]	[628]
Ardea cinerea Linnaeus, 1758[629][630]	Stârc cenușiu	Ardea cinerea cinerea Linnaeus, 1758	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Specie comună. Populația cuibăritoare este estimată la 300-500 de perechi.[631]	[632]
Ardea purpurea Linnaeus, 1766[633][634]	Stârc roșu	Ardea purpurea purpurea Linnaeus, 1766	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Populația cuibăritoare este estimată la 30-50 de perechi.[635]	[636]
Ardeola ralloides (Scopoli, 1769)[637][638]	Stârc galben	Ardeola ralloides ralloides (Scopoli, 1769)	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Populația cuibăritoare este estimată la 20-50 de perechi.[639]	[640]
Ardea alba Linnaeus, 1758, sin. Casmerodius albus (Linnaeus, 1758), Egretta alba (Cramp and Simmons, 1977)[641][642]	Egretă mare	Ardea alba alba Linnaeus, 1758	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj	Specie rară. Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Populația cuibăritoare este estimată la 20-50 de perechi. Iernează 0-28 exemplare.[643]	[644]
Egretta garzetta (Linnaeus, 1766)[645][646]	Egretă mică	Egretta garzetta garzetta (Linnaeus, 1766)	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Declinul numeric al populației. Populația cuibăritoare este estimată la 200-300 de perechi.[647]	[648]
Subfamilia: Botaurinae
Botaurus stellaris (Linnaeus, 1758)[649][650]	Buhai de baltă	Botaurus stellaris stellaris (Linnaeus, 1758)	Oaspete de vară, cuibărește foarte rar. În pasaj.	Populația se află în declin numeric. Populația cuibăritoare este estimată la 30-70 de perechi.[651]	[652]
Ixobrychus minutus (Linnaeus, 1766)[653][654]	Stârc pitic	Ixobrychus minutus minutus (Linnaeus, 1766)	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Populația cuibăritoare este estimată la 1.200-1.500 de perechi.[655]	[656]
Subfamilia: Nycticoracinae
Nycticorax nycticorax (Linnaeus, 1758)[657][658]	Stârc de noapte	Nycticorax nycticorax nycticorax (Linnaeus, 1758)	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Specie comună. Populația cuibăritoare este estimată la 500-900 de perechi.[659]	[660]

Familia Threskiornithidae - țigănuși, lopătari

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Pelecaniformes
Familia: Threskiornithidae
Plegadis falcinellus (Linnaeus, 1766)[661][662]	Țigănuș	-	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Declinul numeric al populației. Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Populația cuibăritoare este estimată la 5-10 de perechi.[663]	[664]
Platalea leucorodia Linnaeus, 1758[665][666]	Lopătar	Platalea leucorodia leucorodia Linnaeus, 1758	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Declinul numeric al populației. Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Populația cuibăritoare este estimată la 10-20 de perechi.[667]	[668]

Ordinul Suliformes (Familia Phalacrocoracidae - cormorani)

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Suliformes
Familia: Phalacrocoracidae
Phalacrocorax carbo (Linnaeus, 1758)[669][670]	Cormoran mare	Phalacrocorax carbo sinensis (Staunton, 1796)	Oaspete de vară, cuibărește. Oaspete de iarnă. În pasaj.	Populația cuibăritoare este estimată la 200-300 de perechi. Iernează 4-60 de exemplare.[671]	[672]
Microcarbo pygmaeus (Pallas, 1773), sin. Microcarbo pygmeus (Pallas, 1773), Phalacrocorax pygmeus (Pallas, 1773), Phalacrocorax pygmaeus (Pallas, 1773)[673][674]	Cormoran mic	-	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Populația cuibăritoare este estimată la 0-10 de perechi. Iernează 0 exemplare.[675]	[676]
Phalacrocorax aristotelis (Linnaeus, 1761)[677][678]	Cormoran moțat	Phalacrocorax aristotelis desmarestii (Payraudeau, 1826)	Accidentală. Prezență incertă[3]		[679]

Ordinul Phoenicopteriformes (Familia Phoenicopteridae - flamingi)

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Phoenicopteriformes
Familia: Phoenicopteridae
Phoenicopterus roseus Pallas, 1811[3][680][681] Averin și Ganea îl menționează ca Phoenicopterus ruber[6][7] (probabil subspecia Phoenicopterus ruber roseus care este ridicată în prezent în rang de specie Phoenicopterus roseus)	Flaming roz	-	Accidentală	Specie foarte rară. În toamna anului 1965 pe lacul Manta a fost împușcat un flaming de vânătorii din Cahul.[682] De atunci nu a mai fost întâlnit în Moldova.[4]	[683]

Ordinul Podicipediformes (Familia Podicipedidae - corcodei)

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Podicipediformes
Familia: Podicipedidae
Podiceps auritus (Linnaeus, 1758)[684][685]	Corcodel de iarnă	Podiceps auritus auritus (Linnaeus, 1758)	În pasaj.[4][3]	Specie foarte rară în pasaj descoperită în perioada 1970-1989.[4][56] Jonathan Hecke a observat un exemplar pe 16 septembrie 2017 pe lacul Manta.[686] În decembrie 2020 Vitalie Carabulea a observat 2 exemplare pe lacul Jepar de lângă Cimișlia.[687] Populația nu a fost estimată.[688]	[689]
Podiceps cristatus (Linnaeus, 1758)[690][691]	Corcodel mare	Podiceps cristatus cristatus (Linnaeus, 1758)	Oaspete de vară, cuibărește. Oaspete de iarnă. În pasaj.	Este frecvent întâlnit la cuibărit. Specie aflată în declin numeric. Populația cuibăritoare este estimată la 200-250 de perechi. Iernează 6-20 de exemplare.[692]	[693]
Podiceps grisegena (Boddaert, 1783), sin. Podiceps griseigena (Boddaert, 1783)[694][695]	Corcodel cu gât roșu	Podiceps grisegena grisegena (Boddaert, 1783)	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Specie cu o frecvență redusă. Cuibăresc câteva perechi. A.I. Osterman a găsit la 15 mai 1901 un cuib pe un iaz din vecinătatea Chișinăului cu patru ouă.[696] Vitalie Ajder și col. au observat 3 exemplare pe 24 iunie 2017 pe lacul Ciucur-Mingir,[697] Jonathan Hecke 3 exemplare pe 19 mai 2017 pe lacul Taraclia,[79] iar Andrei Lazarchevici 2 exemplare pe 12 mai 2017 pe iazul comunei Sipoteni.[698] Populația nu a fost estimată.[699]	[700]
Podiceps nigricollis Brehm, 1831, sin. Podiceps caspicus (Hablizl, 1783)[701][702]	Corcodel cu gât negru	Podiceps nigricollis nigricollis C. L. Brehm, 1831	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Specie rară. Populația cuibăritoare este estimată la 0-10 de perechi.[703]	[704]
Tachybaptus ruficollis (Pallas, 1764), sin. Podiceps ruficollis Pallas, 1764[705][706]	Corcodel mic	Tachybaptus ruficollis ruficollis (Pallas, 1764)	Oaspete de vară, cuibărește. Oaspete de iarnă. În pasaj.	Rar la cuibărit. Efectiv în descreștere. Populația cuibăritoare este estimată la 0-10 de perechi. Iernează 80-280 de exemplare.[707]	[708]

Ordinul Falconiformes (Familia Falconidae - șoimi, vânturei)

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Falconiformes
Familia: Falconidae
Falco cherrug Gray, 1834[709][710]	Șoim dunărean	Falco cherrug cherrug J. E. Gray, 1834	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova.[711] Populația cuibăritoare este estimată la 5-10 de perechi.[712]	[713]
Falco columbarius Linnaeus, 1758[714][715]	Șoim de iarnă	Falco columbarius aesalon Tunstall, 1771	Oaspete de iarnă. În pasaj.	În Moldova iernează 9-28 de indivizi.[716]	[717]
Falco naumanni Fleischer, 1818[718][719]	Vânturel mic, Vinderel mic	-	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova.[711] Populația cuibăritoare este estimată la 0-1 de perechi.[720]	[721]
Falco peregrinus Tunstall, 1771[722][723]	Șoim călător	Falco peregrinus peregrinus Tunstall, 1771, Falco peregrinus brookei Sharpe, 1873(?)	Oaspete de vară, cuibărește. Iarna pot fi întâlniți indivizi solitari. În pasaj.	Specie cu efectiv scăzut, iernează 5-20 de indivizi. BirdLife International nu a estimat populația.[724]	[725]
Falco subbuteo Linnaeus, 1758[726][727]	Șoimul rândunelelor	Falco subbuteo subbuteo Linnaeus, 1758	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Efectiv redus. Populația cuibăritoare este estimată la 30-60 de perechi.[728]	[729]
Falco tinnunculus Linnaeus, 1758[730][731]	Vânturel roșu	Falco tinnunculus tinnunculus Linnaeus, 1758	Oaspete de vară, rar iernează. În pasaj.	Specie comună. Efectivul oscilează. Populația cuibăritoare este estimată la 150-200 de perechi.[732]	[733]
Falco vespertinus Linnaeus, 1766[734][735]	Vânturel de seară	-	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj	Efectiv redus. Populația cuibăritoare este estimată la 70-90 de perechi.[736]	[737]

Ordinul Accipitriformes

Familia Pandionidae - uligani

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Accipitriformes
Familia: Pandionidae
Pandion haliaetus (Linnaeus, 1758)[738][739]	Uligan pescar	Pandion haliaetus haliaetus (Linnaeus, 1758)	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj de primăvară și de toamnă.	Populația cuibăritoare este estimată la 0-1 de perechi.[740] Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova.[711]	[741]

Familia Accipitridae - codalbi, vulturi, hoitari, acvile, șerpari, găi, ereți, șorecari, viespari, ulii

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Accipitriformes
Familia: Accipitridae
Subfamilia: Haliaeetinae
Haliaeetus albicilla (Linnaeus, 1758)[742][743]	Codalb	-	Sedentară cuibăritoare.	Specie foarte rară, critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova.[711] Vitalie Ajder și colab. au găsit 4 perechi cuibăritoare în 2012-2013: lângă lacul de acumulare Stânca-Costești, în Pădurea Domnească, în crescătoria piscicolă Cârja-Mața-Rădeanu și lângă lacul Manta.[744] Larisa Bogdea și colab. l-au găsit în aceleași locuri.[745] BirdLife estimează populația cuibăritoare la 0-2 de perechi.[746] Codalbul a fost observat cuibărind într-o pădure de lângă Hîrbovățul Nou, raionul Anenii Noi, pe 5 februarie 2022 de Mihai Ghilan.[747]	[748]
Subfamilia: Aegypiinae
Aegypius monachus (Linnaeus, 1766)[749][750]	Vultur pleșuv negru, Vultur negru	-	Accidentală. Odinioară cuibărea	Specie foarte rară în Republica Moldova.[751] Osterman[752] a găsit cuiburi în pădurea de la Cornești (județul Bălți), aici el a împușcat un exemplar pe 8 iulie 1901, iar în județul Bălți a împușcat în 1902 un alt exemplar și a prins un pui. Puzanov și Nazarenko[753] au întâlnit acest vultur de două ori: pe 27 septembrie 1949 în satul Cantemir a fost prins un exemplar, iar în timpul iernii din 1953-1954 au fost observați mai mulți vulturi în cursul inferior al Nistrului. În iulie 1951, acest vultur a fost împușcat lângă Ungheni.[754][711][755] Un subadult provenit din Spania a fost observat de Silvia Ursul și Alexandr Țurcan pe 15 februarie 2022 lângă localitatea Pistruieni, raionul Telenești.[756]	[757]
Gyps fulvus (Hablizl, 1783)[758][759]	Vultur pleșuv sur	Gyps fulvus fulvus (Hablizl, 1783)	Accidentală. Odinioară cuibărea.	Specie dispărută din Republica Moldova.[751] În trecut a cuibărit în Moldova. Radakov (1881) l-a întâlnit în valea Nistrului la sud de Bender. Osterman (1912, 1914) l-a găsit cuibărind. În iulie 1947 a fost întâlnit lângă satul Cosăuți. Puzanov și Nazarenko l-au observat în iarna anului 1953-54 în cursul inferior al Nistrului.[760][711][755]	[761]
Subfamilia: Gypaetinae
Neophron percnopterus (Linnaeus, 1758)[762][763]	Hoitar	Neophron percnopterus percnopterus (Linnaeus, 1758)	În trecut era oaspete de vară și cuibărea. În prezent apariție accidentală.[711]	Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. La începutul secolului al XX-lea cuibăreau 12-15 perechi pe malurile stâncoase ale râurilor Nistru și Reut. În 1975 mai cuibăreau 4-5 perechi.[711][755] În ultimii ani nu cuibărește.[764]	[765]
Subfamilia: Aquilinae
Clanga pomarina (Brehm, 1831), sin. Aquila pomarina (Brehm, 1831)[766][767]	Acvilă țipătoare mică	-	Oaspete de vară. În pasaj.	Actualmente în Moldova cuibăresc circa 2-5 perechi.[768] Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova.[711]	[769]
Clanga clanga (Pallas, 1811), sin. Aquila clanga Pallas, 1811[770][771]	Acvilă țipătoare mare	-	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Specie foarte rară, critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Specia se află la un pas de dispariție din fauna Republicii Moldova. În a doua jumătate a secolului al XX-lea, cuibăreau regulat circa 5 perechi în pădurile de pe Nistru și Prut și în Codrii. În prezent este întâlnită rar, inclusiv în perioada de cuibărire în rezervațiile Pădurea Domnească și Plaiul Fagului, în partea centrală a Codrilor, în pădurile mari de pe Nistru și în sudul țării. Cu toate acestea, în prezent nu există date sigure privind reproducerea acestei specii în Moldova și probabil cuibăresc 1-3 perechi.[711] După BirdLife nu mai cuibărește în republică.[772]	[773]
Aquila chrysaetos (Linnaeus, 1758)[774][775]	Acvilă de munte	Aquila chrysaetos chrysaetos (Linnaeus, 1758)	În pasaj, mai rar iernează. În trecut era sedentară și cuibărea.	Specie foarte rară, critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. A fost observată foarte rar în ultimul timp în sezonul de cuibărit și în pasaj prin partea centrală a Codrilor.[711] Populația cuibăritoare este estimată la 1-2 de perechi.[776]	[777]
Aquila heliaca Savigny, 1809[778][779]	Acvilă de câmp	-	În pasaj de primăvară și de toamnă. În trecut era oaspete de vară și cuibărea.	Specie foarte rară, critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. La mijlocul secolului trecut, în Moldova cuibăreau circa 10 perechi. Ultimul cuib a fost găsit în 1975 în pădurea Cabac, raionul Nisporeni.[711] În prezent nu mai cuibărește.[780] Astăzi se întâlnește foarte rar în perioada de pasaj. Un exemplar a fost văzut de Mihai Ghilan pe 25 aprilie 2022 în Coșcalia, raionul Căușeni.[781]	[782]
Aquila nipalensis Hodgson, 1833, sin. Aquila rapax nipalensis Hodgson, 1833[783][784]	Acvilă de stepă	Aquila nipalensis orientalis Cabanis, 1854	În pasaj	Specie foarte rară, critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Până la mijlocul secolului al XX-lea cuibărea regulat în regiunile sudice ale Moldovei. În anii următori a fost observată numai în pasaj.[711] Din 1963 pe teritoriul republicii n-a fost remarcată.[33] O acvilă de stepă a trecut în pasaj prin Republica Moldova la finalul lunii iunie 2023 venind din Turcia.[785]	[786]
Hieraaetus pennatus (Gmelin, 1788), sin. Aquila pennata Gmelin, 1788[787][788]	Acvilă pitică, Acvilă mică	-	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj	Populația cuibăritoare este estimată la 15-25 de perechi.[789] Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova.[711]	[790]
Aquila fasciata (Vieillot, 1822), sin. Hieraaetus fasciatus (Vieillot, 1822)[791][792]	Acvilă porumbacă	Aquila fasciata fasciata Vieillot, 1822	Accidentală. Prezență incertă[3]		[793]
Subfamilia: Circaetinae
Circaetus gallicus (Gmelin, 1788), sin. Circaetus ferox (Gmelin, 1788)[794][795]	Șerpar	-	În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de vară cuibăritoare[7]	În timpul migrațiilor se întâlnesc indivizi solitari. Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Până în 1970 pe teritoriul republicii cuibăreau 5-6 perechi.[33] În prezent, a fost observată în pasaj în pădurile de-a lungul Nistrului și Prutului, și în Codrii, dar nu există date sigure privind cuibăritul acestei specii.[711] Vitalie Ajder a observat un exemplar la 23 septembrie 2017 pe lacul Sărata Nouă, raionul Leova,[796] Jonathan Hecke - un exemplar pe 17 septembrie 2017 în Slobozia Mare,[797] Andrew Core - un exemplar pe 4 iulie 2006 la Mănăstirea Saharna.[798] După BirdLife nu mai cuibărește în Moldova.[799]	[800]
Subfamilia: Milvinae
Milvus migrans (Boddaert, 1783), sin. Milvus korschun Gmelin 1891[801][802]	Gaie neagră	Milvus migrans migrans (Boddaert, 1783)	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Populația cuibăritoare este estimată la 30-50 de perechi.[803]	[804]
Milvus milvus (Linnaeus, 1758)[805][806]	Gaie roșie	Milvus milvus milvus (Linnaeus, 1758)	În pasaj. Oaspete de vară cuibăritoare[7]	Se întâlnește foarte rar în pasajul de toamnă și primăvară în pădurile din centrul republicii și din luncile Prutului și Nistrului. În anii 50-60 ai sec. XX cuibărea în pădurile din luncile Nistrului, lângă Cioburciu,[711][33] în prezent nu mai cuibărește în Moldova.[807] Un exemplar a fost recent văzut în orașul Grigoriopol pe 21 iunie 2019 de Alexandru Țurcan.[808]	[809]
Subfamilia: Circinae
Circus aeruginosus (Linnaeus, 1758)[810][811]	Erete de stuf	Circus aeruginosus aeruginosus (Linnaeus, 1758)	Oaspete de vară, cuibărește, o parte din păsări rămân și iarna. În pasaj.	Populația cuibăritoare este estimată la 70-100 de perechi.[812] Efectivul numeric oscilează	[813]
Circus cyaneus (Linnaeus, 1766)[814][815]	Erete vânăt	-	Oaspete de vară, cuibărește, o parte din păsări se întâlnesc și iarna. În pasaj.	Specie rară, critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. La începutul secolului XX era o specie sedentară cuibăritore rară. În prezent este foarte rar observată în toate anotimpurile anului, dar nu există informații certe despre cuibăritul speciei în Moldova.[711] Ornitologii de la SPPN au observat-o în ultimii ani pe 18.02.2012, 03.12.2016, 27.04.2017, 20.08.2017, 13.01.2018.[816] După BirdLife nu cuibărește, însă iernează 5-10 exemplare.[817]	[818]
Circus pygargus (Linnaeus, 1758)[819][820]	Erete sur	-	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Populația cuibăritoare este estimată la 2-4 de perechi.[821] Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova.[711]	[822]
Circus macrourus S. G. Gmelin, 1770[823][824]	Erete alb	-	Oaspete de vară, cuibărește rar, o parte din păsări se întâlnesc și iarna. În pasaj.	Specie foarte rară, critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Ultima dată cuibul acestei specii a fost semnalat în 1962 lângă satul Cornești, raionul Ungheni. Ulterior a fost întâlnită foarte rar și numai în timpul migrațiilor sezoniere.[33] Cu toate că în ultimii ani, prezența acestei specii pe teritoriul Moldovei nu a fost înregistrată,[711][825] Silvia Ursul a văzut un exemplar pe 19 ianuarie 2019 la hidrocentrala de lângă Naslavcea, Ocnița.[826]	[827]
Subfamilia: Buteoninae
Buteo rufinus Cretzschmar, 1827)[828][829]	Șorecar mare	Buteo rufinus rufinus (Cretzschmar, 1829)	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.[830][13]	Specie rară. A fost găsit de Ion Grosu în august 2009 în Gordinești (raionul Edineț).[831][832] Populația cuibăritoare este estimată la 2-4 de perechi.[833]	[834]
Buteo buteo (Linnaeus, 1758)[835][836]	Șorecar comun	Buteo buteo vulpinus (Gloger, 1833)	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Efectivul variază. Populația cuibăritoare este estimată la 200-300 de perechi.[837][838]	[839]
Buteo lagopus (Pontoppidan, 1763)[840][841]	Șorecar încălțat	Buteo lagopus lagopus (Pontoppidan, 1763)	Oaspete de iarnă. În pasaj.	Iernează cca 150- 250 de indivizi. Efectivul oscilează.[842]	[843]
Subfamilia: Perninae
Pernis apivorus (Linnaeus, 1758)[844][845]	Viespar	-	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Densitatea de cuibărire: 10-15 perechi/100 km² de pădure. Numărul de indivizi oscilează. În anii 50-60 ai sec. XX cuibăreau până la 20-25 de perechi,[33] astăzi - 1-10 perechi.[711][846]	[847]
Subfamilia: Accipitrinae
Accipiter nisus (Linnaeus, 1758)[848][849]	Uliu păsărar	Accipiter nisus nisus (Linnaeus, 1758)	Sedentară	Populația cuibăritoare este estimată la 30-60 de perechi.[850]	[851]
Accipiter gentilis (Linnaeus, 1758)[852][853]	Uliu porumbar	Accipiter gentilis gentilis (Linnaeus, 1758)	Sedentară.	Populația cuibăritoare este estimată la 40-70 de perechi.[854]	[855]
Accipiter brevipes (Severtsov, 1850), sin. Accipiter badius brevipes Severtsov, 1850[856][857]	Uliu cu picioare scurte	-	Oaspete de iarnă. În pasaj. Cuibăritoare (oaspete de vară)	Specie rară. Averin și Gania au menționat-o ca posibil clocitoare.[858] În 2015-2016 Vitalie Ajder a documentat în premieră cuibăritul acestei specii în Republica Moldova.[859] Populația cuibăritoare nu a fost estimată.[860]	[861]

Ordinul Strigiformes

Familia Strigidae - ciufi, cucuvele, buhe, bufnițe, ciuși, huhurezi

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Strigiformes
Familia: Strigidae
Asio flammeus (Pontoppidan, 1763)[862][863]	Ciuf de câmp, Ciuf de baltă	Asio flammeus flammeus (Pontoppidan, 1763)	Sedentară și în pasaj	Efectiv redus. Inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Populația cuibăritoare este estimată la 1-5 de perechi.[864]	[865]
Asio otus (Linnaeus, 1758)[866][867]	Ciuf de pădure	Asio otus otus (Linnaeus, 1758)	Sedentară	Efectivul oscilează. Populația cuibăritoare este estimată la 500-1.000 de perechi.[868]	[869]
Athene noctua (Scopoli, 1769)[870][871]	Cucuvea, Cucuvaie, Cucuvaie balcanică	Athene noctua noctua (Scopoli, 1769), Athene noctua indigena C. L. Brehm, 1855	Sedentară	Efectiv instabil. Populația cuibăritoare este estimată la 3.200-4.200 de perechi.[872]	[873]
Bubo bubo (Linnaeus, 1758)[874][875]	Buhă, Buhă mare, Bufnă, Buhnă, Bufniță, Bufniță mare	Bubo bubo bubo (Linnaeus, 1758), Bubo bubo interpositus Rothschild & E. J. O. Hartert, 1910[876]	Sedentară și în pasaj	Efectiv scăzut. Inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Populația cuibăritoare este estimată la 0-5 de perechi.[877]	[878]
Otus scops (Linnaeus, 1758)[879][880]	Ciuș, Ciuf pitic	Otus scops scops (Linnaeus, 1758)	Migratoare. Oaspete de vară	Efectiv instabil. Populația cuibăritoare este estimată la 100-200 de perechi.[881]	[882]
Strix aluco Linnaeus, 1758[883][884]	Huhurez mic, Huhurez de pădure	Strix aluco aluco Linnaeus, 1758	Sedentară	Efectivul oscilează. Populația cuibăritoare este estimată la 50-100 de perechi.[885]	[886]
Strix uralensis Pallas, 1771[887][888]	Huhurez mare	Strix uralensis liturata Lindroth, 1788, ?Strix uralensis macroura Wolf, 1810[889]	Accidentală	Specie foarte rară. Ganea a observat-o numai de două ori în Moldova: pe 12 februarie 1957 în ocolul silvic Lozova și pe 8 ianuarie 1960 în pădurea de la Râșcani[890]	[891]

Familia Tytonidae - strigi

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Strigiformes
Familia: Tytonidae
Tyto alba (Scopoli, 1769)[892][893]	Strigă	Tyto alba guttata (C. L. Brehm, 1831)	Sedentară	Efectiv redus. Inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Populația cuibăritoare estimată la 1-5 de perechi.[894]	[895]

Ordinul Cuculiformes (Familia Cuculidae - cuci)

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Cuculiformes
Familia: Cuculidae
Cuculus canorus Linnaeus, 1758[896][897]	Cuc	Cuculus canorus canorus Linnaeus, 1758	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj	Specie comună, cu efectiv relativ constant. Populația cuibăritoare estimată la 5.000-6.000 de perechi.[898]	[899]
Clamator glandarius (Linnaeus, 1758)[900][901]	Cuc pestriț	-	Accidentală	Specie foarte rară. A fost observat de 2 ori în Moldova: în 1840 de Nordmann și în iunie 1914 de Paramonov lângă satul Cioburciu.[902][903]	[904]

Ordinul Caprimulgiformes (Familia Caprimulgidae - caprimulgi)

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Caprimulgiformes
Familia: Caprimulgidae
Caprimulgus europaeus Linnaeus, 1758[905][906]	Caprimulg	Caprimulgus europaeus meridionalis E. J. O. Hartert, 1896 (cuibărește); Caprimulgus europaeus europaeus Linnaeus, 1758 (în pasaj)	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Specie comună cu efectiv variabil în descreștere: 4-5 perechi la 100 ha. Populația cuibăritoare estimată la 200-300 de perechi.[907]	[908]

Ordinul Coraciiformes

Familia Alcedinidae - pescărași

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Coraciiformes
Familia: Alcedinidae
Alcedo atthis (Linnaeus, 1758)[909][910]	Pescăraș albastru	Alcedo atthis atthis (Linnaeus, 1758)	Oaspete de vară, cuibărește, o parte din păsări iernează. În pasaj.	Specie comună: 1,5 ex. la 1 km de mal. Efectiv în continuă descreștere. Populația cuibăritoare estimată la 300-400 de perechi.[911]	[912]

Familia Meropidae - prigori

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Coraciiformes
Familia: Meropidae
Merops apiaster Linnaeus, 1758[913][914]	Prigorie	-	Oaspete de vară. În pasaj.	Specie comună. Efectiv fluctuant. Populația cuibăritoare estimată la 2.500-4.000 de perechi.[915]	[916]

Familia Coraciidae - dumbrăvence

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Coraciiformes
Familia: Coraciidae
Coracias garrulus Linnaeus, 1758[917][918]	Dumbrăveancă	Coracias garrulus garrulus Linnaeus, 1758	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Se întâlnește într-un număr mic: 2-3 perechi la 10 km². Populația cuibăritoare estimată la 30-60 de perechi.[919]	[920]

Ordinul Bucerotiformes (Familia Upupidae - pupeze)

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Bucerotiformes
Familia: Upupidae
Upupa epops Linnaeus, 1758[921][922]	Pupăză	Upupa epops epops Linnaeus, 1758	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Specie comună cu efectiv variabil, în medie 1-2 perechi/1 km². Populația cuibăritoare estimată la 1.800-2.300 de perechi.[923]	[924]

Ordinul Piciformes (Familia Picidae - ciocănitori, ghionoaie, capîntorturi)

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Piciformes
Familia: Picidae
Subfamilia: Jynginae
Jynx torquilla Linnaeus, 1758[925][926]	Capîntortură	Jynx torquilla torquilla Linnaeus, 1758	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj	Specie comună. Efectivul oscilează. Populația cuibăritoare estimată la 1.200-2.000 de perechi.[927]	[928]
Subfamilia: Picinae
Picus canus Gmelin, 1788[929][930]	Ghionoaie sură	Picus canus canus J. F. Gmelin, 1788	Sedentară	Efectivul oscilează. Populația cuibăritoare estimată la 1.200-2.100 de perechi.[931]	[932]
Picus viridis Linnaeus, 1758[933][934]	Ghionoaie verde	Picus viridis karelini J. F. Brandt, 1841 (= Picus viridis romaniae Stresemann 1919)	Sedentară.	Specie periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova.[338] Populația cuibăritoare estimată la 1-5 de perechi.[935]	[936]
Dryobates minor (Linnaeus, 1758), sin. Dendrocopos minor (Linnaeus, 1758)[937][938]	Ciocănitoare pestriță mică	Dryobates minor hortorum (C. L. Brehm, 1831), Dryobates minor buturlini E. J. O. Hartert, 1912?	Sedentară	Populația cuibăritoare estimată la 210-290 de perechi.[939]	[940]
Dendrocopos major (Linnaeus, 1758)[941][942]	Ciocănitoare pestriță mare	Dendrocopos major candidus (Stresemann, 1919), unii autori includ această subspecie în subspecia Dendrocopos major pinetorum (C. L. Brehm, 1831)	Sedentară	Specie comună, larg răspândită. Efectivul oscilează. Populația cuibăritoare estimată la 3.500-4.000 de perechi.[943]	[944]
Dendrocopos leucotos (Bechstein, 1803)[945][946]	Ciocănitoare cu spate alb	Dendrocopos leucotos carpathicus Buturlin, 1907, unii autori includ această subspecie în subspecia Dendrocopos leucotos leucotos (Bechstein, 1802)	Se întâlnește în perioada de iarnă. Sedentară?[7]	Este una dintre cele mai puțin numeroase specii de ciocănitori din Moldova. Gauzștein și Gladkov (1954) au întâlnit-o vara în Codri. Averin și Ganea nu au întâlnit-o vara în sezonul de cuibărire, dar numai iarna și primăvara: pe 1 februarie 1956 în raionul Strășeni, apoi pe 22 noiembrie 1960 lângă satul Cuhnești, raionul Glodeni, pe 28 februarie 1960 în raionul Soroca, pe 22 martie în raionul Dubăsari. A fost observată și în decembrie 1956 într-un parc din Chișinău.[947] Jonathan Hecke a văzut un exemplar pe 17 iunie 2018 la Mănăstirea Hîncu, Hîncești.[948] Populația nu a fost estimată.[949]	[950]
Dendrocopos syriacus (Ehrenberg, 1833)[951][952]	Ciocănitoare de grădini	Dendrocopos syriacus balcanicus (Gengler et Stresemann, 1920)	Sedentară	Specie comună. Efectivul oscilează. Populația cuibăritoare estimată la 3.200-3.800 de perechi.[953]	[954]
Dryocopus martius (Linnaeus, 1758)[955][956]	Ciocănitoare neagră	Dryocopus martius martius (Linnaeus, 1758)	Sedentară. În Moldova a apărut prin anii '80 ai secolului al XX-lea.[5]	Efectivul oscilează. Specie periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Populația cuibăritoare estimată la 5-10 de perechi.[957]	[958]
Leiopicus medius (Linnaeus, 1758), sin. Dendrocopos medius (Linnaeus, 1758)[959][960]	Ciocănitoare de stejar	Leiopicus medius medius (Linnaeus, 1758)	Sedentară	Populația cuibăritoare estimată la 120-200 de perechi.[961]	[962]

Ordinul Apodiformes (Familia Apodidae - drepnele)

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Apodiformes
Familia: Apodidae
Apus apus (Linnaeus, 1758)[963][964]	Drepnea neagră	Apus apus apus (Linnaeus, 1758)	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj de primăvară și de toamnă	Specie comună, cu efectiv relativ constant. Populația cuibăritoare este estimată la 800-1.200 de perechi.[965]	[966]
Tachymarptis melba (Linnaeus, 1758), sin. Apus melba (Linnaeus, 1758)[967][968]	Drepnea mare	Tachymarptis melba melba (Linnaeus, 1758)	În pasaj.[3]	Două exemplare a acestei specii au fost văzute de Andrei Lazarchevici pe 7 aprilie 2022 lângă Sipoteni, raionul Călărași.[969]	[970]

Ordinul Psittaciformes (Familia Psittaculidae - papagali)

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Psittaciformes
Familia: Psittacidae
Melopsittacus undulatus (Shaw, 1805)[971]	Peruș	Monotipică.	Specie evadată probabil din gradini zoologice sau locuințe, cu apariție sporadică în Republica Moldova.	Vitalie Ajder a văzut pe 28 august 2021 în Iargara (raionul Leova) un exemplar cântând pe un fir de linie electrică.[972]	[973]

Ordinul Passeriformes

Familia Alaudidae - ciocârlii, ciocârlani

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Passeriformes
Familia: Alaudidae
Alauda arvensis Linnaeus, 1758[974][975]	Ciocârlie de câmp	Alauda arvensis arvensis Linnaeus, 1758 (în pasaj de primăvară și de toamnă), Alauda arvensis cantarella Bonaparte, 1850 (oaspete de vară cuibăritoare)	Oaspete de vară, cuibărește, o parte din păsări iernează. În pasaj de primăvară și de toamnă	Specie comună. Efectivul oscilează. Populația cuibăritoare este estimată la 60.000-80.000 de perechi.[976]	[977]
Alauda leucoptera (Pallas, 1811), sin. Melanocorypha leucoptera (Pallas, 1811)[978][979]	Ciocârlie cu aripi albe	-	Accidentală, oaspete de iarnă.	Specie foarte rară. Averin și Ganea au observat-o de două ori: pe 14 ianuarie 1967, un cârd de 17-20 de indivizi în apropierea satului Nezavertailovca, Raionul Slobozia și alt cârd pe 15 ianuarie în același an în câmpurile din vestul orașului Bender.[980]	[981]
Alaudala rufescens (Vieillot, 1820), sin. Calandrella rufescens (Vieillot, 1820)[982][983]	Ciocârlie mică	?	Accidentală. Prezență incertă[3]		[984]
Calandrella brachydactyla (Leisler, 1814)[985][986]	Ciocârlie de stol	Calandrella brachydactyla brachydactyla (Leisler, 1814), sin. Calandrella cinerea brachydactyla (Leisler, 1814)	Oaspete de vară, cuibăritoare? Oaspete de iarnă.	Specie foarte rară. A fost observată în Moldova de câteva ori: la 13 februarie 1961 în apropierea Chișinăului, pe 5 iunie 1960, la nord de orașul Camenca; pe 20 mai 1966, în apropierea orașului Tiraspol, au fost văzuți 3 indivizi, iar pe 17 iulie 1967 lângă satul Nezavertailovca - doi indivizi.[987] Škorpíková a observat-o de 2 ori în 2014 în sudul Moldovei: 2 masculi în câmpiile din estul satului Slobozia Mare pe 4-5 iunie și un individ într-o pășune lângă satul Svetlîi pe 5-6 iunie.[988] Populația nu a fost estimată.[989]	[990]
Lullula arborea (Linnaeus, 1758)[991][992]	Ciocârlie de pădure	Lullula arborea pallida Zarudny, 1902	Oaspete de vară, cuibărește, o parte din păsări iernează. În pasaj.	Specie comună. Efectivul speciei în Codri constituie 10-20 de perechi/100 ha de pădure. Populația cuibăritoare este estimată la 1.600-2.400 de perechi.[993]	[994]
Galerida cristata (Linnaeus, 1758)[995][996]	Ciocârlan	Galerida cristata tenuirostris C. L. Brehm, 1858	Sedentară.	Specie comună. Efectivul este constant. Densitatea păsărilor variază între 20 și 40 perechi la 100 ha. Populația cuibăritoare este estimată la 15.000-20.000 de perechi.[997]	[998]
Eremophila alpestris (Linnaeus, 1758)[999][1000]	Ciocârlie urecheată	Eremophila alpestris flava (J. F. Gmelin, 1789)	Accidentală, oaspete de iarnă.	Specie rară. Osterman (1912) a întâlnit-o de mai multe ori în Moldova: pe 9 februarie 1909 un mascul lângă Chișinău, pe 29 octombrie 1910 un individ la Rădeni și pe 1 ianuarie 1911 un cârd de 100 de indivizi lângă stația Revaca. Averin și Ganea au întâlnit-o în mai multe raioane: 7-8 indivizi pe 15 februarie 1958 lângă Durlești, un cârd mic pe 8 ianuarie 1959 lângă Chișinău, 20 de indivizi pe 15 ianuarie 1962 lângă lacul Valea Morilor din Chișinău, un cârd de 25-30 de indivizi pe 16 decembrie 1967 în raionul Anenii Noi.[1001] Florian Klingel a observat 28 indivizi pe 9 decembrie 2012 lângă Lacul Beleu[1002]	[1003]
Melanocorypha calandra (Linnaeus, 1766)[1004][1005]	Ciocârlie de Bărăgan, Ciocârlie de stepă	Melanocorypha calandra calandra (Linnaeus, 1766)	Parțial sedentară, în iernile fără zăpadă sau cu puțină zăpadă iernează; o parte migrează spre țările calde. În pasaj.	Efectiv în descreștere. După Handbook of the Birds of the World cuibăresc 3000–5000 de perechi.[1006] După A. Munteanu cuibăresc 15-25 de perechi.[1007] După BirdLife International populația cuibăritoare este estimată la 1-10 de perechi.[1008]	[1009]
Melanocorypha yeltoniensis (Forster, 1767)[1010][1011][1012]	Ciocârlie neagră	-	Accidentală, oaspete de iarnă.	Specie foarte rară. Două exemplare a acestei specii se află în Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău, prinse de Osterman iarna în 1912.[980] Populația nu a fost estimată[1013]	[1014]

Familia Hirundinidae - rândunici, lăstuni

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Passeriformes
Familia: Hirundinidae
Hirundo rustica Linnaeus, 1758[1015][1016]	Rândunică	Hirundo rustica rustica Linnaeus, 1758	Oaspete de vară, cuibărește.	Specie comună. Efectiv relativ constant. Populația este estimată la 15.000-20.000 de perechi cuibăritoare.[1017]	[1018]
Cecropis daurica Linnaeus, 1771, sin. Hirundo daurica Laxmann, 1769[1019][1020]	Rândunică roșcată, Rândunică alpină.	Cecropis daurica rufula (Temminck, 1835)	Accidentală	A fost documentată recent prezența acestei specii de Ion Grosu și Gheorghe Ticu, care au observat 1 exemplar pe 11 mai 2019 lângă lacul de la Horești, raionul Ialoveni[1021]	[1022]
Delichon urbicum (Linnaeus, 1758), sin. Delichon urbica (Linnaeus, 1758)[1023][1024]	Lăstun de casă	Delichon urbicum urbicum (Linnaeus, 1758)	Oaspete de vară, cuibărește	Specie cu un efectiv relativ mare, mai mic ca al rândunicii, cu fluctuații în anii nefavorabili. Populația este estimată la 7.000-10.000 de perechi cuibăritoare.[1025]	[1026]
Riparia riparia (Linnaeus, 1758)[1027][1028]	Lăstun de mal	Riparia riparia riparia (Linnaeus, 1758)	Oaspete de vară, cuibărește	Specie comună, cu efectiv variabil, aflat în ușoară descreștere. Populația este estimată la 4.000-7.000 de perechi cuibăritoare.[1029]	[1030]

Familia Motacillidae - codobaturi, fâse

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Passeriformes
Familia: Motacillidae
Motacilla alba Linnaeus, 1758[1031][1032]	Codobatură albă	Motacilla alba alba Linnaeus, 1758	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Specie comună, cu efectiv constant. Populația cuibăritoare este estimată la 20.000-30.000 de perechi.[1033]	[1034]
Motacilla cinerea Tunstall, 1771[1035][1036]	Codobatură de munte	Motacilla cinerea cinerea Tunstall, 1771	Accidentală. Oaspete de iarnă.	Specie foarte rară. A fost descoperită în Republica Moldova în ianuarie 1983 în Rezervația științifică Codrii,[1037] fiind ulterior observată în mai multe locuri din republică, inclusiv în Chișinău.[1038][1039] [1040][1041][550] Mihai Ghilan și Alexandru Țurcan au observat un exemplar în parcul Valea Trandafirilor din Chișinău pe 29 ianuarie 2022.[1042]	[1043]
Motacilla citreola Pallas, 1776[1044][1045]	Codobatură cu cap galben	Motacilla citreola werae (Buturlin, 1907)	În pasaj[13][1046]	Specie foarte rară. Tișcenkov a observat la 12 februarie 1992 un mascul adult pe pârâul Svetlîi din Tiraspol.[1046] În august 2016 Florian Klingel a observat 2 exemplare pe Lacul Comrat și Lacul Sălaș[1047][1048] Gheorghe Țîcu a filmat pe rezervorul de apă Răzeni din Ialoveni 3 exemplare pe 12 aprilie 2020.[1049]	[1050]
Motacilla flava Linnaeus, 1758[1051][1052]	Codobatură galbenă	Motacilla flava feldegg Michahelles, 1830 (cuibărește; unii autori o ridică în rang de specie Motacilla feldegg[1053]); Motacilla flava flava Linnaeus, 1758 (cuibărește); Motacilla flava thunbergi Billberg, 1828 (în pasaj); Motacilla flava dombrowskii (Tschusi, 1903), cu prezență incertă, aceasta din urmă este considerată în prezent că reprezintă un hibrid interrasial.	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Specie comună, cu efectiv redus. Populația cuibăritoare este estimată la 10.000-15.000 de perechi.[1054]	[1055]
Anthus campestris (Linnaeus, 1758)[1056][1057]	Fâsă de câmp	Anthus campestris campestris (Linnaeus, 1758)	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj	Efectiv redus (1-2 perechi la 10 km traseu), aflat în descreștere. Populația cuibăritoare este estimată la 2.000-3.000 de perechi.[1058]	[1059]
Anthus cervinus (Pallas, 1811), sin. Anthus cervina (Pallas, 1811)[1060][1061]	Fâsă roșiatică	-	În pasaj de primăvară și de toamnă	Specie rară. Menționată de Averin și Ganea ca apare sporadic în mai multe locuri din Moldova în timpul pasajelor de toamnă și primăvară.[1062] Astfel au fost observați 6 indivizi lângă lacul Taraclia în aprilie 2016[1063]	[1064]
Anthus pratensis (Linnaeus, 1758)[1065][1066]	Fâsă de luncă	-	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj	Specie rară. Populația cuibăritoare este estimată la 100-300 de perechi.[1067]	[1068]
Anthus spinoletta (Linnaeus, 1758)[1069][1070]	Fâsă de munte	Anthus spinoletta spinoletta (Linnaeus, 1758)	Oaspete de iarnă.[3]	Silvia Ursul a observat 2 indivizi în ianuarie 2019 pe malul Lacului Manta, lângă Pașcani, Cahul.[1071]	[1072]
Anthus trivialis (Linnaeus, 1758)[1073][1074]	Fâsă de pădure	Anthus trivialis trivialis (Linnaeus, 1758)	Oaspete de vară, cuibărește.	Specie în declin numeric cu densitate mică și care în Codrii Centrali nu depășește 1-2 perechi la 10 ha suprafață. Populația cuibăritoare este estimată la 5.000-10.000 de perechi.[1075]	[1076]

Familia Laniidae - sfrâncioci

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Passeriformes
Familia: Laniidae
Lanius senator Linnaeus, 1758[1077][1078]	Sfrâncioc cu cap roșu	Lanius senator senator Linnaeus, 1758	Accidentală	Specie foarte rară. În Moldova a fost observat în septembrie 1956 în vecinătatea satului Baurci-Moldoveni, raionul Cahul. Două păsări și un cuib a acestei specii se află în Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău fără informații despre locul și data colectării. După 1956 nu a mai fost găsit în republică.[1079]	[1080]
Lanius collurio Linnaeus, 1758, sin. Lanius cristatus collurio Linnaeus, 1758[1081][1082]	Sfrâncioc roșiatic	-	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj	Specie comună la cuibărit. Populația în dezvoltare[1083] Populația cuibăritoare este estimată la 40.000-50.000 de perechi.[1084]	[1085]
Lanius excubitor Linnaeus, 1758[1086][1087]	Sfrâncioc mare	Lanius excubitor excubitor Linnaeus, 1758 Lanius excubitor homeyeri Cabanis, 1873	Lanius excubitor excubitor - oaspete de iarnă. Lanius excubitor homeyeri - sedentară, cuibăritoare.[13]	Specie cuibăritoare rară. Averin și Ganea o menționează ca oaspete de iarnă comun.[1088] În 2012 Vitalie Ajder a documentat în premieră cuibăritul acestei specii în Republica Moldova,[1089] și a identificat 31 de perechi cuibăritoare în 2015[1083] După BirdLife International Populația cuibăritoare este estimată la 0-2 de perechi.[1090]	[1091]
Lanius minor Gmelin, 1788[1092][1093]	Sfrâncioc cu fruntea neagră	Lanius minor minor J. F. Gmelin, 1788	Oaspete de vară, cuibărește	Specie comună în pădurile de luncă. Populație constanta[1083] Populația cuibăritoare este estimată la 3.000-5.000 de perechi.[1094]	[1095]
Lanius nubicus Lichtenstein, 1823[1096]	Sfrâncioc cu mască	-	Accidentală. Prezență incertă[3]		[1097]

Familia Bombycillidae - mătăsari

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Passeriformes
Familia: Bombycillidae
Bombycilla garrulus (Linnaeus, 1758)[1098][1099]	Mătăsar	Bombycilla garrulus garrulus (Linnaeus, 1758)	Oaspete de iarnă	Specie comună, întâlnită doar iarna, cu efectiv variabil. Aproape în fiecare an sunt observate iarna cârduri de 15-100 indivizi în mai multe raioane ale republicii.[1079]	[1100]

Familia Cinclidae - pescărei

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Passeriformes
Familia: Cinclidae
Cinclus cinclus (Linnaeus, 1758)[1101][1102]	Pescărel negru	?	Accidentală	Specie foarte rară, a fost descoperită în Republica Moldova în ianuarie 1983 pe Râul Ișnovăț,[1037] fiind ulterior observată în alte locuri din republică[220]	[1103]

Familia Troglodytidae - ochiuboului

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Passeriformes
Familia:Troglodytidae
Troglodytes troglodytes (Linnaeus, 1758)[1104][1105]	Ochiuboului, Ochiul boului, Pănțăruș	Troglodytes troglodytes troglodytes (Linnaeus, 1758)	Sedentară	Specie comună. Efectiv variabil. Populația cuibăritoare este estimată la 5.000-8.000 de perechi.[1106]	[1107]

Familia Turdidae - cocoșari, sturzi, mierle

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Passeriformes
Familia:Turdidae
Turdus pilaris Linnaeus, 1758[1108][1109]	Cocoșar, Sturz de iarnă	Turdus pilaris pilaris Linnaeus, 1758 (iernează și în pasaj); Turdus pilaris subpilaris Brehm, 1831 (în pasaj). În prezent această specie este considerată monotipică.	Oaspete de iarnă. În pasaj. Oaspete de vară, cuibărește rar.	Specie comună în timpul iernii. Populația cuibăritoare este estimată la 1-5 de perechi.[1110]	[1111]
Turdus iliacus Linnaeus, 1766, sin. Turdus musicus Linnaeus, 1758[1112][1113]	Sturzul viilor	Turdus iliacus iliacus Linnaeus, 1758 (sin. Turdus musicus musicus)	În pasaj de primăvară și de toamnă. Mai rar oaspete de iarnă.	Specie comună în timpul pasajului.[1114]	[1115]
Turdus philomelos Brehm, 1831[1116][1117]	Sturz cântător	Turdus philomelos philomelos C. L. Brehm, 1831	Oaspete de vară, cuibărește.	Specie comună, 20 perechi /100 ha. Efectiv în descreștere. Populația cuibăritoare este estimată la 30.000-50.000 de perechi.[1118]	[1119]
Turdus viscivorus Linnaeus, 1758[1120][1121]	Sturz de vâsc	Turdus viscivorus viscivorus Linnaeus, 1758	Oaspete de iarnă. În pasaj de primăvară și de toamnă	Specie comună în pasaj. Efectiv variabil, aflat în descreștere. Sosește de regulă în prima jumătate a lunii octombrie în cârduri mici de până la 20-30 de indivizi, iar în timpul migrației în masă, cârdurile sunt compuse din 100 sau mai multe păsări. La sfârșitul lunii noiembrie părăsesc locurile noastre, zburând spre sud. În iernile calde unii indivizi rămân pentru a iarna. Migrația de primăvară are loc de la mijlocul lui martie până începutul lui aprilie. Un cârd de 75 de indivizi a fost observat pe 19 martie 1967 în Pădurea Hîrbovăț.[1122]	[1123]
Turdus merula Linnaeus, 1758[1124][1125]	Mierlă	Turdus merula merula Linnaeus, 1758	Oaspete de vară cuibăritoare, o parte din păsări iernează. În pasaj.	Specie comună, în zonele de centru și de nord ale Moldovei relativ numeroasă, în Codri efectivul ei actual atinge 15 perechi/100 ha; în parcurile municipiului Chișinău - 5 perechi/100 ha. Populația cuibăritoare este estimată la 30.000-50.000 de perechi.[1126]	[1127]
Turdus torquatus Linnaeus, 1758[1128][1129]	Mierlă gulerată	Turdus torquatus alpestris (C. L. Brehm, 1831)	Accidentală. Prezență incertă[3]		[1130]

Familia Muscicapidae - măcălendri, privighetoare, guși vinete, mierle, codroși, pietrari, mărăcinari, muscari

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Passeriformes
Familia: Muscicapidae
Erithacus rubecula (Linnaeus, 1758)[1131][1132]	Măcăleandru	Erithacus rubecula rubecula (Linnaeus, 1758)	Oaspete de vară cuibăritoare, o parte din păsări iernează. În pasaj.	Specie comună, în Codrii Centrali circa 2-3 perechi la 1 ha. Populația este estimată la 30.000-40.000 de perechi cuibăritoare.[1133]	[1134]
Luscinia luscinia (Linnaeus, 1758)[1135][1136]	Privighetoare de zăvoi	-	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Specie comună. Efectiv optim, aflat în afara pericolului diminuării. Populația este estimată la 15.000-30.000 de perechi cuibăritoare.[1137]	[1138]
Luscinia megarhynchos (Brehm, 1831)[1139][1140]	Privighetoare roșcată	Luscinia megarhynchos megarhynchos C. L. Brehm, 1831	Prezență incertă. Probabil cuibărește.[1141]	Jonathan Hecke la Ghidighici a observat 2 exemplare pe 10 iunie 2017[1142] Vitalie Ajder susține că această specie nu a fost niciodată întâlnită în Republica Moldova și că toate aceste observații sunt de fapt o privighetoare de zăvoi.	[1143]
Cyanecula svecica (Linnaeus, 1758), sin. Luscinia svecica (Linnaeus, 1758)[1144][1145]	Gușă vânătă	Cyanecula svecica cyanecula (Meisner, 1804)?	În pasaj de toamnă. Oaspete de vară, cuibărește rar[13]	Un exemplar a fost colectat de Averin și Ganea în septembrie 1959 în apropierea satului Doibani din raionul Dubăsari. Alte două exemplare au fost observate la 21 septembrie 1959 în stufărișul unui iaz din apropierea Chișinăului și la 31 septembrie 1961 în pădurea de la Rădeni, raionul Călărași.[1146] În 2017 în timpul migrației de primăvară a fost reconfirmată prezența speciei de către Vitalie Ajder și Ion Grosu, iar ornitologul Emanuel Ștefan Baltag a documentat în premieră cuibăritul acestei specii în Republica Moldova.[16] Populația este estimată la 0-5 de perechi cuibăritoare.[1147]	[1148]
Monticola saxatilis (Linnaeus, 1766)[1149][1150]	Mierlă de piatră	-	Oaspete de vară, cuibărește	Efectiv redus, aflat în continuă descreștere. Specie periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Populația este estimată la 1-2 de perechi cuibăritoare.[1151]	[1152]
Monticola solitarius (Linnaeus, 1758)[1153][1154]	Mierlă albastră	Monticola solitarius solitarius (Linnaeus, 1758)	Prezență dubioasă[3]		[1155]
Phoenicurus phoenicurus (Linnaeus, 1758)[1156][1157]	Codroș de pădure	Phoenicurus phoenicurus phoenicurus (Linnaeus, 1758)	Oaspete de vară, cuibărește	Specie comună. Populația cuibăritoare este estimată la 5.000-7.000 de perechi.[1158]	[1159]
Phoenicurus ochruros (Gmelin, 1774)[1160][1161]	Codroș de munte	Phoenicurus ochruros gibraltariensis (J. F. Gmelin, 1789)	Oaspete de vară, cuibărește	În Republica Moldova are un efectiv în creștere. Populația cuibăritoare este estimată la 5.000-10.000 de perechi.[1162]	[1163]
Oenanthe pleschanka (Lepechin, 1770)[1164][1165]	Pietrar negru	-	Oaspete de vară, cuibărește.[5]	Specie rară, descoperită în Republica Moldova de A.A. Cunicenco în 1981-1982 în raionul Vulcănești și Cahul[5] Populația cuibăritoare este estimată la 30-50 de perechi.[1166]	[1167]
Oenanthe oenanthe (Linnaeus, 1758)[1168][1169]	Pietrar sur	Oenanthe oenanthe oenanthe (Linnaeus, 1758)	Oaspete de vară, cuibărește	Specie comună, cu un efectiv numeric în descreștere de 2-3 perechi / km². Populația cuibăritoare este estimată la 4.000-5.000 de perechi.[1170]	[1171]
Oenanthe hispanica (Linnaeus, 1758)[1172][1173]	Pietrar mediteranean	Oenanthe hispanica melanoleuca (Güldenstädt, 1775), sin. Oenanthe melanoleuca	Prezență dubioasă[3]		[1174]
Oenanthe isabellina (Temminck, 1829)[1175][1176]	Pietrar răsăritean	-	Oaspete de vară, cuibărește.	Specie foarte rară.[14] Un pui și o pasăre adultă au fost observați de Alexandr Țurcan lângă satul Beșalma (Găgăuzia) pe 5 iunie 2021, aceasta fiind prima dovadă că această specie cuibărește în Republica Moldova. Alte populații cuibăritoare au fost găsite la Coșcalia (Căușeni) și la Talmaza (Ștefan Vodă).[1177]	[1178]
Saxicola rubetra (Linnaeus, 1758)[1179][1180]	Mărăcinar mare	-	Oaspete de vară, cuibărește	Specie comună, cu o densitate de 1-3 perechi / km². Declinul numeric al populației. Populația cuibăritoare este estimată la 500-1.000 de perechi.[1181]	[1182]
Saxicola rubicola (Linnaeus, 1766),[1183][1184]	Mărăcinar negru	Saxicola rubicola rubicola (Linnaeus, 1766). În trecut era inclusă ca o subspecie Saxicola torquatus rubicola în specia Saxicola torquata.	Oaspete de vară, cuibărește	Specie comună, cu efectiv în descreștere. Populația cuibăritoare este estimată la 1.500-2.000 de perechi.[1185]	[1186]
Muscicapa striata (Pallas, 1764)[1187][1188]	Muscar sur	Muscicapa striata striata (Pallas, 1764)	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj de primăvară și de toamnă	Specie comună. Efectiv relativ constant, 11-30 de perechi / km². Populația cuibăritoare este estimată la 3.000-5.000 de perechi.[1189]	[1190]
Ficedula parva (Bechstein, 1792), sin. Muscicapa parva Bechstein, 1792[1191][1192]	Muscar mic	Ficedula parva parva (Bechstein, 1792). În prezent această specie este considerată monotipică.	Oaspete de vară, cuibărește.	Specie comună. Efectiv fluctuant. Populația cuibăritoare este estimată la 3.000-4.000 de perechi.[1193]	[1194]
Ficedula albicollis (Temminck, 1815), sin. Muscicapa albicollis Temminck, 1815[1195][1196]	Muscar gulerat	-	Oaspete de vară, cuibărește.	Specie comună cu o densitate în pădurile seculare de stejar și cele de plop de 20-50 de perechi la 100 ha. Efectiv fluctuant. Populația cuibăritoare este estimată la 5.000-10.000 de perechi.[1197]	[1198]
Ficedula hypoleuca (Pallas, 1764), sin. Muscicapa hypoleuca Pallas, 1764[1199][1200]	Muscar negru	Ficedula hypoleuca hypoleuca (Pallas, 1764)	Oaspete de vară, cuibărește.	În secolul trecut era o specie comună pe teritoriul Moldovei, apoi efectivul a început să scadă. Populația cuibăritoare este estimată la 100-200 de perechi.[1201]	[1202]

Familia Phylloscopidae - pitulici

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Passeriformes
Familia: Phylloscopidae
Phylloscopus trochilus (Linnaeus, 1758)[1203][1204]	Pitulice fluierătoare	Phylloscopus trochilus acredula (Linnaeus, 1758)	Oaspete de vară cuibăritoare.	Specie foarte rară cu efectiv redus.[338] Populația este estimată la 1-10 de perechi cuibăritoare.[1205]	[1206]
Phylloscopus collybita (Vieillot, 1817), sin. Phylloscopus collybitus (Vieillot, 1817)[1207][1208]	Pitulice mică	Phylloscopus collybita abietinus (Nilsson, 1819) - cuibărește; Phylloscopus collybita collybita (Vieillot, 1817) - în pasaj	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj	Specie comună. Efectiv relativ mare în Codrii Centrali, cu o densitate de 10-13 perechi /10 ha. Populația este estimată la 30.000-50.000 de perechi cuibăritoare.[1209]	[1210]
Phylloscopus sibilatrix (Bechstein, 1793), sin. Phylloscopus sibilator (Bechstein, 1793)[1211][1212]	Pitulice sfârâitoare	-	Oaspete de vară, cuibărește.	Specie comună cu efectiv moderat, constant, estimat la 8-12 perechi /10 ha. Populația este estimată la 4.000-6.000 de perechi cuibăritoare.[1213]	[1214]
Phylloscopus trochiloides (Sundevall, 1837)[1215][1216]	Pitulice verzuie	Phylloscopus trochiloides viridanus Blyth, 1843	Accidentală	Specie foarte rară. În ultimul timp nu a fost văzută[15]	[1217]
Phylloscopus orientalis (Brehm, 1855)[1218]	Pitulice orientală	-	Prezență dubioasă[3]		[1219]

Familia Cisticolidae - stufârice pătate

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Passeriformes
Familia: Cisticolidae
Cisticola juncidis (Rafinesque, 1810)[1220]	Stufârică pătată	Cisticola juncidis juncidis (Rafinesque, 1810)	Accidentală. Prezență dubioasă[3]		[1221]

Familia Cettiidae - stufărice

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Passeriformes
Familia: Cettiidae (Scotocercidae)
Cettia cetti (Temminck, 1820)[1222][1223]	Stufărică	Cettia cetti cetti (Temminck, 1820)	Accidentală. Prezență incertă[3]		[1224]

Familia Locustellidae - grelușei

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Passeriformes
Familia: Locustellidae
Locustella luscinioides (Savi, 1824)[1225][1226]	Grelușel de stuf	Locustella luscinioides luscinioides (Savi, 1824)	Oaspete de vară, cuibărește	Specie comună. Populația este estimată la 200-300 de perechi cuibăritoare.[1227]	[1228]
Locustella fluviatilis (Wolf, 1810)[1229][1230]	Grelușel de zăvoi	-	Oaspete de vară, cuibărește	Specie rară cu efectiv în descreștere, circa 1-2 perechi la 20 ha. Populația este estimată la 50-100 de perechi cuibăritoare.[1231]	[1232]
Locustella naevia (Boddaert, 1783)[1233][1234]	Grelușel pătat	Locustella naevia naevia (Boddaert, 1783)	Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.	Specie rară. Populația este estimată la 30-80 de perechi cuibăritoare.[1235]	[1236]
Locustella lanceolata (Temminck, 1840)[1237]	Grelușel pătat mic	Locustella lanceolata lanceolata (Temminck, 1840)	Prezență dubioasă[3]		[1238]

Familia Acrocephalidae - lăcari, privighetoare de baltă, frunzărițe

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Passeriformes
Familia: Acrocephalidae
Acrocephalus palustris (Bechstein, 1798)[1239][1240]	Lăcar de mlaștină	-	Oaspete de vară, cuibărește	Specie comună. Populația este estimată la 2.000-3.000 de perechi cuibăritoare[1241]	[1242]
Acrocephalus scirpaceus (Hermann, 1804)[1243][1244]	Lăcar de stuf	Acrocephalus scirpaceus scirpaceus (Hermann, 1804)	Oaspete de vară, cuibărește	Specie comună. Populația este estimată la 1.000-1.500 de perechi cuibăritoare.[1245]	[1246]
Acrocephalus arundinaceus Temminck & Schlegel, 1847)[1247][1248]	Lăcar mare	Acrocephalus arundinaceus arundinaceus (Linnaeus, 1758)	Oaspete de vară, cuibărește	Specie comună. Este cea mai răspândită specie de lăcari din republică cu un efectiv de 1,5-2 perechi/ha în sudul și sud-estul țării. Efectiv în descreștere. Populația este estimată la 15.000-20.000 de perechi cuibăritoare.[1249]	[1250]
Acrocephalus schoenobaenus (Linnaeus, 1758)[1251][1252]	Lăcar mic	-	Oaspete de vară, cuibărește	Specie comună cu o densitate de 7-9 exemplare/ha. Efectiv în descreștere. Populația este estimată la 500-700 de perechi cuibăritoare.[1253]	[1254]
Acrocephalus agricola (Jerdon, 1845)[1255][1256]	Lăcar cafeniu	Acrocephalus agricola septimus Gavrilenko, 1954	În pasaj. Probabil cuibăreşte.	Specie foarte rară. După R. Dombrowski, acest lăcar a fost observat în Delta Dunării, în vecinătatea Republicii Moldova. L.F. Nazarenko (1952) face referire la această specie ca o pasăre rară, probabil cuibăritoare în cursul inferior al Nistrului. Averin și Ganea nu au întâlnit-o în Moldova[1257][4] Pe 16 Mai 2020 Gheorghe Țîcu și Alexandr Turcan au observat 2 lăcari cafenii care cântau în stuful din lacul Verejeni (raionul Telenești).[1258] Mihai Ghilan a observat un exemplar pe 21 mai 2022 pe Lacul mare de la Ștefan-Vodă şi altul pe 7 mai 2022 la lacul Sălaş din r. Anenii Noi. [1259]	[1260]
Acrocephalus paludicola (Vieillot, 1817)[1261][1262]	Lăcar de pipirig	-	În pasaj	Specie rară. După L.F. Nazarenko (1953) este o pasăre accidentală rară în cursul inferior al Nistrului. După 1953 nu a fost întâlnită în Moldova.[1263][4]	[1264]
Acrocephalus melanopogon (Temminck, 1823), sin. Lusciniola melanopogon Temminck, 1823[1265][1266]	Privighetoare de baltă	Acrocephalus melanopogon melanopogon (Temminck, 1823)?	În pasaj. Probabil cuibărește [3]	Specie rară. A fost auzită de Vitalie Ajder și Silvia Ursul pe lacurile Manta și Beleu.[1267] A fost văzut un exemplar de Ion Grosu pe 6 iunie 2019 la heleșteiele de la Etulia.[1268]	[1269]
Acrocephalus dumetorum Blyth, 1849[1270][1271]	Lăcar nordic	-	Accidentală. Menționată de A. Munteanu ca cuibăritoare în Tiraspol.[3][1272][1273]	Specie rară. După 1970 nu a fost întâlnită în Moldova.[1273]	[1274]
Hippolais icterina (Vieillot, 1817)[1275][1276]	Frunzăriță galbenă	-	Oaspete de vară, cuibărește	Specie comună. Populația este estimată la 1.200-1.800 de perechi cuibăritoare.[1277]	[1278]
Hippolais olivetorum (Strickland, 1837)[1279]	Frunzăriță balcanică	-	Prezență dubioasă[3]		[1280]
Iduna pallida (Ehrenberg, 1833), sin. Hippolais pallida Hemprich & Ehrenberg, 1833[1281][1282]	Frunzăriță cenușie	Iduna pallida elaeica (Lindermayer, 1843)	Oaspete de vară, cuibărește?	Specie rară. Averin și Ganea nu au întâlnit-o în Republica Moldova. Probabil cuibărește în sudul Moldovei. Populația nu a fost estimată.[1283] A fost documentată recent prezența acestei specii de Ion Grosu, care a observat 1 exemplar pe 4 mai 2019 la heleșteiele de la Etulia.[1284]	[1285]

Familia Sylviidae - silvii

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Passeriformes
Familia: Sylviidae
Sylvia communis Latham, 1787[1286][1287]	Silvie de câmp	Sylvia communis communis Latham, 1787	Oaspete de vară, cuibărește[1288][1289]	Specie comună. Efectiv variabil, în Codrii Centrali 6-8 perechi / 10 ha, în sudul republicii 2-3 perechi / 10 ha). Populația este estimată la 5.000-7.000 de perechi cuibăritoare.[1290]	[1291]
Sylvia atricapilla (Linnaeus, 1758)[1292][1293]	Silvie cu cap negru	Sylvia atricapilla atricapilla (Linnaeus, 1758)	Oaspete de vară, cuibărește[1288][1289]	Specie comună, în Codrii Centrali densitatea ei ajunge la 6-8 perechi / ha. Efectiv în descreștere. Populația este estimată la 50.000-80.000 de perechi cuibăritoare.[1294]	[1295]
Sylvia nisoria (Bechstein, 1795)[1296][1297]	Silvie porumbacă	Sylvia nisoria nisoria (Bechstein, 1792)	Oaspete de vară, cuibărește[1288][1289]	Specie comună, cu efectiv moderat (2-4 perechi /10 ha) aflat în scădere. Populația este estimată la 1.000-2.000 de perechi cuibăritoare.[1298]	[1299]
Sylvia curruca (Linnaeus, 1758)[1300][1301]	Silvie mică	Sylvia curruca curruca (Linnaeus, 1758)	Oaspete de vară, cuibărește[1288][1289]	Specie comună. Densitatea speciei nu depășește 0,1-0,5 perechi / 10 ha, aflându-se în descreștere. Populația este estimată la 2.000-3.000 de perechi cuibăritoare.[1302]	[1303]
Sylvia borin (Boddaert, 1783)[1304][1305]	Silvie de zăvoi	Sylvia borin borin (Boddaert, 1783)	Oaspete de vară, cuibărește[1288][1289]	Specie comună. Efectiv în continuă descreștere, densitatea speciei nu depășește 0,5-1,2 perechi / 10 ha. Populația este estimată la 4.000-6.000 de perechi cuibăritoare.[1306]	[1307]
Sylvia crassirostris Cretzschmar,1827[1308]. Considerată până nu demult ca subspecie a silviei vestice de grădină (Sylvia hortensis)	Silvie estică de grădină	Sylvia crassirostris crassirostris Cretzschmar, 1830, sin. Sylvia hortensis crassirostris (Cretzschmar, 1829)	Accidentală	Specie rară, găsită în 2006 în orașul Chișinău.[1309][1310]	[1311]
Sylvia cantillans (Pallas, 1764)[1312][1313]	Silvie roșcată	?	Prezență dubioasă[3]		[1314]
Sylvia melanocephala (Gmelin, 1789)[1315][1316]	Silvie mediteraneană	Sylvia melanocephala melanocephala (J. F. Gmelin, 1789)	Accidentală	Specie foarte rară, întâlnită sporadic.[1317]	[1318]

Familia Regulidae - aușei

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Passeriformes
Familia: Regulidae
Regulus regulus (Linnaeus, 1758)[1319][1320]	Aușel cu cap galben	Regulus regulus regulus (Linnaeus, 1758)	Oaspete de iarnă	Specie comună în timpul iernii. Sosește în Moldova în a doua jumătate a lunii octombrie. Primul cârd format din 10-15 păsări a fost înregistrat pe 19 octombrie 1959 într-o pădure din apropierea satului Nezavertailovca. Toamna păsările se adună de obicei în cârduri mici formate din 10-20 exemplare, iar iarnă cârdurile pot fi compuse din 25-30 de exemplare. Pleacă din țară la sfârșitul lui martie - începutul lui aprilie. Exemplare singuratice au fost văzute pe 9 aprilie (satul Copanca, 1959) și 16 aprilie (Chișinău, 1968).[1321] Silvia Ursul pe 2 ianuarie 2020 a observat 5 exemplare în orașul Chișinău.[1322]	[1323]
Regulus ignicapilla (Temminck, 1820), sin. Regulus ignicapillus (Temminck, 1820)[1324][1325]	Aușel sprâncenat	Regulus ignicapilla ignicapilla (Temminck, 1820)	Accidentală	Specie foarte rară. Primul exemplar a fost colectat în Moldova la 27 martie 1906. În decembrie 1959 au fost văzute trei exemplare lângă Strășeni.[1321] Țibuleac a găsit o femelă pe 10 aprilie 1980 în parcul central din Chișinău și un mascul pe 9 aprilie 1992, într-o livadă de mere lângă satul Durlești.[1038] A fost observat și în 2008 în scuarul Institutului de Zoologie din Chișinău.[596] Un mascul a fost întâlnit la 8 aprilie 1998 în Grădina Botanică din Tiraspol.[182]	[1326]

Familia Paridae - pițigoi

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Passeriformes
Familia: Paridae
Parus major Linnaeus, 1758[1327][1328]	Pițigoi mare	Parus major major Linnaeus, 1758	Sedentară, cuibăritoare	Specie comună, cu un efectiv numeros, estimat în pădurile seculare cu arbori găunoși la 12-15 perechi/ 10 ha. Populația este estimată la 80.000-100.000 de perechi cuibăritoare.[1329]	[1330]
Periparus ater (Linnaeus, 1758), sin. Parus ater Linnaeus, 1758[1331][1332]	Pițigoi de brădet	Periparus ater ater (Linnaeus, 1758)	În pasaj de toamnă, o parte din păsări iernează	Specie rară. Specia a fost observată în Moldova în 1912 de Osterman. Un exemplar este păstrat în Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău. Au fost văzute cârduri în nordul Moldovei: la 3 decembrie 1957 în pădurea din Tabani și 19 noiembrie 1958 în pădurea din Balatina. Au fost văzute cârduri mici și în parcurile din Chișinău în timpul iernii.[1333][452] Gheorghe Ticu a văzut un exemplar în Grădina Botanică din Chișinău pe 7 ianuarie 2019[1334]	[1335]
Cyanistes caeruleus (Linnaeus, 1758), sin. Parus coeruleus Linnaeus, 1758, Parus caeruleus Linnaeus, 1758[1336][1337]	Pițigoi albastru	Cyanistes caeruleus caeruleus (Linnaeus, 1758)	Sedentară, cuibăritoare.	Specie comună cu un efectiv în păduri de 4-8 perechi /10 ha. Populația este estimată la 35.000-40.000 de perechi cuibăritoare.[1338]	[1339]
Poecile palustris (Linnaeus, 1758), sin. Parus palustris Linnaeus, 1758[1340][1341]	Pițigoi sur	Poecile palustris stagnatilis (C. L. Brehm, 1855)[1342] (Averin și Ganea menționează numai subspecia Poecile palustris palustris).	Specie sedentară, cuibărește. Oaspete de iarnă	Specie comună. Vara în pădurile din lunca Prutului densitatea speciei constituie circa 4-5 perechi la 10 ha. Iarna efectivul ei sporește datorită păsărilor ce vin în Moldova din regiunile nordice ale arealului. Populația este estimată la 2.000-4.000 de perechi cuibăritoare.[1343]	[1344]
Poecile montanus (Conrad von Baldenstein, 1827), sin. Parus montanus Conrad von Baldenstein, 1827[1345][1346]	Pițigoi de munte	Poecile montanus montanus (Conrad, 1827) (sin. Poecile atricapillus montanus)?, Poecile montanus borealis (Sélys-Longchamps, 1843)?	Apare accidental iarna și vara. Cuibărește?	Specie rară. A fost găsit un exemplar în iulie 2006 în Parcul Rîșcani din Chișinău,[1347] ulterior în alte locuri din Moldova: mai multe exemplare în iulie 2016 în Donici, raionul Strășeni,[1348] 8 exemplare în mai 2016 în pădurea Săseni, raionul Călărași,[1349] un exemplar în mai 2016 în Conacul Manuc Bei, raionul Hîncești.[1350]	[1351]
Lophophanes cristatus (Linnaeus, 1758), sin. Parus cristatus Linnaeus, 1758[1352][1353]	Pițigoi moțat	Lophophanes cristatus cristatus (Linnaeus, 1758)	Accidentală, oaspete de iarnă.	Specie foarte rară. A fost observată de Osterman în 1912 și Nazarenko în 1953. În Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău sunt expuse două exemplare. Gauzștein și Ufnarovskii în perioada 1955-1970, au observat de 6 ori această specie iarnă în parcurile din Chișinău și o dată în pădurea din Balatina.[1333]	[1354]
Poecile lugubris (Temminck, 1820), sin. Parus lugubris Temminck, 1820[1355][1356]	Pițigoi de livadă	Poecile lugubris lugubris (Temminck, 1820)	Accidentală[3]	Silvia Ursul a auzit vocea pițigoiului de livadă pe 19 ianuarie 2019 în Mereșeuca, Ocnița.[1357]	[1358]

Familia Panuridae - pițigoi de stuf

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Passeriformes
Familia: Panuridae
Panurus biarmicus (Linnaeus, 1758)[1359][1360]	Pițigoi de stuf	Panurus biarmicus russicus (C. L. Brehm, 1831)	Sedentară, cuibărește.	Specie comună. În perioada vernală efectivul speciei în bălțile Prutului și Nistrului este de 1,7 perechi / ha. Efectiv în continuă descreștere. Populația este estimată la 400-500 de perechi cuibăritoare.[1361]	[1362]

Familia Aegithalidae - pițigoi codați

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Passeriformes
Familia: Aegithalidae
Aegithalos caudatus (Linnaeus, 1758)[1363][1364]	Pițigoi codat	Aegithalos caudatus caudatus (Linnaeus, 1758), Aegithalos caudatus europaeus (Hermann, 1804)	Sedentară, cuibărește.	Populația este estimată la 600-1.200 de perechi cuibăritoare.[1365]	[1366]

Familia Remizidae - boicuși

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Passeriformes
Familia: Remizidae
Remiz pendulinus (Linaeus, 1758)[1367][1368]	Boicuș, Aușel, Pițigoi pungar, Pițigoi pungaș.	Remiz pendulinus pendulinus (Linnaeus, 1758)	Oaspete de vară, cuibărește, o parte din păsări iernează	Specie relativ rară. Populația este estimată la 200-600 de perechi cuibăritoare.[1369]	[1370]

Familia Sittidae - țicleni

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Passeriformes
Familia: Sittidae
Sitta europaea Linnaeus, 1758[1371][1372]	Țiclean	Sitta europaea caesia Wolf, 1810 (oaspete de iarnă), Sitta europaea homeyeri Seebohm, 1890 (cuibărește), Sitta europaea sordida Reichenow, 1907?	Sedentară, cuibăritoare	Specie comună, populație în ușor declin numeric. Populația este estimată la 15.000-30.000 de perechi cuibăritoare.[1373]	[1374]
Sitta neumayer Michahelles, 1830[1375]	Țiclean de stâncă	Sitta neumayer neumayer Michahelles, 1830	Prezență dubioasă[3]		[1376]

Familia Tichodromidae - fluturași de stâncă

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Passeriformes
Familia: Tichodromidae
Tichodroma muraria (Linnaeus, 1766)[1377][1378]	Fluturaș de stâncă	Tichodroma muraria muraria (Linnaeus, 1766)	Accidentală. Prezență dubioasă[3]		[1379]

Familia Certhiidae - cojoaice

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Passeriformes
Familia: Certhiidae
Certhia familiaris Linnaeus, 1758[1380][1381]	Cojoaică de pădure	Certhia familiaris familiaris Linnaeus, 1758	Sedentară, cuibăritoare	Specie cu un efectiv redus. Populații în declin numeric. Populația este estimată la 3.500-4.500 de perechi cuibăritoare.[1382]	[1383]
Certhia brachydactyla Brehm, 1820[1384][1385]	Cojoaică cu degete scurte	Certhia brachydactyla brachydactyla C. L. Brehm, 1820	Accidentală[3][14]	Specie foarte rară	[1386]

Familia Prunellidae - brumărițe

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Passeriformes
Familia: Prunellidae
Prunella modularis (Linnaeus, 1758)[1387][1388]	Brumăriță de pădure	Prunella modularis modularis (Linnaeus, 1758)	Oaspete de iarnă. În pasaj	Specie rară, cu efectiv redus, efectivul ei nu depășește 4 perechi la 100 ha. În perioada 1960-1970 a fost observată doar de trei ori: pe 19 decembrie 1960 și 2 februarie 1961 în pădurea Trifăuți, 20 septembrie 1960 în satul Doibani.[1389] În împrejurimile Tiraspolului, a fost observată în decembrie 1992, în februarie 1994, 1998. La 20 decembrie 2001 un exemplar a fost văzut în satul Rașcov, raionul Camenca.[1390] Un grup de 4 păsări a fost observat pe 25 aprilie 1997 în grădina botanică din Tiraspol.[1046] Andrei Lazarchevici a văzut un exemplar pe 24 martie 2018 în Sipoteni, Călărași.[1391]	[1392]

Familia Emberizidae - presuri

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Passeriformes
Familia: Emberizidae
Emberiza citrinella Linnaeus, 1758[1393][1394]	Presură galbenă	Emberiza citrinella erythrogenys C. L. Brehm (sedentară), 1855, Emberiza citrinella citrinella Linnaeus, 1758 (oaspete de iarnă)	Sedentară, cuibăritoare. Oaspete de iarnă	Specie comună, frecvent întâlnită în cursul anului întreg, cu densitatea de circa 4-8 perechi / 10 ha. Efectiv în creștere. Populația este estimată la 30.000-50.000 de perechi cuibăritoare.[1395]	[1396]
Emberiza cirlus Linnaeus, 1766[1397][1398]	Presură bărboasă	-	Accidentală	Specie foarte rară. În Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău există un exemplar fără informații despre locul și data colectării.[1399] Pentru prima dată în Republica Moldova a fost observat un exemplar la 26 februarie 1984 în ocolul silvic Logănești, raionul Hîncești. Un alt exemplar a fost observat la 25 februarie 1991 într-o grădină de mere în apropierea satului Costiujeni.[1038]	[1400]
Emberiza calandra Linnaeus, 1758, sin. Miliaria calandra Linnaeus, 1758[1401][1402]	Presură sură	Emberiza calandra calandra Linnaeus, 1758	Parțial sedentară, cuibăritoare, o parte din populația rămâne și iarna, iar alta migrează spre sud spre cartierele de iernat în sudul Europei, sud-estul Africii și peninsula Arabia.	Efectiv scăzut și variabil aflat în descreștere, cu o densitatea de circa 0,5-4 ex. / 10 ha. Populația este estimată la 5.000-8.000 de perechi cuibăritoare.[1403]	[1404]
Emberiza hortulana Linnaeus, 1758[1405][1406]	Presură de grădină	-	Oaspete de vară, cuibărește	Specie comună. Densitatea speciei în habitatele de câmpie din centrul și nordul republicii constituie circa 2-3 perechi /10 ha. Efectiv aflat în descreștere. Populația este estimată la 2.000-3.000 de perechi cuibăritoare.[1407]	[1408]
Emberiza schoeniclus (Linnaeus, 1758)[1409][1410]	Presură de stuf	Emberiza schoeniclus schoeniclus (Linnaeus, 1758) (oaspete de iarnă, în pasaj), Emberiza schoeniclus ukrainae (Zarudny, 1917) (oaspete de vară, cuibărește), Emberiza schoeniclus intermedia Degland, 1849 (oaspete de vară, cuibărește)	Oaspete de vară, cuibărește. Oaspete de iarnă. În pasaj.	Specie comună, destul de frecvent întâlnită. Densitatea în habitatele optime din luncile cursului inferior al Nistrului și Prutului ajunge la 8-12 ex. /10 ha. Efectiv în descreștere. Populația este estimată la 500-1.000 de perechi cuibăritoare.[1411]	[1412]
Emberiza melanocephala Scopoli, 1769, sin. Granativora melanocephala (Scopoli, 1769)[1413][1414]	Presură cu cap negru	-	Oaspete de vară, cuibărește	Specie foarte rară.[452] Averin și Ganea o menționează ca specie posibilă în Republica Moldova.[1399] A fost descoperită că cuibărește de Vitalie Ajder în sudul republicii.[13] A fost observată și de Škorpíková la 4 iunie 2014 în raionul Cahul (în Roșu și Slobozia Mare)[988]	[1415]
Emberiza pusilla Pallas, 1776[1416][1417]	Presură mică	-	Accidentală	Nu a fost întâlnită în Republica Moldova, însă în Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău există un exemplar colectat probabil de A. Ostermann, fără date precise.[1418][1419]	[1420]
Emberiza aureola Pallas, 1773[1421]	Presură cu piept galben	Emberiza aureola aureola Pallas, 1773	Accidentală	Specie foarte rară. Nazarenko (1953) o menționează ca accidentală. Ulterior nu a fost întâlnită în Republica Moldova.[1399]	[1422]

Familia Calcariidae - păsările omătului, presuri de tundră

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată din Republica Moldova	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Passeriformes
Familia: Calcariidae
Plectrophenax nivalis (Linnaeus, 1758)[1423][1424]	Pasărea omătului	Plectrophenax nivalis nivalis (Linnaeus, 1758)	Oaspete de iarnă	Specie foarte rară. În Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău există două exemplare.[1418] În vecinătatea Tiraspolului a fost observat un cârd de 30 de indivizi pe 31 decembrie 1995. Două exemplare au fost observate pe 20 decembrie 2001 pe un câmp în vecinătatea satului Rotari, raionul Camenca.[182][1390] Un cârd de 30 de indivizi a fost observat pe 28 decembrie 2017 lângă satul Vulcănești, raionul Nisporeni, de Jonathan Hecke.[1425]	[1426]
Calcarius lapponicus (Linnaeus, 1758)[1427][1428]	Presură de tundră	Calcarius lapponicus lapponicus (Linnaeus, 1758)	Accidentală	Specie foarte rară. În Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău există un exemplar fără informații despre locul și data colectării. Un cârd de 5 indivizi au fost întâlnit în Grădina botanică din Chișinău la 7 ianuarie 1958.[1418]	[1429]

Familia Fringillidae - cinteze, mugurari, florinți, sticleți, cânepari, inărițe, scatii, cănărași, botgroși, forfecuțe

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Passeriformes
Familia: Fringillidae
Fringilla coelebs Linnaeus, 1758[1430][1431]	Cinteză	Fringilla coelebs coelebs Linnaeus, 1758	Parțial sedentară, parțial migratoare: femelele și tineretul, sunt obișnuit oaspeți de vară și migrează toamna spre ținuturile nord-estice ale Africii și spre sud-vestul Asiei; masculii, sunt în general sedentari, se întâlnesc mai frecvent și iarna.	Specie numeroasă. Densitatea variază de la 8,8 până la 74 de perechi / km². Populație constantă, estimată la 17.000-250.000 de perechi cuibăritoare.[1432]	[1433]
Fringilla montifringilla Linnaeus, 1758[1434][1435]	Cinteză de iarnă	-	Oaspete de iarnă	Specie comună, frecvent întâlnită în timpul iernii. Un număr mare de păsări au fost găsite de-a lungul văii Nistrului și în pădurile din Codri. Astfel, în 1965, pe 19 decembrie, lângă satul Copanca timp de 3 ore au fost văzute 5 cârduri de 25-30 indivizi. Uneori, cârdurile constau din 50-60 și chiar 100 de păsări.[1436]	[1437]
Pyrrhula pyrrhula (Linnaeus, 1758)[1438][1439]	Mugurar, Botroș	Pyrrhula pyrrhula pyrrhula (Linnaeus, 1758)	Oaspete de iarnă	Specie comună, frecvent întâlnită în timpul iernii. Apar la sfârșitul lui septembrie, masa principală a acestora - în prima jumătate a lui octombrie în cârduri de 15-20 de indivizi. Uneori, primăvară, numărul de indivizi din cârduri atinge 50. Astfel, în martie 1960 în livada din satul Coșnița au fost văzute 17 cârduri formate 6-50 indivizi fiecare.[1440] Vitalie Ajder și Silvia Ursul au observat 35 de indivizi în ianuarie 2017 în Naslavcea, Ocnița.[1441]	[1442]
Chloris chloris (Linnaeus, 1758), sin. Carduelis chloris (Linnaeus, 1758)[1443][1444]	Florinte	Chloris chloris chloris (Linnaeus, 1758), Chloris chloris muehlei Parrot, 1905	Parțial sedentară, parțial migratoare (oaspete de vară), cuibărește.	Specie comună, populație constantă, estimată la 15.000-20.000 de perechi cuibăritoare.[1445]	[1446]
Carduelis carduelis (Linnaeus, 1758)[1447][1448]	Sticlete	Carduelis carduelis carduelis (Linnaeus, 1758)	Sedentară, cuibăritoare	Specie comună. Populația este estimată la 20.000-30.000 de perechi cuibăritoare.[1449]	[1450]
Linaria cannabina (Linnaeus, 1758), sin. Carduelis cannabina (Linnaeus, 1758), Acanthis cannabina (Linnaeus, 1758)[1451][1452]	Cânepar	Linaria cannabina cannabina (Linnaeus, 1758)	Sedentară, cuibăritoare	Specie comună. Populație constantă. Populația este estimată la 10.000-15.000 de perechi cuibăritoare.[1453]	[1454]
Acanthis flammea (Linnaeus, 1758), sin. Carduelis flammea (Linnaeus, 1758)[1455][1456]	Inăriță	Acanthis flammea flammea (Linnaeus, 1758)	Oaspete de iarnă	Specie rară. Apare iarna aproape în fiecare an. În unii ani se observă cârduri mari (între 100 și 150 de indivizi fiecare), în alți ani - în cârduri mici. În unele ierni, această specie nu este văzută deloc.[1457] Gheorghe Ticu și Jonathan Hecke au observat 3 indivizi în februarie 2019 în Grădina Botanică din Chișinău.[1458]	[1459]
Spinus spinus (Linnaeus, 1758), sin. Carduelis spinus (Linnaeus, 1758)[1460][1461]	Scatiu	-	Oaspete de iarnă	Specie frecvent întâlnită iarna. Apare în septembrie în cârduri mici, dar la sfârșitul lui octombrie și în noiembrie cârdurile uneori sunt formate din 30-40 indivizi. În decembrie și februarie adesea formează cârduri mixte cu pițigoiul mare (Parus major), aușelul (Regulus) și alte păsări[1462] Andrei Lazarchevici a observat 16 indivizi în aprilie 2017 în Sipoteni, raionul Călărași[1463]	[1464]
Serinus serinus (Linnaeus, 1766), sin. Serinus canaria serinus (Linnaeus, 1766)[1465][1466]	Cănăraș	-	Oaspete de vară, cuibărește	Specie rară, critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Populația este estimată la 20-40 de perechi cuibăritoare.[1467]	[1468]
Carpodacus erythrinus (Pallas, 1770), sin. Erythrina erythrina Pallas, 1770[1469][1470]	Mugurar roșu	Carpodacus erythrinus erythrinus (Pallas, 1770)	Accidentală. cuibăritoare?[182]	Specie foarte rară. În Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău a existat un cuib al mugurarului roșu, data și locul descoperirii sale nefiind indicate (Osterman, 1912). A fost observat un mascul lângă Camenca în iunie 1960 timp de trei zile, care cânta pe vârful aceluiași tufiș, probabil lângă cuibul său.[1440] În iunie 1995 a fost văzut un mascul cântând lângă satul Colosova, Raionul Grigoriopol.[182]	[1471]
Coccothraustes coccothraustes (Linnaeus, 1758)[1472][1473]	Botgros	Coccothraustes coccothraustes coccothraustes (Linnaeus, 1758), Coccothraustes coccothraustes nigricans Buturlin, 1908?	Sedentară	Specie comună în păduri, livezi, parcuri. Populație constantă, estimată la 5.000-10.000 de perechi cuibăritoare.[1474]	[1475]
Loxia curvirostra Linnaeus, 1758[1476][1477]	Forfecuță	Loxia curvirostra curvirostra Linnaeus, 1758	Accidentală	Specie rară. A fost colectat un exemplar în iarna anului 1956 în Chișinău. În octombrie 1958 au fost observate mai multe păsări pe pinii din Chișinău, în apropierea lacului Valea Morilor. În aprilie 1969, au fost văzut un cârd de 8 indivivizi în apropierea satului Vatici, raionul Orhei. În iarna anului 1965, în Tiraspol a fost observată un cârd de 8-10 indivivizi.[1478] Pe 28 septembrie 1983, a fost colectat un exemplar dintr-un cârd în rezervația științifică Codrii.[1037] În februarie 2009 a fost observată în Grădina Botanică din Chișinău.[596] În decembrie 1991 au fost observați 8 indivizi în Tiraspol, iar decembrie 1998 aici au fost observați 30 indivizi.[182][1390] Un mascul și o femelă au fost văzute de Lazarchevici Andrei pe 3 iunie 2019 la Sipoteni, raionul Călărași.[1479]Alexandru Țurcan și Olesea Lomaca au observat pe 2 și 4 februarie 2020 în Grădina Botanică din Chișinău un mic stol (din 8 exemplare) de forfecuțe.[1480]	[1481]

Familia Passeridae - vrăbii

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Passeriformes
Familia: Passeridae
Passer domesticus (Linnaeus, 1758)[1482][1483]	Vrabie de casă	Passer domesticus domesticus (Linnaeus, 1758)	Sedentară	Specie numeroasă în așezările umane. Populația este estimată la 250.000-350.000 de perechi cuibăritoare.[1484]	[1485]
Passer montanus (Linnaeus, 1758)[1486][1487]	Vrabie de câmp	Passer montanus montanus (Linnaeus, 1758)	Sedentară	Specie numeroasă. Populația este estimată la 200.000-300.000 de perechi cuibăritoare.[1488]	[1489]
Passer hispaniolensis (Temminck, 1820)[1490][1491]	Vrabie negricioasă, Vrabie spaniolă.	Passer hispaniolensis hispaniolensis (Temminck, 1820)	Oaspete de vară, cuibărește[13]	Specie rară. Cuibărește în sudul Republicii Moldova, mai ales în cuiburile mari de cocostârci. Silvia Ursul și Ion Grosu în mai 2017 au observat 3 exemplare în satul Roșu (raionul Cahul) care cuibăreau în pereții cuibului berzei albe.[1492]	[1493]
Carpospiza brachydactyla (Bonaparte, 1850)[1494]	Vrabie de stâncă caucasiană	-	Prezență dubioasă[3]		[1495]

Familia Sturnidae - grauri, lăcustari

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Passeriformes
Familia: Sturnidae
Sturnus vulgaris Linnaeus, 1758[1496][1497]	Graur	Sturnus vulgaris vulgaris Linnaeus, 1758 (rară); Sturnus vulgaris purpurascens Gould, 1868 (numeroasă)	Oaspete de vară, rar sedentară; cuibărește	Specie numeroasă în păduri și în așezări umane, cu o densitatea de 15 perechi / 100 ha. Populația este estimată la 40.000-70.000 de perechi cuibăritoare.[1498]	[1499]
Pastor roseus (Linnaeus, 1758), sin. Sturnus roseus (Linnaeus, 1758)[1500][1501]	Lăcustar	-	Accidentală. La începutul sec. XX probabil cuibărea.	Specie rară. Cârduri de 15-20 indivizi au fost observate în vara anului 1960 în satul Morozeni, raionul Orhei și raionul Criuleni.[1502] Ion Grosu a observat în august 2013 un cârd de 18 indivizi pe Lacul Beleu.[1503]	[1504]

Familia Oriolidae - granguri

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Passeriformes
Familia: Oriolidae
Oriolus oriolus (Linnaeus, 1758)[1505][1506]	Grangur	-	Oaspete de vară, cuibărește.	Specie comună în pădurile de luncă, în parcuri. Populație constantă, estimată la 10.000-15.000 de perechi cuibăritoare.[1507]	[1508]

Familia Corvidae - gaițe, coțofene, stăncuțe, ciori, corbi, alunari

Denumirea științifică latină	Denumirea română	Subspecii	Categorie fenologică	Populația estimată	Statut IUCN Imagine
Ordinul: Passeriformes
Familia: Corvidae
Garrulus glandarius (Linnaeus, 1758)[1509][1510]	Gaiță	Garrulus glandarius glandarius (Linnaeus, 1758)	Sedentară, cuibăritoare	Specie comună. Populație în creștere, estimată la 10.000-15.000 de perechi cuibăritoare.[1511]	[1512]
Pica pica (Linnaeus, 1758)[1513][1514]	Coțofană	Pica pica fennorum Lönnberg, 1927 (după alți autori Pica pica pica (Linnaeus, 1758))	Sedentară, cuibăritoare	Specie comună. Populație în creștere, estimată la 15.000-20.000 de perechi cuibăritoare.[1515]	[1516]
Corvus monedula Linnaeus, 1758[1517][1518]	Stăncuță	Corvus monedula monedula Linnaeus, 1758	Sedentară, cuibăritoare	Specie comună. Efectiv redus în ultimele decenii. Populația este estimată la 250-500 de perechi cuibăritoare.[1519]	[1520]
Corvus frugilegus Linnaeus, 1758[1521][1522]	Cioară de semănătură	Corvus frugilegus frugilegus Linnaeus, 1758	Sedentară, cuibăritoare	Specie comună. Efectiv în creștere în ultimele decenii. Populația este estimată la 20.000-30.000 de perechi cuibăritoare.[1523]	[1524]
Corvus corax Linnaeus, 1758[1525][1526]	Corb	Corvus corax corax Linnaeus, 1758	Sedentară, cuibăritoare	Specie comună. Populație în creștere, estimată la 500-1.000 de perechi cuibăritoare.[1527]	[1528]
Corvus cornix (Linnaeus, 1758)[1529][1530][1531]	Cioară grivă	Corvus cornix cornix Linnaeus, 1758. Unii autori consideră că cioara grivă este o subspecie (Corvus corone cornix Linnaeus, 1758) a speciei Corvus corone.	Sedentară, cuibăritoare	Specie numeroasă. Este o pasăre frecvent întâlnită atât în landșaftul agrar, cât și în localități. Populația este estimată la 3.000-5.000 de perechi cuibăritoare.[1532]	[1533]
Corvus corone Linnaeus, 1758[1531]	Cioară neagră	?	Prezență incertă[3]		[1533]
Nucifraga caryocatactes (Linnaeus, 1758)[1534][1535]	Alunar	Nucifraga caryocatactes caryocatactes (Linnaeus, 1758); Nucifraga caryocatactes macrorhynchos C. L. Brehm, 1823 ?	Accidentală. Oaspete de iarnă, care apare neregulat toamna târziu și în timpul iernii.[1536]	Specie foarte rară. Pentru prima dată a fost văzut în noiembrie 1980 într-o grădina din satul Scoreni.[1037], iar ulterior și alte locuri[220], inclusiv în Chișinău.[1537][596]	[1538]

Specii noi descoperite după 1971

Sunt prezentate speciile noi descoperite în Republica Moldova după publicarea monografiei lui Averin și Ganea în 2 volume Птицы Молдавии. 1970-1971.

• Alunar (Nucifraga caryocatactes)
• Chiră de mare (Thalasseus sandvicensis)
• Chiră mică (Sterna albifrons)
• Ciocănitoare neagră (Dryocopus martius)
• Codobatură cu cap galben (Motacilla citreola)
• Codobatură de munte (Motacilla cinerea)
• Cojoaică cu degete scurte (Certhia brachydactyla) ■
• Corcodel de iarnă (Podiceps auritus)
• Drepnea mare (Apus melba)
• Fâsă de munte (Anthus spinoletta)
• Fluierar sur (Xenus cinereus)
• Frunzăriță cenușie (Iduna pallida)
• Fugaci pitic (Calidris temminckii)
• Gâscă de semănătură (Anser fabalis)
• Lăcar nordic (Acrocephalus dumetorum)
• Lebădă mică (Cygnus columbianus)
• Lup de mare mic (Stercorarius parasiticus)
• Nisipar (Calidris alba)
• Notatiță (Phalaropus lobatus)
• Șorecar mare (Buteo rufinus)
• Pelican creț (Pelecanus crispus)
• Pescărel negru (Cinclus cinclus)
• Pescăriță râzătoare (Gelochelidon nilotica)
• Pescăruș asiatic (Larus ichthyaetus)
• Pescăruș cu cap negru (Larus melanocephalus)
• Pescăruș cu picioare galbene (Larus michahellis)
• Pescăruș cu trei degete (Rissa tridactyla)
• Pescăruș negricios (Larus fuscus)
• Pescăruș pontic (Larus cachinnans)
• Pescăruș rozalb (Chroicocephalus genei)
• Pietrar negru (Oenanthe pleschanka)
• Pietrar răsăritean (Oenanthe isabellina) 
• Pietruș (Arenaria interpres)
• Pițigoi de livadă (Poecile lugubris)
• Pițigoi de munte (Poecile montanus)
• Pitulice verzuie (Phylloscopus trochiloides) ■
• Presură bărboasă (Emberiza cirlus)
• Presură cu cap negru (Emberiza melanocephala)
• Privighetoare de baltă (Acrocephalus melanopogon)
• Privighetoare roșcată (Luscinia megarhynchos);■
• Prundaș de nămol (Calidris falcinellus)
• Rață mandarin (Aix galericulata)
• Rândunică roșcată (Cecropis daurica)
• Silvie estică de grădină (Sylvia crassirostris)
• Silvie mediteraneană (Sylvia melanocephala) ■
• Sitar de mal nordic (Limosa lapponica)
• Stârc de cireadă (Bubulcus ibis)
• Vrabie negricioasă (Passer hispaniolensis)

■ - Menționate numai în liste de păsări, fără date mai precise.

Lista păsărilor după denumirea română

Lista conține numai speciile cu prezență certă.

• Acvilă de câmp (Aquila heliaca)
• Acvilă de munte (Aquila chrysaetos)
• Acvilă de stepă (Aquila nipalensis)
• Acvilă țipătoare mare (Clanga clanga)
• Acvilă țipătoare mică (Clanga pomarina)
• Acvilă pitică (Hieraaetus pennatus)
• Alunar (Nucifraga caryocatactes)
• Aușel cu cap galben (Regulus regulus)
• Aușel sprâncenat (Regulus ignicapilla )
• Bătăuș (Philomachus pugnax)
• Becațină comună (Gallinago gallinago)
• Becațină mare (Gallinago media)
• Becațină mică (Lymnocryptes minimus)
• Boicuș (Remiz pendulinus)
• Botgros (Coccothraustes coccothraustes)
• Brumăriță de pădure (Prunella modularis)
• Buhai de baltă (Botaurus stellaris)
• Buhă mare (Bubo bubo)
• Capîntortură (Jynx torquilla)
• Caprimulg (Caprimulgus europaeus)
• Călifar alb (Tadorna tadorna)
• Călifar roșu (Tadorna ferruginea)
• Cănăraș (Serinus serinus)
• Cânepar (Carduelis cannabina)
• Cârstel de baltă (Rallus aquaticus)
• Chiră de baltă (Sterna hirundo)
• Chiră de mare (Thalasseus sandvicensis)
• Chiră mică (Sterna albifrons)
• Chirighiță cu obraz alb (Chlidonias hybrida)
• Chirighiță cu aripi albe (Chlidonias leucopterus)
• Chirighiță neagră (Chlidonias niger)
• Cinteză (Fringilla coelebs)
• Cinteză de iarnă (Fringilla montifringilla)
• Cioară de semănătură (Corvus frugilegus)
• Cioară grivă (Corvus cornix)
• Ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos)
• Ciocănitoare de grădini (Dendrocopos syriacus)
• Ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius)
• Ciocănitoare neagră (Dryocopus martius)
• Ciocănitoare pestriță mare (Dendrocopos major)
• Ciocănitoare pestriță mică (Dendrocopos minor)
• Ciocârlan (Galerida cristata)
• Ciocârlie cu aripi albe (Alauda leucoptera)
• Ciocârlie de Bărăgan (Melanocorypha calandra)
• Ciocârlie de câmp (Alauda arvensis)
• Ciocârlie de pădure (Lullula arborea)
• Ciocârlie de stol (Calandrella brachydactyla)
• Ciocârlie neagră (Melanocorypha yeltoniensis)
• Ciocârlie urecheată (Eremophila alpestris)
• Ciocîntors (Recurvirostra avosetta)
• Ciovlică negrie (Glareola nordmanni)
• Ciovlică ruginie (Glareola pratincola)
• Ciuf de câmp (Asio flammeus)
• Ciuf de pădure (Asio otus)
• Ciuș (Otus scops)
• Cocor (Grus grus)
• Cocor mic (Grus virgo)
• Cocostârc alb (Ciconia ciconia)
• Cocostârc negru (Ciconia nigra)
• Cocoșar (Turdus pilaris)
• Cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tetrix)
• Codalb (Haliaeetus albicilla)
• Codobatură albă (Motacilla alba)
• Codobatură cu cap galben (Motacilla citreola)
• Codobatură de munte (Motacilla cinerea)
• Codobatură galbenă (Motacilla flava)
• Codroș de munte (Phoenicurus ochruros)
• Codroș de pădure (Phoenicurus phoenicurus)
• Cojoaică cu degete scurte (Certhia brachydactyla)
• Cojoaică de pădure (Certhia familiaris)
• Corb (Corvus corax)
• Corcodel cu gât negru (Podiceps nigricollis)
• Corcodel cu gât roșu (Podiceps grisegena)
• Corcodel de iarnă (Podiceps auritus)
• Corcodel mare (Podiceps cristatus)
• Corcodel mic (Tachybaptus ruficollis)
• Cormoran mare (Phalacrocorax carbo)
• Cormoran mic (Phalacrocorax pygmeus)
• Coțofană (Pica pica)
• Cresteț cenușiu (Porzana parva)
• Cresteț mic (Porzana pusilla)
• Cresteț pestriț (Porzana porzana)
• Cristel de câmp (Crex crex)
• Cuc (Cuculus canorus)
• Cuc pestriț (Clamator glandarius)
• Cucuvea (Athene noctua)
• Cufundar mic (Gavia stellata)
• Cufundar polar (Gavia arctica)
• Culic mare (Numenius arquata)
• Culic mic (Numenius phaeopus)
• Drepnea neagră (Apus apus)
• Dropie (Otis tarda)
• Dumbrăveancă (Coracias garrulus)
• Egretă mare (Ardea alba)
• Egretă mică (Egretta garzetta)
• Erete alb (Circus macrourus)
• Erete de stuf (Circus aeruginosus)
• Erete sur (Circus pygargus)
• Erete vânăt (Circus cyaneus)
• Fazan (Phasianus colchicus)
• Fâsă de câmp (Anthus campestris)
• Fâsă de luncă (Anthus pratensis)
• Fâsă de munte (Anthus spinoletta)
• Fâsă de pădure (Anthus trivialis)
• Fâsă roșiatică (Anthus cervinus)
• Ferestraș mare (Mergus merganser)
• Ferestraș mic (Mergellus albellus)
• Ferestraș moțat (Mergus serrator)
• Flamingo roz (Phoenicopterus roseus)
• Florinte (Chloris chloris)
• Fluierar cu picioare roșii (Tringa totanus)
• Fluierar cu picioare verzi (Tringa nebularia)
• Fluierar de lac (Tringa stagnatilis)
• Fluierar de mlaștină (Tringa glareola)
• Fluierar de munte (Actitis hypoleucos)
• Fluierar de zăvoi (Tringa ochropus)
• Fluierar negru (Tringa erythropus)
• Fluierar sur (Xenus cinereus)
• Forfecuță (Loxia curvirostra )
• Frunzăriță cenușie (Iduna pallida)
• Frunzăriță galbenă (Hippolais icterina)
• Fugaci de țărm (Calidris alpina)
• Fugaci mic (Calidris minuta)
• Fugaci pitic (Calidris temminckii)
• Fugaci roșcat (Calidris ferruginea)
• Gaiță (Garrulus glandarius)
• Gaie neagră (Milvus migrans)
• Gaie roșie (Milvus milvus)
• Găinușă de baltă (Gallinula chloropus)
• Gârliță mare (Anser albifrons)
• Gârliță mică (Anser erythropus)
• Gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis)
• Gâscă de semănătură (Anser fabalis)
• Gâscă de vară (Anser anser)
• Ghionoaie sură (Picus canus)
• Ghionoaie verde (Picus viridis)
• Grangur (Oriolus oriolus)
• Graur (Sturnus vulgaris)
• Grelușel de stuf (Locustella luscinioides)
• Grelușel de zăvoi (Locustella fluviatilis)
• Grelușel pătat (Locustella naevia)
• Guguștiuc (Streptopelia decaocto)
• Gușă-vânătă (Luscinia svecica)
• Hoitar (Neophron percnopterus)
• Huhurez mare (Strix uralensis)
• Huhurez mic (Strix aluco)
• Inăriță (Carduelis flammea)
• Lăcar cafeniu (Acrocephalus agricola)
• Lăcar de mlaștină (Acrocephalus palustris)
• Lăcar de pipirig (Acrocephalus paludicola)
• Lăcar de stuf (Acrocephalus scirpaceus)
• Lăcar mare (Acrocephalus arundinaceus)
• Lăcar mic (Acrocephalus schoenobaenus)
• Lăcar nordic (Acrocephalus dumetorum)
• Lăcustar (Pastor roseus)
• Lăstun de casă (Delichon urbicum)
• Lăstun de mal (Riparia riparia)
• Lebădă de iarnă (Cygnus cygnus)
• Lebădă de vară (Cygnus olor)
• Lebădă mică (Cygnus columbianus)
• Lișiță (Fulica atra)
• Lopătar (Platalea leucorodia)
• Lup de mare mic (Stercorarius parasiticus)
• Măcăleandru (Erithacus rubecula)
• Mărăcinar mare (Saxicola rubetra)
• Mărăcinar negru (Saxicola rubicola)
• Mătăsar (Bombycilla garrulus)
• Mierlă (Turdus merula)
• Mierlă de piatră (Monticola saxatilis)
• Mugurar (Pyrrhula pyrrhula)
• Mugurar roșu (Carpodacus erythrinus)
• Muscar gulerat (Ficedula albicollis)
• Muscar mic (Ficedula parva)
• Muscar negru (Ficedula hypoleuca)
• Muscar sur (Muscicapa striata)
• Nagâț (Vanellus vanellus)
• Nisipar (Calidris alba)
• Notatiță (Phalaropus lobatus)
• Ochiuboului (Troglodytes troglodytes)
• Pasărea-omătului (Plectrophenax nivalis)
• Pelican comun (Pelecanus onocrotalus)
• Pelican creț (Pelecanus crispus)
• Pescăraș albastru (Alcedo atthis)
• Pescărel negru (Cinclus cinclus)
• Pescăriță mare (Hydroprogne caspia)
• Pescăriță râzătoare (Gelochelidon nilotica)
• Pescăruș argintiu (Larus argentatus)
• Pescăruș asiatic (Larus ichthyaetus)
• Pescăruș cu aripi albe (Larus glaucoides)
• Pescăruș cu cap negru (Larus melanocephalus)
• Pescăruș cu picioare galbene (Larus michahellis)
• Pescăruș cu trei degete (Rissa tridactyla)
• Pescăruș de ghețuri (Larus hyperboreus)
• Pescăruș mic (Hydrocoloeus minutus)
• Pescăruș negricios (Larus fuscus)
• Pescăruș negru (Larus marinus)
• Pescăruș pontic (Larus cachinnans)
• Pescăruș râzător (Chroicocephalus ridibundus)
• Pescăruș sur (Larus canus)
• Piciorong (Himantopus himantopus)
• Pietrar negru (Oenanthe pleschanka)
• Pietrar răsăritean (Oenanthe isabellina)
• Pietrar sur (Oenanthe oenanthe)
• Pietruș (Arenaria interpres)
• Pitulice fluierătoare (Phylloscopus trochilus)
• Pitulice mică (Phylloscopus collybita)
• Pitulice sfârâitoare (Phylloscopus sibilatrix)
• Pitulice verzuie (Phylloscopus trochiloides)
• Pițigoi albastru (Cyanistes caeruleus)
• Pițigoi codat (Aegithalos caudatus)
• Pițigoi de brădet (Periparus ater)
• Pițigoi de munte (Poecile montanus)
• Pițigoi de stuf (Panurus biarmicus)
• Pițigoi mare (Parus major)
• Pițigoi moțat (Parus cristatus )
• Pițigoi sur (Poecile palustris)
• Ploier argintiu (Pluvialis squatarola)
• Ploier auriu (Pluvialis apricaria)
• Porumbel de scorbură (Columba oenas)
• Porumbel de stâncă (Columba livia)
• Porumbel gulerat (Columba palumbus)
• Potârniche (Perdix perdix )
• Prepeliță (Coturnix coturnix )
• Presură bărboasă (Emberiza cirlus)
• Presură cu cap negru (Emberiza melanocephala)
• Presură cu piept galben (Emberiza aureola)
• Presură de grădină (Emberiza hortulana)
• Presură de stuf (Emberiza schoeniclus)
• Presură de tundră (Calcarius lapponicus )
• Presură galbenă (Emberiza citrinella)
• Presură mică (Emberiza pusilla)
• Presură sură (Emberiza calandra)
• Prigorie (Merops apiaster)
• Privighetoare de baltă (Acrocephalus melanopogon)
• Privighetoare de zăvoi (Luscinia luscinia)
• Privighetoare roșcată (Luscinia megarhynchos)
• Prundaș de nămol (Limicola falcinellus)
• Prundăraș de munte (Charadrius morinellus)
• Prundăraș de sărătură (Charadrius alexandrinus)
• Prundăraș gulerat mare (Charadrius hiaticula)
• Prundăraș gulerat mic (Charadrius dubius)
• Pupăză (Upupa epops)
• Rață catifelată (Melanitta fusca)
• Rață cârâitoare (Anas querquedula)
• Rață cu cap alb (Oxyura leucocephala)
• Rață cu cap castaniu (Aythya ferina)
• Rață cu cap negru (Aythya marila)
• Rață cu ciuf (Netta rufina)
• Rață de ghețuri (Clangula hyemalis)
• Rață fluierătoare (Anas penelope)
• Rață lingurar (Anas clypeata)
• Rață mandarin (Aix galericulata)
• Rață mare (Anas platyrhynchos)
• Rață mică (Anas crecca)
• Rață moțată (Aythya fuligula)
• Rață pestriță (Anas strepera)
• Rață roșie (Aythya nyroca)
• Rață sulițar (Anas acuta)
• Rață sunătoare (Bucephala clangula)
• Rândunică (Hirundo rustica)
• Rândunică roșcată (Cecropis daurica)
• Scatiu (Carduelis spinus)
• Scoicar (Haematopus ostralegus)
• Sfrâncioc cu cap roșu (Lanius senator)
• Sfrâncioc cu fruntea neagră (Lanius minor)
• Sfrâncioc mare (Lanius excubitor)
• Sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio)
• Silvie cu cap negru (Sylvia atricapilla)
• Silvie de câmp (Sylvia communis)
• Silvie de zăvoi (Sylvia borin)
• Silvie estică de grădină (Sylvia crassirostris)
• Silvie mediteraneană (Sylvia melanocephala)
• Silvie mică (Sylvia curruca)
• Silvie porumbacă (Sylvia nisoria)
• Sitar de mal (Limosa limosa)
• Sitar de mal nordic (Limosa lapponica)
• Sitar de pădure (Scolopax rusticola)
• Spârcaci (Tetrax tetrax)
• Stăncuță (Corvus monedula)
• Stârc cenușiu (Ardea cinerea)
• Stârc de cireadă (Bubulcus ibis)
• Stârc de noapte (Nycticorax nycticorax)
• Stârc galben (Ardeola ralloides)
• Stârc pitic (Ixobrychus minutus)
• Stârc roșu (Ardea purpurea)
• Sticlete (Carduelis carduelis)
• Strigă (Tyto alba)
• Sturz cântător (Turdus philomelos)
• Sturz de vâsc (Turdus viscivorus)
• Sturzul viilor (Turdus iliacus)
• Șerpar (Circaetus gallicus)
• Șoim călător (Falco peregrinus)
• Șoim de iarnă (Falco columbarius)
• Șoim dunărean (Falco cherrug)
• Șoimul rândunelelor (Falco subbuteo)
• Șorecar comun (Buteo buteo)
• Șorecar încălțat (Buteo lagopus)
• Șorecar mare (Buteo rufinus)
• Turturică (Streptopelia turtur)
• Țiclean (Sitta europaea)
• Țigănuș (Plegadis falcinellus)
• Uligan pescar (Pandion haliaetus)
• Uliu cu picioare scurte (Accipiter brevipes)
• Uliu păsărar (Accipiter nisus)
• Uliu porumbar (Accipiter gentilis)
• Vânturel de seară (Falco vespertinus)
• Vânturel mic (Falco naumanni)
• Vânturel roșu (Falco tinnunculus)
• Viespar (Pernis apivorus)
• Vrabie de casă (Passer domesticus)
• Vrabie de câmp (Passer montanus)
• Vrabie negricioasă (Passer hispaniolensis)
• Vultur pleșuv negru (Aegypius monachus)
• Vultur pleșuv sur (Gyps fulvus)

Referințe

1. Журминский 2005.
2. SPPN 2017.
3. Коблик & Архипов 2014.
4. S. Jurminsky. Condition of Wetland Bird Fauna of Moldova on Conventional Stades of the Last Decades of its Development. Academy of Sciences of Moldova, Department of Nature and Life Sciences, Institute of Zoology. Actual Problems of Protection and Sustainable Use of Animal World Diversity. International Conference of Zoologists dedicated to the 50th anniversary from the foundation of Institute of Zoology of ASM. Chișinau, 2011.
5. Аверин & Куниченко 2009.
6. Аверин & Ганя 1970.
7. Аверин, Ганя & Успенский 1971.
8. Munteanu, Andrei; Zubcov, Nicolai (2010). Atlasul păsărilor clocitoare din Republica Moldova. Chișinău.
9. Avibase. Bird Checklists of the World, Moldova
10. Checklists, Moldova. eBird
11. BirdLife International. Data Zone, Moldova
12. Чеклист региона Молдова. Зоомузей МГУ.
13. Ajder, Vitalie; Cioflec, Vlad; Bolboacă, Lucian Eugen; Grosu, Ion; Baltag, Emanuel Ștefan (19 d.Hr.). „New bird species recorded in Republic of Moldova during 2011-2014” (PDF). București: International Zoological Congress of “Grigore Antipa” Museum. Accesat în 27 noiembrie 2017.
14. Ursul 2016.
15. Lista păsărilor din Republica Moldova. Societatea Pentru Protecția Păsărilor și a Naturii (SPPN)
16. Societatea pentru protecția păsărilor și a naturii. Raport activitate 2017
17. Dendrariu Park. 7 mai 2017. eBird
18. Ziua Internațională a Păsărilor sărbătorită pentru prima oară în Republica Moldova. Societatea Pentru Protecția Păsărilor și a Naturii (SPPN). 4 aprilie 2016
19. Arii de Importanță Avifaunistică. Arhivat în 31 martie 2016, la Wayback Machine. IBA
20. Vitalie Ajder, Igor Roșca, Vasili Crudu, Lucian Eugen Bolboacă, Viorel Pocora, Larisa Bogdea, Natalia Vasilașcu, Laurențiu Petrencu, Lucian Fasolă, Constantin Ion, Nicolai Crudu, Constantin Sandu, Ion Grosu, Vlad Cioflec, Emanuel Ștefan Baltag. Monitoring Important Bird Areas in Moldova to Improve Conservation Management. Academia de Științe a Moldovei, 2014.
21. Directory of Azov-Black Sea Coastal Wetlands: Revised and updated. Arhivat în 13 septembrie 2017, la Wayback Machine. Kyiv: Wetlands International, 2003.
22. Andreev et al. 2012.
23. „Заповедник «Ягорлык». План реконструкции и управления как путь сохранения биологического разнообразия” (PDF). Дубоссары: Eco-TIRAS. 2011.
24. „Scenariul de management pentru Zona Ramsar „Unguri-Holoșnița" (proiect)” (PDF). Ministerul Mediului.
25. „Convenția Ramsar și zonele umede de importanță internațională în Republica Moldova” (PDF). Chișinău: Societatea Ecologică „BIOTICA”. 2008.
26. Planul de management pentru Zona Ramsar „Nistrul de Jos” (proiect).^{[nefuncțională]} Ministerul Mediului. Chișinău 2011
27. Ion I.Cătuneanu, Ioan Korodi Gál, Dan Munteanu, Sergiu Pașcovschi, Emil Vespremeanu. Fauna Republicii Socialiste România. Vol. XV : Aves (Păsări). Fascicula 1 : Gaviiformes, Podicipediformes, Procellariiformes, Pelecaniformes. București : Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1978.
28. Dimitrie Radu. Păsările în peisajele României. Editura Sport-Turism. București, 1984
29. Munteanu, Cozari & Zubcov 2006.
30. Lebădă de vară Cygnus olor. Arhivat în 14 octombrie 2016, la Wayback Machine. SOR.
31. Mute Swan (Cygnus olor). HBW Alive.
32. Cygnus olor. BirdLife International. 2015.
33. Cartea Roșie 2001.
34. Lacul Beleu. 17 septembrie 2017. eBird
35. Cygnus olor IUCN.
36. Lebădă de iarnă Cygnus cygnus. Arhivat în 18 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
37. Whooper Swan (Cygnus cygnus). HBW Alive.
38. Whooper Swan. Unguri. eBird
39. Cygnus cygnus. BirdLife International. 2015.
40. Cygnus cygnus. IUCN.
41. Lebădă mică Cygnus columbianus bewickii. Arhivat în 18 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
42. Tundra Swan (Cygnus columbianus) . HBW Alive.
43. Ion Grosu. Păsări din Moldova. 11 noiembrie 2012
44. Checklists, Moldova. Lacul Beleu, Cahul. eBird
45. Tundra swan. Beleu Lake. eBird
46. Cygnus columbianus. IUCN.
47. Gâscă de vară Anser anser. Arhivat în 18 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
48. Greylag Goose (Anser anser). HBW Alive.
49. Anser anser. BirdLife International. 2015.
50. Graylag Goose. Manta. eBird
51. Graylag Goose. Balta Gotesti. eBird
52. Anser anser. IUCN.
53. Gâscă de semănătură Anser fabalis. Arhivat în 2 septembrie 2017, la Wayback Machine. SOR.
54. Bean Goose (Anser fabalis). HBW Alive.
55. Conservarea biodiversității bazinului Nistrului 1999, p. 14. Научное Обоснование Создания Особо Охраняемой Территории «Талмазские Плавни»
56. С. Д. Журминский. Изменения статусов обитания видов и групп птиц фауны Молдовы за последние десятилетия. Академику Л.С. Бергу – 130 лет: Сборник научных статей. Eco-TIRAS. Бендеры 2006.
57. С. Д. Журминский. Фауна птиц пойменного леса на участке Нижнего Днестра (у сел Копанка-Талмазы-Чобручи). Problemele conservării biodiversității cursului medial și inferior al fluviului Nistru. Tezele Conferinței Internaționale.Chișinău, 6-7 noiembrie 1998.
58. Andrei Munteanu, Nicolai Zubcov, Serghei Jurminschii. Migration of the Water-Wading of Birds From the Republic of Moldova. Journal of Academy of Sciences of Moldova. Life Sciences. 2008. nr. 1 (304), p.15-36
59. Taiga Bean-Goose. Iazul lui Iepure.eBird
60. Taiga Bean-Goose. Iazul lui Iepure, 16 Oct 2021. eBird
61. Anser fabalis. IUCN.
62. Gârliță mare Anser albifrons. Arhivat în 18 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
63. Greater White-fronted Goose (Anser albifrons). HBW Alive.
64. Anser albifrons. BirdLife International. 2015.
65. Anser albifrons. IUCN.
66. Gârliță mică Anser erythropus. Arhivat în 18 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
67. Lesser White-fronted Goose (Anser erythropus). HBW Alive.
68. Anser erythropus. BirdLife International. 2015.
69. Anser erythropus. IUCN.
70. Gâscă cu gât roșu Branta ruficollis. Arhivat în 16 decembrie 2019, la Wayback Machine. SOR.
71. Red-breasted Goose (Branta ruficollis). HBW Alive.
72. Branta ruficollis. BirdLife International. 2015.
73. Branta ruficollis. IUCN.
74. Călifar roșu Tadorna ferruginea. Arhivat în 9 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
75. Ruddy Shelduck (Tadorna ferruginea). HBW Alive.
76. Tadorna ferruginea. BirdLife International. 2015.
77. Ruddy Shelduck. Yalpug Marshes. eBird
78. Ruddy Shelduck. Lake Cahul. eBird
79. Taraclia lake. 19 mai 2017. eBird
80. Besalma. 30 aprilie 2017. eBird
81. Tadorna ferruginea. IUCN.
82. Călifar alb Tadorna tadorna. Arhivat în 18 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
83. Common Shelduck (Tadorna tadorna). HBW Alive.
84. Tadorna tadorna. BirdLife International. 2015.
85. Common Shelduck. Comrat lake. eBird
86. Taraclia Lakes. 1 mai 2017. eBird
87. Common Shelduck. Manta lake. eBird
88. Cozari 2016.
89. Tadorna tadorna. IUCN.
90. Rață mare Anas platyrhynchos. Arhivat în 18 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
91. Mallard (Anas platyrhynchos). HBW Alive.
92. Anas platyrhynchos. BirdLife International. 2015.
93. Anas platyrhynchos. IUCN.
94. Rață mică Anas crecca. Arhivat în 18 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
95. Common Teal (Anas crecca). HBW Alive.
96. Anas crecca. BirdLife International. 2015.
97. Аверин, Ганя & Успенский 1971, p. 43.
98. Green-winged Teal. Congaz. eBird
99. Green-winged Teal. Taraclia. eBird
100. Green-winged Teal. Sărata Nouă. eBird
101. Green-winged Teal. Hîrjauca.^{[nefuncțională]} eBird
102. Anas crecca. IUCN.
103. Rață sulițar Anas acuta. Arhivat în 18 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
104. Northern Pintail (Anas acuta). HBW Alive.
105. Аверин, Ганя & Успенский 1971, p. 42.
106. Anas acuta. IUCN.
107. Rață fluierătoare Mareca penelope. Arhivat în 18 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
108. Eurasian Wigeon (Mareca penelope). HBW Alive.
109. Mareca penelope. BirdLife International. 2015.
110. Eurasian Wigeon. Sărata Nouă. eBird
111. Mareca penelope. IUCN.
112. Rață pestriță Mareca strepera. Arhivat în 18 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
113. Gadwall (Mareca strepera). HBW Alive.
114. Mareca strepera. BirdLife International. 2015.
115. Gadwall. Beleu. eBird
116. Mareca strepera. IUCN.
117. Rață lingurar Spatula clypeata. Arhivat în 18 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
118. Northern Shoveler (Spatula clypeata). HBW Alive.
119. Spatula clypeata. BirdLife International. 2015.
120. Spatula clypeata. IUCN.
121. Rață cârâitoare Spatula querquedula. Arhivat în 18 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
122. Garganey (Spatula querquedula). HBW Alive.
123. Spatula querquedula. BirdLife International. 2015.
124. Garganey. Taraclia. eBird
125. Spatula querquedula. IUCN.
126. „Rață mandarin Aix galericulata. SOR”. Arhivat din original la 5 aprilie 2018. Accesat în 20 ianuarie 2018.
127. Mandarin Duck (Aix galericulata). HBW Alive
128. Aix galericulata. IUCN
129. Rață cu cap castaniu Aythya ferina. Arhivat în 18 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
130. Common Pochard (Aythya ferina). HBW Alive.
131. Aythya ferina. BirdLife International. 2015.
132. Аверин, Ганя & Успенский 1971, p. 52.
133. Aythya ferina. IUCN.
134. Rață roșie Aythya nyroca. Arhivat în 18 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
135. Ferruginous Duck (Aythya nyroca). HBW Alive.
136. Aythya nyroca. BirdLife International. 2015.
137. Аверин, Ганя & Успенский 1971, p. 53.
138. Aythya nyroca. IUCN.
139. Rață moțată Aythya fuligula. Arhivat în 18 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
140. Tufted Duck (Aythya fuligula). HBW Alive.
141. Aythya fuligula. BirdLife International. 2015.
142. Tufted Duck. Valcinet. eBird
143. Tufted Duck. Unguri. eBird
144. Aythya fuligula. IUCN.
145. Rață cu cap negru Aythya marila. Arhivat în 18 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
146. Greater Scaup (Aythya marila). HBW Alive.
147. Aythya marila. BirdLife International. 2015.
148. Аверин, Ганя & Успенский 1971, p. 56.
149. Aythya marila. IUCN.
150. Rață cu ciuf Netta rufina. Arhivat în 18 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
151. Red-crested Pochard (Netta rufina). HBW Alive.
152. Аверин, Ганя & Успенский 1971, p. 50.
153. Netta rufina. IUCN.
154. Ferestraș mic Mergus albellus. Arhivat în 18 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
155. Smew (Mergellus albellus). HBW Alive.
156. Mergellus albellus. BirdLife International. 2015.
157. Аверин, Ганя & Успенский 1971, p. 58.
158. Mergellus albellus. IUCN.
159. Ferestraș mare Mergus merganser. Arhivat în 18 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
160. Goosander (Mergus merganser). HBW Alive.
161. Mergus merganser. BirdLife International. 2015.
162. Аверин, Ганя & Успенский 1971, p. 59.
163. Common Merganser. Mereseuca. eBird
164. Mergus merganser. IUCN.
165. Ferestraș moțat Mergus serrator. Arhivat în 18 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
166. Red-breasted Merganser (Mergus serrator). HBW Alive.
167. Mergus serrator. BirdLife International. 2015.
168. Mergus serrator. IUCN.
169. Rață sunătoare Bucephala clangula. Arhivat în 18 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
170. Common Goldeneye (Bucephala clangula). HBW Alive.
171. Bucephala clangula. BirdLife International. 2015.
172. Аверин, Ганя & Успенский 1971, p. 57.
173. Common Goldeneye. Unguri. eBird
174. Common Goldeneye. Valcinet. eBird
175. Bucephala clangula. IUCN.
176. Rață de ghețuri Clangula hyemalis. Arhivat în 18 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
177. Long-tailed Duck (Clangula hyemalis). HBW Alive.
178. Clangula hyemalis. IUCN.
179. Rață catifelată Melanitta fusca. Arhivat în 18 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
180. Velvet Scoter (Melanitta fusca). HBW Alive.
181. Melanitta fusca. BirdLife International. 2015.
182. А. А. Тищенков. Некоторые сведения о редких птицах среднего Приднестровья. Problemele conservării biodiversității cursului medial și inferior al fluviului Nistru. Tezele Conferinței Internaționale Chișinău, 6-7 noiembrie 1998.
183. Melanitta fusca. IUCN.
184. Eider Somateria mollissima. Arhivat în 24 septembrie 2017, la Wayback Machine. SOR.
185. Common Eider (Somateria mollissima). HBW Alive.
186. Somateria mollissima. IUCN.
187. Rață cu cap alb Oxyura leucocephala. Arhivat în 18 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
188. White-headed Duck (Oxyura leucocephala). HBW Alive.
189. Аверин, Ганя & Успенский 1971, p. 60.
190. Oxyura leucocephala. IUCN.
191. Fazan Phasianus colchicus. Arhivat în 12 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
192. Common Pheasant (Phasianus colchicus). HBW Alive.
193. Phasianus colchicus. BirdLife International. 2015.
194. Phasianus colchicus. IUCN.
195. Potârniche Perdix perdix. Arhivat în 19 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
196. Grey Partridge (Perdix perdix). HBW Alive.
197. Perdix perdix. BirdLife International. 2015.
198. Perdix perdix. IUCN.
199. Prepeliță Coturnix coturnix. Arhivat în 19 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
200. Common Quail (Coturnix coturnix). HBW Alive.
201. Coturnix coturnix. BirdLife International. 2015.
202. Coturnix coturnix. IUCN.
203. Black Grouse (Lyrurus tetrix). HBW Alive.
204. Lyrurus tetrix. IUCN.
205. Dropie Otis tarda. Arhivat în 19 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
206. Great Bustard (Otis tarda). HBW Alive.
207. Otis tarda. BirdLife International. 2015.
208. Cartea Roșie 2001, p. 194.
209. Аверин, Ганя & Успенский 1971, p. 12.
210. Красная книга Приднестровской Молдавской Республики. Тирасполь, 2009
211. А.А. Тищенков, А.А. Аптеков. Встречи некоторых редких птиц в Приднестровье в 2000-2001 гг. Беркут. Украïнский орнiтологiчний журнал. – Канiв; Чернiвцi, 2001. – Т. 10, вып. 2. – С. 153–155.
212. Otis tarda. IUCN.
213. Spârcaci Tetrax tetrax. Arhivat în 20 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
214. Little Bustard (Tetrax tetrax). HBW Alive.
215. Cartea Roșie 2001, p. 193.
216. Tetrax tetrax. IUCN.
217. Cocor Grus grus. Arhivat în 19 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
218. Common Crane (Grus grus). HBW Alive.
219. Аверин, Ганя & 1970, p. 30.
220. Тищенков, А.А. (2015). „Встречи некоторых редких птиц в Приднестровье в 2002 году” (PDF). Русский орнитологический журнал (în rusă). Том 24 (Экспресс-выпуск 1095): 188–190. Accesat în 27 noiembrie 2017.
221. Common Crane. Taraclia Lake. eBird
222. Ion Grosu. Am văzut iar un cocor de-asupra Moldovei, după o pauză de 28 de ani 2016
223. Common Crane. Sipoteni. eBird
224. Grus grus. IUCN.
225. Cocor mic Grus virgo. Arhivat în 19 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
226. Demoiselle Crane (Anthropoides virgo). HBW Alive.
227. Аверин & Ганя 1970, p. 31.
228. Anthropoides virgo. IUCN.
229. Cristel de câmp Crex crex. Arhivat în 19 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
230. Corncrake (Crex crex). HBW Alive.
231. Crex crex. BirdLife International. 2015.
232. Crex crex. IUCN.
233. Cresteț pestriț Porzana porzana. Arhivat în 19 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
234. Spotted Crake (Porzana porzana). HBW Alive.
235. Porzana porzana. BirdLife International. 2015.
236. Porzana porzana. IUCN.
237. Cresteț mic Zapornia pusilla. Arhivat în 19 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
238. Baillon's Crake (Zapornia pusilla). HBW Alive.
239. Zapornia pusilla. BirdLife International. 2015.
240. Zapornia pusilla. IUCN.
241. Cresteț cenușiu Zapornia parva. Arhivat în 19 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
242. Little Crake (Zapornia parva). HBW Alive.
243. Zapornia parva. BirdLife International. 2015.
244. Zapornia parva. IUCN.
245. Cârstel de baltă Rallus aquaticus. Arhivat în 22 iulie 2017, la Wayback Machine. SOR.
246. Western Water Rail (Rallus aquaticus). HBW Alive.
247. Rallus aquaticus. BirdLife International. 2015.
248. Rallus aquaticus. IUCN.
249. Găinușă de baltă Gallinula chloropus. Arhivat în 19 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
250. Common Moorhen (Gallinula chloropus). HBW Alive.
251. Gallinula chloropus. BirdLife International. 2015.
252. Gallinula chloropus. IUCN.
253. Lișiță Fulica atra. Arhivat în 19 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
254. Common Coot (Fulica atra). HBW Alive.
255. Fulica atra. BirdLife International. 2015.
256. Fulica atra. IUCN.
257. Porumbel domestic Columba livia f. domestica. Arhivat în 12 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
258. Rock Dove (Columba livia). HBW Alive.
259. Columba livia. BirdLife International. 2015.
260. Columba livia. IUCN.
261. Porumbel de scorbură Columba oenas. Arhivat în 20 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
262. Stock Dove (Columba oenas). HBW Alive.
263. Columba oenas. BirdLife International. 2015.
264. Columba oenas. IUCN.
265. Porumbel gulerat Columba palumbus. Arhivat în 20 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
266. Common Woodpigeon (Columba palumbus). HBW Alive.
267. Columba palumbus. BirdLife International. 2015.
268. Columba palumbus. IUCN.
269. Turturică Streptopelia turtur. Arhivat în 20 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
270. European Turtle-dove (Streptopelia turtur). HBW Alive.
271. Streptopelia turtur. BirdLife International. 201.
272. Streptopelia turtur. IUCN.
273. Guguștiuc Streptopelia decaocto. Arhivat în 20 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
274. Eurasian Collared-dove (Streptopelia decaocto). HBW Alive.
275. Streptopelia decaocto. BirdLife International. 2015.
276. Streptopelia decaocto. IUCN.
277. Pasărea ogorului Burhinus oedicnemus. Arhivat în 23 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
278. Eurasian Thick-knee (Burhinus oedicnemus). HBW Alive.
279. Burhinus oedicnemus IUCN.
280. Burhinus oedicnemus. IUCN.
281. Prundăraș de sărătură Charadrius alexandrinus. Arhivat în 20 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
282. Kentish Plover (Charadrius alexandrinus). HBW Alive.
283. Аверин, Ганя & Успенский 1971, p. 18.
284. Kentish Plover. Congaz Lake. eBird
285. Charadrius alexandrinus. IUCN.
286. Prundăraș gulerat mic Charadrius dubius. Arhivat în 20 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
287. Little Ringed Plover (Charadrius dubius). HBW Alive.
288. Charadrius dubius. BirdLife International. 2015.
289. Little Ringed Plover. Taraclia Lake. eBird
290. Charadrius dubius. IUCN.
291. Prundăraș gulerat mare Charadrius hiaticula. Arhivat în 20 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
292. Common Ringed Plover (Charadrius hiaticula). HBW Alive.
293. Аверин, Ганя & Успенский 1971, p. 17.
294. Common Ringed Plover. Besalma. eBird
295. Charadrius hiaticula. IUCN.
296. Prundăraș de munte Eudromias morinellus. Arhivat în 5 aprilie 2018, la Wayback Machine. SOR.
297. Eurasian Dotterel (Eudromias morinellus). HBW Alive.
298. Аверин, Ганя & Успенский 1971, p. 16.
299. Eudromias morinellus. IUCN.
300. Ploier auriu Pluvialis apricaria. Arhivat în 20 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
301. Eurasian Golden Plover (Pluvialis apricaria). HBW Alive.
302. Lista speciilor observate la EuroBirdwatch 2017, 31 septembrie – 1 octombrie. Societatea Pentru Protecția Păsărilor și a Naturii. 2017
303. Pluvialis apricaria. IUCN.
304. Ploier argintiu Pluvialis squatarola. Arhivat în 20 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
305. Grey Plover (Pluvialis squatarola). HBW Alive.
306. Аверин, Ганя & Успенский 1971, p. 15.
307. Black-bellied Plover. Comrat lake. eBird
308. Black-bellied Plover. Beleu Lake. eBird
309. Pluvialis squatarola. IUCN.
310. Nagâț Vanellus vanellus. Arhivat în 20 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
311. Northern Lapwing (Vanellus vanellus). HBW Alive.
312. Vanellus vanellus. BirdLife International. 2015.
313. Vanellus vanellus. IUCN.
314. Ciovlică negrie Glareola nordmanni. Arhivat în 20 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
315. Black-winged Pratincole (Glareola nordmanni). HBW Alive.
316. Glareola nordmanni. IUCN.
317. Ciovlică ruginie Glareola pratincola. Arhivat în 20 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
318. Collared Pratincole (Glareola pratincola). HBW Alive.
319. Аверин, Ганя & Успенский 1971, p. 14.
320. Ana Raileanu. O pasăre nemaiîntâlnită în ultimele decenii a fost observată în sudul Moldovei. Ecopresa, 24 mai 2022
321. Glareola pratincola. IUCN.
322. Lup de mare Stercorarius pomarinus. Arhivat în 23 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
323. Pomarine Jaeger (Stercorarius pomarinus). HBW Alive.
324. Stercorarius pomarinus. IUCN.
325. Lup de mare mic Stercorarius parasiticus. Arhivat în 23 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
326. Arctic Jaeger (Stercorarius parasiticus). HBW Alive.
327. Parasitic Jaeger. Manta lake. eBird
328. Stercorarius parasiticus. IUCN.
329. Lup de mare codat Stercorarius longicaudus. Arhivat în 23 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
330. Long-tailed Jaeger (Stercorarius longicaudus). HBW Alive.
331. Stercorarius longicaudus. IUCN.
332. Fluierar de munte Actitis hypoleucos. Arhivat în 21 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
333. Common Sandpiper (Actitis hypoleucos). HBW Alive.
334. Actitis hypoleucos. BirdLife International. 2015.
335. Actitis hypoleucos. IUCN.
336. Pietruș Arenaria interpres. Arhivat în 21 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
337. Ruddy Turnstone (Arenaria interpres). HBW Alive.
338. Paladi Viorica. Aspecte privind speciile noi și accidentale de păsări identificate în sectorul lacului Beleu și Manta. Rezervația ,,Prutul de Jos”. Institutul de Zoologie. Instruire prin cercetare pentru o societate prosperă. Ediția 8, Vol.1, 2021
339. Ruddy Turnstone. Lacul Beleu. eBird
340. Ion Grosu. Cinci specii noi din ultima escapadă în sudul Moldovei. Pietruș (Arenaria interpres). 2013
341. Ruddy Turnstone. Taraclia Lake. eBird
342. Ruddy turnstone. Taraclia lake-Svetlîi village. eBird
343. Arenaria interpres. IUCN.
344. Nisipar Calidris alba. Arhivat în 23 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
345. Sanderling (Calidris alba). HBW Alive.
346. Sanderling. Congaz lake. eBird
347. Calidris alba. IUCN.
348. Fugaci de țărm Calidris alpina. Arhivat în 21 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
349. Dunlin (Calidris alpina). HBW Alive.
350. Аверин, Ю.В.; Ганя, И.М.; Успенский, Г.А. (1971). Птицы Молдавии. т.2. Кишинев: Академия Наук Молдавской CCP, Институт Зоологии, p. 20
351. Dunlin. Manta lake. eBird
352. Dunlin. Congaz. eBird
353. Calidris alpina. IUCN.
354. Fugaci mare Calidris canutus. Arhivat în 23 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
355. Red Knot (Calidris canutus). HBW Alive.
356. Calidris canutus. IUCN.
357. Prundaș de nămol Calidris falcinellus. Arhivat în 21 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
358. Broad-billed Sandpiper (Calidris falcinellus). HBW Alive.
359. Cozari 2016, p. 124.
360. Cojan & Munteanu 2009.
361. Broad-billed Sandpiper. Taraclia Lakes, Gagauzia. eBird.
362. Calidris falcinellus. IUCN.
363. Fugaci roșcat Calidris ferruginea. Arhivat în 21 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
364. Curlew Sandpiper (Calidris ferruginea). HBW Alive.
365. Аверин, Ганя & Успенский 1971, p. 20.
366. Curlew Sandpiper. Sărata Nouă Lake. eBird
367. Calidris ferruginea. IUCN.
368. Fugaci mic Calidris minuta. Arhivat în 21 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
369. Little Stint (Calidris minuta) HBW Alive.
370. Аверин, Ганя & Успенский 1971, p. 21.
371. Little Stint. Manta lake. eBird
372. Calidris minuta. IUCN.
373. Bătăuș Calidris pugnax. Arhivat în 21 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
374. Ruff (Calidris pugnax). HBW Alive.
375. Cozari 2016, p. 134.
376. Ruff. Besalma. eBird
377. Ruff. Glodeni exit. eBird
378. Calidris pugnax. IUCN.
379. Fugaci pitic Calidris temminckii. Arhivat în 21 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
380. Temminck’s Stint (Calidris temminckii). HBW Alive.
381. Temminck's Stint. Congaz Lake. eBird
382. Calidris temminckii. IUCN.
383. Becațină comună Gallinago gallinago. Arhivat în 21 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
384. Common Snipe (Gallinago gallinago). HBW Alive.
385. Аверин, Ганя & Успенский 1971, p. 32.
386. Common Snipe. Congaz. eBird
387. Gallinago gallinago. IUCN.
388. Becațină mare Gallinago media. Arhivat în 21 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
389. Great Snipe (Gallinago media). HBW Alive.
390. Аверин, Ганя & Успенский 1971, p. 33.
391. Gallinago media. IUCN.
392. Sitar de mal nordic Limosa lapponica. Arhivat în 23 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
393. Bar-tailed Godwit (Limosa lapponica). HBW Alive.
394. Bar-tailed Godwit. Lacul Beleu. eBird
395. Limosa lapponica. IUCN.
396. Sitar de mal Limosa limosa. Arhivat în 21 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
397. Black-tailed Godwit (Limosa limosa). HBW Alive.
398. Аверин, Ганя & Успенский 1971, p. 29.
399. Black-tailed Godwit. Comrat lake. eBird
400. Limosa limosa. IUCN.
401. Becațină mică Lymnocryptes minimus. Arhivat în 21 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
402. Jack Snipe (Lymnocryptes minimus). HBW Alive.
403. Аверин, Ганя & Успенский 1971, p. 34.
404. Тищенков 2011.
405. Lymnocryptes minimus. IUCN.
406. Culic mare Numenius arquata. Arhivat în 21 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
407. Eurasian Curlew (Numenius arquata). HBW Alive.
408. Аверин, Ганя & Успенский 1971, p. 30.
409. Eurasian Curlew. Yalpug Marshes. eBird
410. Eurasian Curlew. Svetlii - Taraclia Lake. eBird
411. Numenius arquata. IUCN.
412. Culic mic Numenius phaeopus. Arhivat în 21 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
413. Whimbrel (Numenius phaeopus). HBW Alive.
414. Numenius phaeopus. IUCN.
415. Slender-billed Curlew (Numenius tenuirostris). HBW Alive.
416. Numenius tenuirostris. IUCN.
417. Notatiță cu cioc lat Phalaropus fulicarius. Arhivat în 23 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
418. Red Phalarope (Phalaropus fulicarius). HBW Alive.
419. Phalaropus fulicarius. IUCN.
420. Notatiță Phalaropus lobatus. Arhivat în 21 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
421. Red-necked Phalarope (Phalaropus lobatus). HBW Alive.
422. Andrei Munteanu, Nicolai Zubcov, Vladimir Țurcanu. Fauna de vertebrate terestre din zona umedă RAMSAR a Prutului Inferior. Mediul Ambiant, 5 (29) octombrie, 2006: 42-47
423. Red-necked Phalarope. Congaz Lake. eBird
424. Phalaropus lobatus. IUCN.
425. Sitar de pădure Scolopax rusticola. Arhivat în 21 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
426. Eurasian Woodcock (Scolopax rusticola). HBW Alive.
427. Аверин, Ганя & Успенский 1971, p. 31.
428. Scolopax rusticola. IUCN.
429. Fluierar negru Tringa erythropus. Arhivat în 21 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
430. Spotted Redshank (Tringa erythropus). HBW Alive.
431. Аверин, Ганя & Успенский 1971, p. 23.
432. Spotted Redshank. Manta lake. eBird
433. Spotted Redshank. Sărata Nouă Lake. eBird
434. Tringa erythropus. IUCN.
435. Fluierar de mlaștină Tringa glareola. Arhivat în 21 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
436. Wood Sandpiper (Tringa glareola). HBW Alive.
437. Аверин, Ганя & Успенский 1971, p. 26.
438. Wood Sandpiper. Lacul Beleu. eBird
439. Wood Sandpiper. Sărata Nouă Lake. eBird
440. Wood Sandpiper. Glodeni exit. eBird
441. Tringa glareola. IUCN.
442. Fluierar cu picioare verzi Tringa nebularia. Arhivat în 21 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
443. Common Greenshank (Tringa nebularia). HBW Alive.
444. Cozari 2016, p. 132.
445. Аверин, Ганя & Успенский 1971, p. 25.
446. Common Greenshank. Svetlii. eBird
447. Common Greenshank. Sărata Nouă Lake. eBird
448. Tringa nebularia. IUCN.
449. Fluierar de zăvoi Tringa ochropus. Arhivat în 21 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
450. Green Sandpiper (Tringa ochropus). HBW Alive.
451. Cozari 2016, p. 130.
452. Paladi Viorica. Considerații privind speciile noi și accidentale întâlnite în zona umedă Ramsar ,,Lacurile Prutului de Jos”. În Mat. Conferinței Științifice a doctoranzilor „Tendințe contemporane ale dezvoltării științei: viziuni ale tinerilor cercetători” ed. a IX-a, 2020, p. 225-230.
453. Tringa ochropus. BirdLife International. 2015.
454. Green Sandpiper. Manta lake. eBird
455. Green Sandpiper. Beleavinți. eBird
456. Green Sandpiper. Glodeni exit. eBird
457. Tringa ochropus. IUCN.
458. Fluierar de lac Tringa stagnatilis. Arhivat în 21 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
459. Marsh Sandpiper (Tringa stagnatilis). HBW Alive.
460. Аверин, Ганя & Успенский 1971, p. 24.
461. Marsh Sandpiper. Sărata Nouă Lake. eBird
462. Marsh Sandpiper. Manta Lake. eBird
463. Marsh Sandpiper. Comrat lake. eBird
464. Tringa stagnatilis. IUCN.
465. Fluierar cu picioare roșii Tringa totanus. Arhivat în 21 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
466. Common Redshank (Tringa totanus). HBW Alive.
467. Common Redshank. Pistruieni Lake. eBird
468. Common Redshank. Glodeni exit. eBird
469. Tringa totanus. IUCN.
470. Fluierar sur Xenus cinereus. Arhivat în 21 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
471. Terek Sandpiper (Xenus cinereus). HBW Alive.
472. Xenus cinereus. IUCN.
473. Scoicar Haematopus ostralegus. Arhivat în 22 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
474. Eurasian Oystercatcher (Haematopus ostralegus). HBW Alive.
475. Eurasian Oystercatcher. Iazul Platina. eBird
476. Haematopus ostralegus. IUCN.
477. Piciorong Himantopus himantopus. Arhivat în 21 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
478. Black-winged Stilt (Himantopus himantopus). HBW Alive.
479. Himantopus himantopus. BirdLife International. 2015.
480. Himantopus himantopus. IUCN.
481. Ciocîntors Recurvirostra avosetta. Arhivat în 21 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
482. Pied Avocet (Recurvirostra avosetta). HBW Alive.
483. Recurvirostra avosetta. BirdLife International. 2015.
484. Recurvirostra avosetta. IUCN.
485. Pescăruș mic Larus minutus. Arhivat în 23 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
486. Little Gull (Hydrocoloeus minutus). HBW Alive.
487. Аверин & Ганя 1970, p. 35.
488. Little Gull. Congaz Lake. eBird
489. Hydrocoloeus minutus. IUCN.
490. Pescăruș argintiu Larus argentatus. Arhivat în 23 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
491. European Herring Gull (Larus argentatus). HBW Alive.
492. Л.В.Фирсова. Географическая изменчивость, система и эволюция серебристых чаек и хохотуний комплекса Larus argentatus Pontoppidan, 1753 –Larus cachinnans Pallas, 1811, обитающих в России. Русский орнитологический журнал 2013, Том 22, Экспресс-выпуск 867: 941-979
493. Larus argentatus. IUCN.
494. Pescăruș pontic Larus cachinnans. Arhivat în 23 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
495. Caspian Gull (Larus cachinnans). HBW Alive.
496. Munteanu, Cozari & Zubcov 2006, p. 108.
497. Cozari 2016, p. 138.
498. Larus cachinnans. BirdLife International. 2015.
499. Caspian Gull. Lacul Salas. eBird
500. Caspian Gull. Cupcini Lake. eBird
501. Caspian Gull. Sărata Nouă. eBird
502. Larus cachinnans. IUCN.
503. Pescăruș sur Larus canus. Arhivat în 23 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
504. Mew Gull (Larus canus). HBW Alive.
505. Аверин & Ганя 1970, p. 32.
506. Larus canus. BirdLife International. 2015.
507. Mew Gull. Svetlii - Taraclia Lake. eBird
508. Mew Gull. Lacul Salas. eBird
509. Larus canus. IUCN.
510. Pescăruș negricios Larus fuscus. Arhivat în 23 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
511. Lesser Black-backed Gull (Larus fuscus). HBW Alive.
512. А.А. Куниченко, А.А. Тищенков. Необычные и редкие случаи зимовок птиц на Кучурганском лимане и других водоемах южного Приднестровья. Conservarea biodiversității bazinului Nistrului. Materialele Conferinței Internaționale, Chișinău, 7-9 octombrie 1999
513. Lesser Black-backed Gull. Comrat Lake. eBird
514. Larus fuscus. IUCN.
515. Pescăruș rozalb Larus genei. Arhivat în 23 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
516. Slender-billed Gull (Larus genei). HBW Alive.
517. Slender-billed Gull. Salas Lake. eBird
518. Larus genei. IUCN.
519. Pescăruș cu aripi albe Larus glaucoides. Arhivat în 23 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
520. Iceland Gull (Larus glaucoides). HBW Alive.
521. Аверин & Ганя 1970, p. 34.
522. Larus glaucoides. IUCN.
523. Pescăruș de ghețuri Larus hyperboreus. Arhivat în 23 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
524. Glaucous Gull (Larus hyperboreus). HBW Alive.
525. Larus hyperboreus. IUCN.
526. Pescăruș asiatic Larus ichthyaetus. Arhivat în 23 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
527. Pallas's Gull (Larus ichthyaetus). HBW Alive.
528. Pallas's gull. Taraclia lake-Svetlîi village. eBird
529. Larus ichthyaetus. IUCN.
530. Pescăruș negru Larus marinus. Arhivat în 23 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
531. Great Black-backed Gull (Larus marinus). HBW Alive.
532. Аверин & Ганя 1970, p. 43.
533. Larus marinus. IUCN.
534. Pescăruș cu cap negru Larus melanocephalus. Arhivat în 23 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
535. Mediterranean Gull (Larus melanocephalus). HBW Alive.
536. Mediterranean Gull. Sărata Nouă. eBird
537. Larus melanocephalus. IUCN.
538. Pescăruș cu picioare galbene. Larus michahellis. Arhivat în 23 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
539. Yellow-legged Gull (Larus michahellis). HBW Alive.
540. Yellow-legged Gull. Comrat Congaz. eBird
541. Florian Klingel. Birding in Moldova 2012-2016. 2016
542. Larus michahellis. IUCN.
543. Pescăruș râzător Chroicocephalus ridibundus. Arhivat în 23 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
544. Black-headed Gull (Larus ridibundus). HBW Alive.
545. Cozari 2016, p. 142.
546. Larus ridibundus. BirdLife International. 2015.
547. Larus ridibundus. IUCN.
548. Pescăruș cu trei degete Rissa tridactyla. Arhivat în 23 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
549. Black-legged Kittiwake (Rissa tridactyla). HBW Alive.
550. Куниченко & Тищенков 2015.
551. Rissa tridactyla. IUCN.
552. Chirighiță cu obraz alb Chlidonias hybrida. Arhivat în 23 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
553. Whiskered Tern (Chlidonias hybrida). HBW Alive.
554. Chlidonias hybrida. BirdLife International. 2015.
555. Cozari 2016, p. 148.
556. Whiskered Tern. Lacul Beleu. eBird
557. Whiskered Tern. Manta lake. eBird
558. Chlidonias hybrida. IUCN.
559. Chirighiță cu aripi albe Chlidonias leucopterus. Arhivat în 25 aprilie 2019, la Wayback Machine. SOR.
560. White-winged Tern (Chlidonias leucopterus). HBW Alive.
561. Аверин & Ганя 1970, p. 36.
562. White-winged Tern. Făgădău. eBird
563. White-winged Tern. Lacul Beleu. eBird
564. Chlidonias leucopterus. IUCN.
565. Chirighiță neagră Chlidonias niger. Arhivat în 23 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
566. Black Tern (Chlidonias niger). HBW Alive.
567. Chlidonias niger. BirdLife International. 2015.
568. Cozari 2016, p. 146.
569. Chlidonias niger. IUCN.
570. Pescăriță râzătoare Gelochelidon nilotica Arhivat în 15 aprilie 2019, la Wayback Machine.. SOR
571. Common Gull-billed Tern (Gelochelidon nilotica). HBW Alive
572. Gull-billed Tern. Besalma, Gagauzia
573. Gelochelidon nilotica. IUCN
574. Pescăriță mare Hydroprogne caspia. Arhivat în 20 aprilie 2019, la Wayback Machine. SOR.
575. Caspian Tern (Hydroprogne caspia). HBW Alive.
576. Аверин & Ганя 1970, p. 38.
577. Caspian Tern. Taraclia lake
578. Hydroprogne caspia. IUCN.
579. Chiră de baltă Sterna hirundo. Arhivat în 23 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
580. Common Tern (Sterna hirundo). HBW Alive.
581. Sterna hirundo. BirdLife International. 2015.
582. Sterna hirundo. IUCN.
583. Chiră mică Sternula albifrons. Arhivat în 23 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
584. Little Tern (Sternula albifrons). HBW Alive.
585. А.А. Тищенков, Н.А. Романович, А.А. Стороженко, А.А. Аптеков. Встречи некоторых редких птиц в Приднестровье в 2006–2008 гг. Беркут, 2008. Т.17. Вип. 1-2, 2008: 183-188
586. Sternula albifrons. IUCN.
587. Chiră de mare Thalasseus sandvicensis. Arhivat în 17 martie 2018, la Wayback Machine. SOR.
588. Sandwich Tern (Thalasseus sandvicensis). HBW Alive.
589. Sandwich Tern. Lacul Salas. eBird
590. Thalasseus sandvicensis. IUCN.
591. Pallas's Sandgrouse (Syrrhaptes paradoxus). HBW Alive.
592. Syrrhaptes paradoxus. IUCN.
593. Cufundar mic Gavia stellata. Arhivat în 23 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
594. Red-throated Loon (Gavia stellata). HBW Alive.
595. Аверин & Ганя 1970, p. 40.
596. Sochircă Natalia, Buciuceanu Ludmila, Bogdea Larisa, Cojan Constantin. Specii noi în ornitofauna orașului Chișinău. Arhivat în 25 august 2017, la Wayback Machine. Sustainable use and protection of animal world diversity. International Symposium dedicated to 75th anniversary of Professor Andrei Munteanu. Chișinău, 2014.
597. Gavia stellata. IUCN.
598. Cufundar polar Gavia arctica. Arhivat în 23 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
599. Arctic Loon (Gavia arctica). HBW Alive.
600. Архипов А.М. Встречи редких и малочисленных видов птиц на Кучурганском водохранилище и в его окрестностях в 1997-2002 гг. Авіфауна України. Том 2, Год 2002
601. Gavia arctica. IUCN.
602. Ielcovan estic Puffinus yelkouan. Arhivat în 23 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
603. Yelkouan Shearwater (Puffinus yelkouan). HBW Alive.
604. Puffinus yelkouan. IUCN.
605. Barză neagră Ciconia nigra. Arhivat în 23 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
606. Black Stork (Ciconia nigra). HBW Alive.
607. Cartea Roșie 2001, p. 170.
608. Ciconia nigra. BirdLife International. 2015.
609. Ciconia nigra. IUCN.
610. Barză albă Ciconia ciconia. Arhivat în 23 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
611. White Stork (Ciconia ciconia). HBW Alive.
612. Ciconia ciconia. BirdLife International. 2015.
613. Ciconia ciconia. IUCN.
614. Pelican comun Pelecanus onocrotalus. Arhivat în 24 ianuarie 2020, la Wayback Machine. SOR.
615. Great White Pelican (Pelecanus onocrotalus). HBW Alive.
616. С. Д. Журминский. Население птиц меандров правобережья нижнего Днестра в летний период. Conservarea biodiversității bazinului Nistrului. Materialele Conferinței Internaționale Chișinău, 7-9 octombrie 1999
617. Pelecanus onocrotalus. IUCN.
618. Pelican creț Pelecanus crispus. Arhivat în 24 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
619. Dalmatian Pelican (Pelecanus crispus). HBW Alive.
620. Munteanu, Cozari & Zubcov 2006, p. 22.
621. Cozari 2016, p. 18.
622. Dalmatian Pelican. Manta Lake. eBird
623. Pelecanus crispus. IUCN.
624. Stârc de cireadă Bubulcus ibis. Arhivat în 24 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
625. Cattle Egret (Bubulcus ibis). HBW Alive.
626. Stârcul de cireadă (Bubulcus ibis). Facebook, SPPN
627. Cattle Egret. Manta Lake and fish ponds. eBird
628. Bubulcus ibis. IUCN.
629. Stârc cenușiu Ardea cinerea. Arhivat în 24 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
630. Grey Heron (Ardea cinerea). HBW Alive.
631. Ardea cinerea. BirdLife International. 2015.
632. Ardea cinerea. IUCN.
633. Stârc roșu Ardea purpurea. Arhivat în 24 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
634. Purple Heron (Ardea purpurea). HBW Alive.
635. Ardea purpurea. BirdLife International. 2015.
636. Ardea purpurea. IUCN.
637. Stârc galben Ardeola ralloides. Arhivat în 24 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
638. Squacco Heron (Ardeola ralloides). HBW Alive.
639. Ardeola ralloides. BirdLife International. 2015.
640. Ardeola ralloides. IUCN.
641. Egretă mare Ardea alba. Arhivat în 24 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
642. Great White Egret (Ardea alba). HBW Alive.
643. Ardea alba. BirdLife International. 2015.
644. Ardea alba. IUCN.
645. Egretă mică Egretta garzetta. Arhivat în 24 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
646. Little Egret (Egretta garzetta). HBW Alive.
647. Egretta garzetta. BirdLife International. 2015.
648. Egretta garzetta. IUCN.
649. Buhai de baltă Botaurus stellaris. Arhivat în 24 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
650. Eurasian Bittern (Botaurus stellaris). HBW Alive.
651. Botaurus stellaris. BirdLife International. 2015.
652. Botaurus stellaris. IUCN.
653. Stârc pitic Ixobrychus minutus. Arhivat în 24 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
654. Common Little Bittern (Ixobrychus minutus). HBW Alive.
655. Ixobrychus minutus. BirdLife International. 2015.
656. Ixobrychus minutus. IUCN.
657. Stârc de noapte Nycticorax nycticorax. Arhivat în 24 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
658. Black-crowned Night-heron (Nycticorax nycticorax). HBW Alive.
659. Nycticorax nycticorax. BirdLife International. 2015.
660. Nycticorax nycticorax. IUCN.
661. Țigănuș Plegadis falcinellus. Arhivat în 24 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
662. Glossy Ibis (Plegadis falcinellus). HBW Alive.
663. Plegadis falcinellus. BirdLife International. 2015.
664. Plegadis falcinellus. IUCN.
665. Lopătar Platalea leucorodia. Arhivat în 24 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
666. Eurasian Spoonbill (Platalea leucorodia). HBW Alive.
667. Platalea leucorodia. BirdLife International. 2015.
668. Platalea leucorodia. IUCN.
669. Cormoran mare Phalacrocorax carbo. Arhivat în 24 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
670. Great Cormorant (Phalacrocorax carbo). HBW Alive.
671. Phalacrocorax carbo. BirdLife International. 2015.
672. Phalacrocorax carbo. IUCN.
673. Cormoran mic Microcarbo pygmeus. Arhivat în 24 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
674. Pygmy Cormorant (Microcarbo pygmaeus). HBW Alive.
675. Microcarbo pygmaeus. BirdLife International. 2015.
676. Microcarbo pygmaeus. IUCN.
677. Cormoran moțat Phalacrocorax aristotelis. Arhivat în 24 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
678. European Shag (Phalacrocorax aristotelis). HBW Alive.
679. Phalacrocorax aristotelis. IUCN.
680. Flaming Phoenicopterus roseus. Arhivat în 24 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
681. Greater Flamingo (Phoenicopterus roseus). HBW Alive.
682. Аверин, Ганя & Успенский 1971, p. 78.
683. Phoenicopterus roseus. IUCN.
684. Corcodel de iarnă Podiceps auritus. Arhivat în 24 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
685. Horned Grebe (Podiceps auritus). HBW Alive.
686. Horned Grebe. eBird
687. Horned Grebe. Jepar. eBird
688. Podiceps auritus. BirdLife International. 2015.
689. Podiceps auritus. IUCN.
690. Corcodel mare Podiceps cristatus. Arhivat în 24 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
691. Great Crested Grebe (Podiceps cristatus). HBW Alive.
692. Podiceps cristatus. BirdLife International. 2015.
693. Podiceps cristatus. IUCN.
694. Corcodel cu gât roșu Podiceps grisegena. Arhivat în 24 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
695. Red-necked Grebe (Podiceps grisegena). HBW Alive.
696. Аверин & Ганя 1970, p. 42.
697. Red-necked Grebe. Ciucur-Mingir. eBird
698. Red-necked Grebe. Sipoteni.^{[nefuncțională]} eBird
699. Podiceps grisegena. BirdLife International. 2015.
700. Podiceps grisegena. IUCN.
701. Corcodel cu gât negru Podiceps nigricollis. Arhivat în 24 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
702. Black-necked Grebe (Podiceps nigricollis). HBW Alive.
703. Podiceps nigricollis. BirdLife International. 2015.
704. Podiceps nigricollis. IUCN.
705. Corcodel mic Tachybaptus ruficollis. Arhivat în 24 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
706. Little Grebe (Tachybaptus ruficollis). HBW Alive.
707. Tachybaptus ruficollis. BirdLife International. 2015.
708. Tachybaptus ruficollis. IUCN.
709. Șoim dunărean Falco cherrug. Arhivat în 25 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
710. Saker Falcon (Falco cherrug). HBW Alive.
711. Zubcov Nicolai, Munteanu Andrei, Crudu Vasilii, Bogdea Larisa, Sochircă Natalia. On the State of Rare and Endangered Diurnal Birds of Prey in Moldova. Buletinul AȘM. Științele vieții. Nr. 1 (322), 2014
712. Falco cherrug. BirdLife International. 2015.
713. Falco cherrug. IUCN.
714. Șoim de iarnă Falco columbarius. Arhivat în 24 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
715. Merlin (Falco columbarius). HBW Alive.
716. Falco columbarius. BirdLife International. 2015.
717. Falco columbarius. IUCN.
718. Vânturel sau vinderel mic Falco naumanni. Arhivat în 24 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
719. Lesser Kestrel (Falco naumanni). HBW Alive.
720. Falco naumanni. BirdLife International. 2015.
721. Falco naumanni. IUCN.
722. Șoim călător Falco peregrinus. Arhivat în 25 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
723. Peregrine Falcon (Falco peregrinus). HBW Alive.
724. Falco peregrinus. BirdLife International. 2015.
725. Falco peregrinus. IUCN.
726. Șoimul rândunelelor Falco subbuteo. Arhivat în 24 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
727. Eurasian Hobby (Falco subbuteo). HBW Alive.
728. Falco subbuteo. BirdLife International. 2015.
729. Falco subbuteo. IUCN.
730. Vânturel roșu Falco tinnunculus. Arhivat în 24 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
731. Common Kestrel (Falco tinnunculus). HBW Alive.
732. Falco tinnunculus. BirdLife International. 2015.
733. Falco tinnunculus. IUCN.
734. Vânturel de seară Falco vespertinus.^{[nefuncțională]} SOR.
735. Red-footed Falcon (Falco vespertinus). HBW Alive.
736. Falco vespertinus. BirdLife International. 2015.
737. Falco vespertinus. IUCN.
738. Uligan pescar Pandion haliaetus. Arhivat în 25 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
739. Osprey (Pandion haliaetus). HBW Alive.
740. Pandion haliaetus. BirdLife International. 2015.
741. Pandion haliaetus. IUCN.
742. Codalb Haliaeetus albicilla. Arhivat în 25 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
743. White-tailed Sea-eagle (Haliaeetus albicilla). HBW Alive.
744. Ajder, Vitalie; Roșca, Igor; Bolboacă, Lucian Eugen; Petrencu, Laurențiu; Baltag, Emanuel Ștefan (mai 2014 /special/ edition). „White-Tailed Eagle (Aves: Accipiteriformes) Status in Republic of Moldova”. European Scientific Journal. ISSN 1857-7881. Accesat în 27 noiembrie 2017. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
745. Bogdea, Larisa; Munteanu, Andrei; Crudu, Vasili; Zubcov, Nicolai; Sochircă, Natalia (19 d.Hr.). „Rediscovery at breeding the White-tailed Eagle (Haliaeetus albicilla) in Republic of Moldova” (PDF). Bucharest: International Zoological Congress of “Grigore Antipa” Museum. Accesat în 27 noiembrie 2017.
746. Haliaeetus albicilla. BirdLife International. 2015.
747. White-tailed Eagle. eBird. Troița Nouă-Hîrbovățul Nou
748. Haliaeetus albicilla. IUCN.
749. Vultur negru Aegypius monachus.^{[nefuncțională]} SOR.
750. Cinereous Vulture (Aegypius monachus). HBW Alive.
751. Cozari 2016, p. 70.
752. Остерман А.И. Заметки о птицах Бессарабии. (Материалы по орнитологической фауне Бессарабии). Труды Бессарабского общества естествоиспытателей и любителей естествознания. Кишинев, 1914, т. 5, с. 159-178.
753. Пузанов И.И., Назаренко Л.Ф. Новые данные о некоторых редких птицах Северо-западного Причерноморья. Acta ornithologica. 1962. Т. 6. № 9. С. 107-115.
754. Аверин, Ганя & Успенский 1971, p. 107.
755. Ю.В. Аверин. Главнейшие изменения в видовом составе фауны млекопитающих и птиц Молдавии в XVII–XX столетиях. Русский орнитологический журнал 2014, Том 23, Экспресс-выпуск 976: 720-731
756. La 71 de ani distanță, un vultur negru, surprins în Moldova. A vizitat țara noastră timp de trei zile
757. Aegypius monachus. IUCN.
758. Vultur sur Gyps fulvus. Arhivat în 25 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
759. Griffon Vulture (Gyps fulvus). HBW Alive.
760. Аверин, Ганя & Успенский 1971, p. 106.
761. Gyps fulvus. IUCN.
762. Hoitar Neophron percnopterus. Arhivat în 25 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
763. Egyptian Vulture (Neophron percnopterus). HBW Alive.
764. Neophron percnopterus. BirdLife International. 2015.
765. Neophron percnopterus. IUCN.
766. Acvilă țipătoare mică Aquila pomarina. Arhivat în 25 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
767. Lesser Spotted Eagle (Clanga pomarina). HBW Alive.
768. Clanga pomarina. BirdLife International. 2015.
769. Clanga pomarina. IUCN.
770. Acvilă țipătoare mare Aquila clanga. Arhivat în 25 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
771. Greater Spotted Eagle (Clanga clanga). HBW Alive.
772. Clanga clanga. BirdLife International. 2015.
773. Clanga clanga. IUCN.
774. Acvilă de munte Aquila chrysaetos. Arhivat în 25 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
775. Golden Eagle (Aquila chrysaetos). HBW Alive.
776. Aquila chrysaetos. BirdLife International. 2015.
777. Aquila chrysaetos. IUCN.
778. Acvilă de câmp Aquila heliaca. Arhivat în 19 aprilie 2022, la Wayback Machine. SOR.
779. Eastern Imperial Eagle (Aquila heliaca). HBW Alive.
780. Aquila heliaca. BirdLife International. 2015.
781. Imperial Eagle. Coșcalia. eBird
782. Aquila heliaca. IUCN.
783. Acvilă de stepă Aquila nipalensis. Arhivat în 25 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
784. Steppe Eagle (Aquila nipalensis). HBW Alive.
785. O pasăre rar întâlnită pe continentul european a ajuns în Moldova la finalul lunii iunie. Știri.md
786. Aquila nipalensis. IUCN.
787. Acvilă mică Aquila pennata. Arhivat în 25 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
788. Booted Eagle (Hieraaetus pennatus). HBW Alive.
789. Hieraaetus pennatus. BirdLife International. 2015.
790. Hieraaetus pennatus. IUCN.
791. Acvilă porumbacă Aquila fasciata. Arhivat în 25 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
792. Bonelli's Eagle (Aquila fasciata). HBW Alive.
793. Aquila fasciata. IUCN.
794. Șerpar Circaetus gallicus. Arhivat în 25 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
795. Short-toed Snake-eagle (Circaetus gallicus). HBW Alive.
796. Short-toed Snake-Eagle. Leova. eBird
797. Short-toed Snake-Eagle. Slobozia Mare. eBird
798. Short-toed Snake-Eagle. Rezina. eBird
799. Circaetus gallicus. BirdLife International. 2015.
800. Circaetus gallicus. IUCN.
801. Gaie neagră Milvus migrans. Arhivat în 25 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
802. Black Kite (Milvus migrans). HBW Alive.
803. Milvus migrans. BirdLife International. 2015.
804. Milvus migrans. IUCN.
805. Gaie roșie Milvus milvus. Arhivat în 25 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
806. Red Kite (Milvus milvus). HBW Alive.
807. Milvus milvus. BirdLife International. 2015.
808. Red Kite. Grigoriopol. eBird
809. Milvus milvus. IUCN.
810. Erete de stuf Circus aeruginosus. Arhivat în 25 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
811. Western Marsh-harrier (Circus aeruginosus). HBW Alive.
812. Circus aeruginosus. BirdLife International. 2015.
813. Circus aeruginosus. IUCN.
814. Erete vânăt Circus cyaneus. Arhivat în 25 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
815. Hen Harrier (Circus cyaneus). HBW Alive.
816. Hen Harrier. eBird
817. Circus cyaneus. BirdLife International. 2015.
818. Circus cyaneus. IUCN.
819. Erete sur. Circus pygargus. Arhivat în 25 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
820. Montagu's Harrier (Circus pygargus). HBW Alive.
821. Circus pygargus. BirdLife International. 2015.
822. Circus pygargus. IUCN.
823. Erete alb Circus macrourus. Arhivat în 25 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
824. Pallid Harrier (Circus macrourus). HBW Alive.
825. Circus macrourus. BirdLife International. 2015.
826. Pallid Harrier. Naslavcea Hydropower Station, Ocnița. eBird
827. Circus macrourus. IUCN.
828. Șorecar mare Buteo rufinus. Arhivat în 25 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
829. Long-legged Buzzard (Buteo rufinus). HBW Alive.
830. Журминский et al. 2014.
831. Emanuel Ștefan Baltag, Vitalie Ajder. Long-legged Buzzard (Buteo rufinus) expansion in the Historical Region of Moldavia. 2011
832. Emanuel Ștefan Baltag, Vitalie Ajder. Long-legged Buzzard (Buteo rufinus) expansion in the Historical Region of Moldavia. Annual Zoological Congress of “Grigore Antipa” Museum 23-25 November 2011 Bucharest, Romania. CZGA 2011 Organizing Committee, p. 184
833. Buteo rufinus. BirdLife International. 2015.
834. Buteo rufinus. IUCN.
835. Șorecar comun Buteo buteo. Arhivat în 25 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
836. Eurasian Buzzard (Buteo buteo). HBW Alive.
837. Buteo buteo. BirdLife International. 2015.
838. Crudu Vasilii. Starea actuală a șorecarului comun (Buteo Buteo) de pe teritoriul Republicii Moldova. Arhivat în 30 iulie 2016, la Wayback Machine. International Conference of Young Researchers, Xth edition, Chisinau, Moldova, 23 noiembrie 2012, p. 29
839. Buteo buteo. IUCN.
840. Șorecar încălțat Buteo lagopus. Arhivat în 24 martie 2017, la Wayback Machine. SOR.
841. Rough-legged Buzzard (Buteo lagopus). HBW Alive.
842. Munteanu, Cozari & Zubcov 2006, p. 66.
843. Buteo lagopus. IUCN.
844. Viespar Pernis apivorus. Arhivat în 26 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
845. European Honey-buzzard (Pernis apivorus). HBW Alive.
846. Pernis apivorus. BirdLife International. 2015.
847. Pernis apivorus. IUCN.
848. Uliu păsărar Accipiter nisus. Arhivat în 25 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
849. Eurasian Sparrowhawk (Accipiter nisus). HBW Alive.
850. Accipiter nisus. BirdLife International. 2015.
851. Accipiter nisus. IUCN.
852. Uliu porumbar Accipiter gentilis.^{[nefuncțională]} SOR.
853. Northern Goshawk (Accipiter gentilis). HBW Alive.
854. Accipiter gentilis. BirdLife International. 2015.
855. Accipiter gentilis. IUCN.
856. Uliu cu picioare scurte Accipiter brevipes. Arhivat în 25 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
857. Levant Sparrowhawk (Accipiter brevipes). HBW Alive.
858. Аверин, Ганя & Успенский 1971, p. 91.
859. O nouă pasăre cuibăritoare în Republica Moldova: uliul cu picioare scurte. Societatea Pentru Protecția Păsărilor și a Naturii (SPPN). 23 noiembrie 2016
860. Accipiter brevipes. BirdLife International. 2015.
861. Accipiter brevipes. IUCN.
862. Ciuf de câmp Asio flammeus. Arhivat în 17 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
863. Short-eared Owl (Asio flammeus). HBW Alive.
864. Asio flammeus. BirdLife International. 2015.
865. Asio flammeus. IUCN.
866. Ciuf de pădure Asio otus. Arhivat în 17 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
867. Northern Long-eared Owl (Asio otus). HBW Alive.
868. Asio otus. BirdLife International. 2015.
869. Asio otus. IUCN.
870. Cucuvea Athene noctua. Arhivat în 12 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
871. Little Owl (Athene noctua). HBW Alive.
872. Athene noctua. BirdLife International. 2015.
873. Athene noctua. IUCN.
874. Buhă Bubo bubo. Arhivat în 23 mai 2017, la Wayback Machine. SOR.
875. Eurasian Eagle-owl (Bubo bubo). HBW Alive.
876. Friedhelm Weick. Owls (Strigiformes). Annotated and Illustrated Checklist. Springer-Verlag Berlin Heidelberg, 2006
877. Bubo bubo. BirdLife International. 2015.
878. Bubo bubo. IUCN.
879. Ciuș Otus scops. Arhivat în 17 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
880. Eurasian Scops-owl (Otus scops). HBW Alive.
881. Otus scops. BirdLife International. 2015.
882. Otus scops. IUCN.
883. Huhurez mic Strix aluco. Arhivat în 17 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
884. Tawny Owl (Strix aluco). HBW Alive.
885. Strix aluco. BirdLife International. 2015.
886. Strix aluco. IUCN.
887. Huhurez mare Strix uralensis. Arhivat în 17 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
888. Ural Owl (Strix uralensis). HBW Alive.
889. Uitz, Markus (2011). „Potential distribution of Ural Owl Strix uralensis macroura in Central and South-East Europe” (PDF). Diss. uniwien. Accesat în 27 noiembrie 2017.
890. Аверин, Ганя & Успенский 1971, p. 131.
891. Strix uralensis. IUCN.
892. Strigă Tyto alba. Arhivat în 17 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
893. Common Barn-owl (Tyto alba). HBW Alive.
894. Tyto alba. BirdLife International. 2015.
895. Tyto alba. IUCN.
896. Cuc Cuculus canorus. Arhivat în 26 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
897. Common Cuckoo (Cuculus canorus). HBW Alive.
898. Cuculus canorus. BirdLife International. 2015.
899. Cuculus canorus. IUCN.
900. Cuc pestriț Clamator glandarius. Arhivat în 26 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
901. Great Spotted Cuckoo (Clamator glandarius). HBW Alive.
902. Cătuneanu, Ion I. (15 iunie 1942). „O specie nouă în avifauna României” (PDF). Carpații. anul X (No. 6). Accesat în 27 noiembrie 2017.
903. Парамонов, С.Я. (2014). „К нахождению пятнистой кукушки Clamator glandarius в Бессарабии”. Русский орнитологический журнал (în rusă). Том 23 (Экспресс-выпуск 1035): 2499–2500. Accesat în 27 noiembrie 2017.
904. Clamator glandarius. IUCN.
905. Caprimulg Caprimulgus europaeus. Arhivat în 26 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
906. European Nightjar (Caprimulgus europaeus). HBW Alive.
907. Caprimulgus europaeus. BirdLife International. 2015.
908. Caprimulgus europaeus. IUCN.
909. Pescăraș albastru Alcedo atthis. Arhivat în 26 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
910. Common Kingfisher (Alcedo atthis). HBW Alive.
911. Alcedo atthis. BirdLife International. 2015.
912. Alcedo atthis. IUCN.
913. Prigorie Merops apiaster. Arhivat în 26 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
914. European Bee-eater (Merops apiaster). HBW Alive.
915. Merops apiaster. BirdLife International. 2015.
916. Merops apiaster. IUCN.
917. Dumbrăveancă. Coracias garrulus. Arhivat în 26 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
918. European Roller (Coracias garrulus). HBW Alive.
919. Coracias garrulus. BirdLife International. 2015.
920. Coracias garrulus. IUCN.
921. Pupăză Upupa epops. Arhivat în 13 octombrie 2016, la Wayback Machine. SOR.
922. Common Hoopoe (Upupa epops). HBW Alive.
923. Upupa epops. BirdLife International. 2015.
924. Upupa epops. IUCN.
925. Capîntortură Jynx torquilla. Arhivat în 23 iulie 2017, la Wayback Machine. SOR.
926. Eurasian Wryneck (Jynx torquilla). HBW Alive.
927. Jynx torquilla. BirdLife International. 2015.
928. Jynx torquilla. IUCN.
929. Ghionoaie sură Picus canus. Arhivat în 26 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
930. Grey-faced Woodpecker (Picus canus). HBW Alive.
931. Picus canus. BirdLife International. 2015.
932. Picus canus. IUCN.
933. Ghionoaie verde Picus viridis. Arhivat în 27 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
934. Eurasian Green Woodpecker (Picus viridis). HBW Alive.
935. Picus viridis. BirdLife International. 2015.
936. Picus viridis. IUCN.
937. Ciocănitoare pestriță mică Dendrocopos minor. Arhivat în 27 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
938. Lesser Spotted Woodpecker (Dryobates minor). HBW Alive.
939. Dryobates minor. BirdLife International. 2015.
940. Dryobates minor. IUCN.
941. Ciocănitoare pestriță mare Dendrocopos major. Arhivat în 26 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
942. Great Spotted Woodpecker (Dendrocopos major). HBW Alive.
943. Dendrocopos major. BirdLife International. 2015.
944. Dendrocopos major. IUCN.
945. Ciocănitoare cu spate alb Dendrocopos leucotos. Arhivat în 27 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
946. White-backed Woodpecker (Dendrocopos leucotos). HBW Alive.
947. Аверин & Ганя 1970, p. 72.
948. White-backed Woodpecker. Manastirea Hincu, Hîncești. eBird
949. Dendrocopos leucotos. BirdLife International. 2015.
950. Dendrocopos leucotos. IUCN.
951. Ciocănitoare de grădină Dendrocopos syriacus. Arhivat în 26 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
952. Syrian Woodpecker (Dendrocopos syriacus). HBW Alive.
953. Dendrocopos syriacus. BirdLife International. 2015.
954. Dendrocopos syriacus. IUCN.
955. Ciocănitoare neagră Dryocopus martius. Arhivat în 26 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
956. Black Woodpecker (Dryocopus martius). HBW Alive.
957. Dryocopus martius. BirdLife International. 2015.
958. Dryocopus martius. IUCN.
959. Ciocănitoare de stejar Dendrocopos medius. Arhivat în 26 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
960. Middle Spotted Woodpecker (Leiopicus medius). HBW Alive.
961. Leiopicus medius. BirdLife International. 2015.
962. Leiopicus medius. IUCN.
963. Drepnea neagră Apus apus. Arhivat în 27 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
964. Common Swift (Apus apus). HBW Alive.
965. Apus apus. BirdLife International. 2015.
966. Apus apus. IUCN.
967. Drepnea mare Tachymarptis melba. Arhivat în 27 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
968. Alpine Swift (Tachymarptis melba). HBW Alive.
969. Alpine Swift. Sipoteni. eBird
970. Tachymarptis melba. IUCN.
971. Budgerigar (Melopsittacus undulatus). Birds of the World
972. Budgerigar. Iargara. eBird.
973. Melopsittacus undulatus. IUCN
974. Ciocârlie de câmp Alauda arvensis. Arhivat în 8 august 2018, la Wayback Machine. SOR.
975. Eurasian Skylark (Alauda arvensis). HBW Alive.
976. Alauda arvensis. BirdLife International. 2015.
977. Alauda arvensis. IUCN.
978. Ciocârlie cu aripi albe Melanocorypha leucoptera. Arhivat în 27 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
979. White-winged Lark (Alauda leucoptera). HBW Alive.
980. Аверин & Ганя 1970, p. 136.
981. Alauda leucoptera. IUCN.
982. Ciocârlie mică Calandrella rufescens. Arhivat în 27 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
983. Lesser Short-toed Lark (Alaudala rufescens). HBW Alive.
984. Alaudala rufescens. IUCN.
985. Ciocârlie de stol Calandrella brachydactyla. Arhivat în 27 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
986. Greater Short-toed Lark (Calandrella brachydactyla). HBW Alive.
987. Аверин & Ганя 1970, p. 135.
988. Škorpíková et al.
989. Calandrella brachydactyla. BirdLife International. 2015.
990. Calandrella brachydactyla. IUCN.
991. Ciocârlie de pădure Lullula arborea. Arhivat în 27 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
992. Woodlark (Lullula arborea). HBW Alive.
993. Lullula arborea. BirdLife International. 2015.
994. Lullula arborea. IUCN.
995. Ciocârlan Galerida cristata. Arhivat în 27 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
996. Crested Lark (Galerida cristata). HBW Alive.
997. Galerida cristata. BirdLife International. 2015.
998. Galerida cristata. IUCN.
999. Ciocârlie urecheată Eremophila alpestris. Arhivat în 24 septembrie 2017, la Wayback Machine. SOR.
1000. Horned Lark (Eremophila alpestris). HBW Alive.
1001. Аверин & Ганя 1970, p. 137.
1002. Horned Lark. eBird
1003. Eremophila alpestris. IUCN.
1004. Ciocârlie de bărăgan Melanocorypha calandra. Arhivat în 15 august 2018, la Wayback Machine. SOR.
1005. Calandra Lark (Melanocorypha calandra). HBW Alive.
1006. Calandra Lark (Melanocorypha calandra). HBW Alive.
1007. Munteanu, Cozari & Zubcov 2006, p. 141.
1008. Melanocorypha calandra. BirdLife International. 2015.
1009. Melanocorypha calandra. IUCN.
1010. Dimitrie Radu. Mic atlas ornitologic. Păsările lumii. Editura Albatros, București. 1983
1011. Robert Ritter von Dombrowski. Păsările României (Ornis Romaniæ). Descriere sistematică și biologico-geografică, completată, ilustrată și prelucrată. Traducere din limba germană, prelucrare și completare de Profesor Dionisie Linția, Directorul Muzeului Ornitologic din Timișoara. Volumul I. București, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1946
1012. Black Lark (Melanocorypha yeltoniensis). HBW Alive.
1013. Melanocorypha yeltoniensis. BirdLife International. 2015.
1014. Melanocorypha yeltoniensis. IUCN.
1015. Rândunică Hirundo rustica. Arhivat în 20 martie 2018, la Wayback Machine. SOR.
1016. Barn Swallow (Hirundo rustica). HBW Alive.
1017. Hirundo rustica. BirdLife International. 2015.
1018. Hirundo rustica. IUCN.
1019. Rândunică roșcată Cecropis daurica Arhivat în 5 aprilie 2018, la Wayback Machine.. SOR
1020. Red-rumped Swallow (Cecropis daurica). HBW Alive
1021. Red-rumped Swallow. Horești Lake. eBird.
1022. Cecropis daurica. IUCN
1023. Lăstun de casă Delichon urbica. Arhivat în 26 ianuarie 2018, la Wayback Machine. SOR.
1024. Northern House Martin (Delichon urbicum). HBW Alive.
1025. Delichon urbicum. BirdLife International. 2015.
1026. Delichon urbicum. IUCN.
1027. Lăstun de mal Riparia riparia. Arhivat în 27 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1028. Collared Sand Martin (Riparia riparia). HBW Alive.
1029. Riparia riparia. BirdLife International. 2015.
1030. Riparia riparia. IUCN.
1031. Codobatură albă Motacilla alba. Arhivat în 28 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1032. White Wagtail (Motacilla alba). HBW Alive.
1033. Motacilla alba. BirdLife International. 2015.
1034. Motacilla alba. IUCN.
1035. Codobatură de munte Motacilla cinerea. Arhivat în 28 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1036. Grey Wagtail (Motacilla cinerea). HBW Alive.
1037. Чегорка & Марчук 2015.
1038. Цибуляк 2017.
1039. BIOTICA 2005.
1040. Зубков & Журминский 1998.
1041. Тищенков 2006.
1042. Gray Wagtail. Chișinău. eBird
1043. Motacilla cinerea. IUCN.
1044. Codobatură cu cap galben Motacilla citreola. Arhivat în 28 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1045. Citrine Wagtail (Motacilla citreola). HBW Alive.
1046. Тищенков, A.A. (2016). „Необычные сроки встреч птиц в Приднестровье” (PDF). Русский орнитологический журнал (în rusă). pp. 2666–2669. Accesat în 27 noiembrie 2017.
1047. Moldova, Comrat Lake, Gagauzia, Citrine Wagtail. eBird
1048. Moldova, Lacul Salas, Anenii Noi, Citrine Wagtail. eBird
1049. Citrine Wagtail. Razeni Dam. eBird
1050. Motacilla citreola. IUCN.
1051. Codobatură galbenă Motacilla flava. Arhivat în 28 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1052. Western Yellow Wagtail (Motacilla flava). HBW Alive.
1053. Муравьев, И. В.; Артемьева, Е. А. (2012). „Особенности экологии черноголовой трясогузки Motacilla feldegg Michahelles, 1830 (Passeriformes, Motacillidae, Motacillinae). Известия Пензенского Государственного Педагогического Университета имени В. Г. Белинского” (PDF). Естественные Науки (în rusă) (29). Accesat în 27 noiembrie 2017.
1054. Motacilla flava. BirdLife International. 2015.
1055. Motacilla flava. IUCN.
1056. Fâsă de câmp Anthus campestris. Arhivat în 19 iunie 2019, la Wayback Machine. SOR.
1057. Tawny Pipit (Anthus campestris). HBW Alive.
1058. Anthus campestris. BirdLife International. 2015.
1059. Anthus campestris. IUCN.
1060. Fâsă roșiatică Anthus cervinus. Arhivat în 28 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1061. Red-throated Pipit (Anthus cervinus). HBW Alive.
1062. Аверин & Ганя 1970, p. 145.
1063. Red-throated Pipit. eBird
1064. Anthus cervinus. IUCN.
1065. Fâsă de luncă Anthus pratensis. Arhivat în 28 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1066. Meadow Pipit (Anthus pratensis). HBW Alive.
1067. Anthus pratensis. BirdLife International. 2015.
1068. Anthus pratensis. IUCN.
1069. Fâsă de munte Anthus spinoletta. Arhivat în 28 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1070. Water Pipit (Anthus spinoletta). HBW Alive.
1071. Water Pipit, Manta (Pașcani), Cahul. eBird
1072. Anthus spinoletta. IUCN.
1073. Fâsă de pădure Anthus trivialis. Arhivat în 28 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1074. Tree Pipit (Anthus trivialis). HBW Alive.
1075. Anthus trivialis. BirdLife International. 2015.
1076. Anthus trivialis. IUCN.
1077. Sfrâncioc cu cap roșu Lanius senator. Arhivat în 28 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1078. Woodchat Shrike (Lanius senator). HBW Alive.
1079. Аверин & Ганя 1970, p. 168.
1080. Lanius senator. IUCN.
1081. Sfrâncioc roșiatic Lanius collurio. Arhivat în 28 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1082. Red-backed Shrike (Lanius collurio). HBW Alive.
1083. Vitalie Ajder. Ecologia speciilor de sfrâncioci (Aves: Lanius) din Republica Moldova. Teză de doctorat. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Facultatea de Biologie. 2017.
1084. Lanius collurio. BirdLife International. 2015.
1085. Lanius collurio. IUCN.
1086. Sfrâncioc mare Lanius excubitor. Arhivat în 28 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1087. Great Grey Shrike (Lanius excubitor). HBW Alive.
1088. Аверин & Ганя 1970, p. 165.
1089. Vitalie Ajder, Emanuel Ștefan Baltag. The Great Grey Shrike - A New Breeding Species for Republic of Moldova. Arhivat în 26 ianuarie 2018, la Wayback Machine. Проблемы и перспективы освоения Арктической зоны Северо-Востока России. Материалы Международной научно-практической конференции, 15-16 апреля 2015 года. Анадырь - 2015
1090. Lanius excubitor. BirdLife International. 2015.
1091. Lanius excubitor. IUCN.
1092. Sfrâncioc cu frunte neagră Lanius minor. Arhivat în 28 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1093. Lesser Grey Shrike (Lanius minor). HBW Alive.
1094. Lanius minor. BirdLife International. 2015.
1095. Lanius minor. IUCN.
1096. Masked Shrike (Lanius nubicus). HBW Alive.
1097. Lanius nubicus. IUCN.
1098. Mătăsar Bombycilla garrulus. Arhivat în 28 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1099. Bohemian Waxwing (Bombycilla garrulus). HBW Alive.
1100. Bombycilla garrulus. IUCN.
1101. Pescărel negru Cinclus cinclus. Arhivat în 1 septembrie 2017, la Wayback Machine. SOR.
1102. White-throated Dipper (Cinclus cinclus). HBW Alive.
1103. Cinclus cinclus. IUCN.
1104. Ochiuboului Troglodytes troglodytes. Arhivat în 28 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1105. Northern Wren (Troglodytes troglodytes). HBW Alive.
1106. Troglodytes troglodytes. BirdLife International. 2015.
1107. Troglodytes troglodytes. IUCN.
1108. Cocoșar Turdus pilaris. Arhivat în 4 iulie 2020, la Wayback Machine. SOR.
1109. Fieldfare (Turdus pilaris). HBW Alive.
1110. Turdus pilaris. BirdLife International. 2015.
1111. Turdus pilaris. IUCN.
1112. Sturzul viilor Turdus iliacus. Arhivat în 28 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1113. Redwing (Turdus iliacus). HBW Alive.
1114. Аверин & Ганя 1970, p. 199.
1115. Turdus iliacus. IUCN.
1116. Sturz cântător Turdus philomelos. Arhivat în 28 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1117. Song Thrush (Turdus philomelos). HBW Alive.
1118. Turdus philomelos. BirdLife International. 2015.
1119. Turdus philomelos. IUCN.
1120. Sturz de vâsc Turdus viscivorus. Arhivat în 28 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1121. Mistle Thrush (Turdus viscivorus). HBW Alive.
1122. Аверин & Ганя 1970, p. 195-196.
1123. Turdus viscivorus. IUCN.
1124. Mierlă Turdus merula. Arhivat în 28 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1125. Eurasian Blackbird (Turdus merula). HBW Alive.
1126. Turdus merula. BirdLife International. 2015.
1127. Turdus merula. IUCN.
1128. Mierlă gulerată Turdus torquatus. Arhivat în 28 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1129. Ring Ouzel (Turdus torquatus). HBW Alive.
1130. Turdus torquatus. IUCN.
1131. Măcăleandru Erithacus rubecula. Arhivat în 16 decembrie 2021, la Wayback Machine. SOR.
1132. European Robin (Erithacus rubecula). HBW Alive.
1133. Erithacus rubecula. BirdLife International. 2015.
1134. Erithacus rubecula. IUCN.
1135. Privighetoare de zăvoi Luscinia luscinia. Arhivat în 14 septembrie 2019, la Wayback Machine. SOR.
1136. Thrush Nightingale (Luscinia luscinia). HBW Alive.
1137. Luscinia luscinia. BirdLife International. 2015.
1138. Luscinia luscinia. IUCN.
1139. Privighetoare roșcată Luscinia megarhynchos. Arhivat în 8 mai 2019, la Wayback Machine. SOR.
1140. Common Nightingale (Luscinia megarhynchos). HBW Alive.
1141. Luscinia megarhynchos. BirdLife International. 2015.
1142. Common Nightingale. Ghidighici. eBird
1143. Luscinia megarhynchos. IUCN.
1144. Gușă vânătă Luscinia svecica. Arhivat în 29 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1145. Bluethroat (Cyanecula svecica). HBW Alive.
1146. Аверин & Ганя 1970, p. 215.
1147. Luscinia svecica. BirdLife International. 2015.
1148. Cyanecula svecica. IUCN.
1149. Mierlă de piatră Monticola saxatilis. Arhivat în 29 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1150. Rufous-tailed Rock-thrush (Monticola saxatilis). HBW Alive.
1151. Monticola saxatilis. BirdLife International. 2015.
1152. Monticola saxatilis. IUCN.
1153. Mierlă albastră Monticola solitarius. Arhivat în 29 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1154. Blue Rock-thrush (Monticola solitarius). HBW Alive.
1155. Monticola solitarius. IUCN.
1156. Codroș de pădure Phoenicurus phoenicurus. Arhivat în 24 iulie 2019, la Wayback Machine. SOR.
1157. Common Redstart (Phoenicurus phoenicurus). HBW Alive.
1158. Phoenicurus phoenicurus. BirdLife International. 2015.
1159. Phoenicurus phoenicurus. IUCN.
1160. Codroș de munte Phoenicurus ochruros. Arhivat în 14 septembrie 2019, la Wayback Machine. SOR.
1161. Black Redstart (Phoenicurus ochruros). HBW Alive.
1162. Phoenicurus ochruros. BirdLife International. 2015.
1163. Phoenicurus ochruros. IUCN.
1164. Pietrar negru Oenanthe pleschanka. Arhivat în 29 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1165. Pied Wheatear (Oenanthe pleschanka). HBW Alive.
1166. Oenanthe pleschanka. BirdLife International. 2015.
1167. Oenanthe pleschanka. IUCN.
1168. Pietrar sur Oenanthe oenanthe. Arhivat în 29 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1169. Northern Wheatear (Oenanthe oenanthe). HBW Alive.
1170. Oenanthe oenanthe. BirdLife International. 2015.
1171. Oenanthe oenanthe. IUCN.
1172. Pietrar mediteranean Oenanthe hispanica. Arhivat în 29 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1173. Black-eared Wheatear (Oenanthe hispanica). HBW Alive.
1174. Oenanthe hispanica. IUCN.
1175. Pietrar răsăritean Oenanthe isabellina. Arhivat în 29 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1176. Isabelline Wheatear (Oenanthe isabellina). HBW Alive.
1177. Isabelline Wheatear. Iazul Coscalia. eBird
1178. Oenanthe isabellina. IUCN.
1179. Mărăcinar mare Saxicola rubetra. Arhivat în 29 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1180. Whinchat (Saxicola rubetra). HBW Alive.
1181. Saxicola rubetra. BirdLife International. 2015.
1182. Saxicola rubetra. IUCN.
1183. Mărăcinar negru Saxicola torquatus. Arhivat în 29 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1184. Common Stonechat (Saxicola torquatus). HBW Alive.
1185. Saxicola torquatus. BirdLife International. 2015.
1186. Saxicola torquatus. IUCN.
1187. Muscar sur Muscicapa striata. Arhivat în 29 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1188. Spotted Flycatcher (Muscicapa striata). HBW Alive.
1189. Muscicapa striata. BirdLife International. 2015.
1190. Muscicapa striata. IUCN.
1191. Muscar mic Ficedula parva. Arhivat în 29 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1192. Red-breasted Flycatcher (Ficedula parva). HBW Alive.
1193. Ficedula parva. BirdLife International. 2015.
1194. Ficedula parva. IUCN.
1195. Muscar gulerat Ficedula albicollis. Arhivat în 29 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1196. Collared Flycatcher (Ficedula albicollis). HBW Alive.
1197. Ficedula albicollis. BirdLife International. 2015.
1198. Ficedula albicollis. IUCN.
1199. Muscar negru Ficedula hypoleuca. Arhivat în 29 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1200. European Pied Flycatcher (Ficedula hypoleuca). HBW Alive.
1201. Ficedula hypoleuca. BirdLife International. 2015.
1202. Ficedula hypoleuca. IUCN.
1203. Pitulice fluierătoare Phylloscopus trochilus. Arhivat în 22 ianuarie 2019, la Wayback Machine. SOR.
1204. Willow Warbler (Phylloscopus trochilus). HBW Alive.
1205. Phylloscopus trochilus. BirdLife International. 2015.
1206. Phylloscopus trochilus. IUCN.
1207. Pitulice mică Phylloscopus collybita. Arhivat în 10 octombrie 2018, la Wayback Machine. SOR.
1208. Common Chiffchaff (Phylloscopus collybita). HBW Alive.
1209. Phylloscopus collybita. BirdLife International. 2015.
1210. Phylloscopus collybita. IUCN.
1211. Pitulice sfârâitoare Phylloscopus sibilatrix. Arhivat în 6 ianuarie 2019, la Wayback Machine. SOR.
1212. Wood Warbler (Phylloscopus sibilatrix). HBW Alive.
1213. Phylloscopus sibilatrix. BirdLife International. 2015.
1214. Phylloscopus sibilatrix. IUCN.
1215. Pitulice verzuie Phylloscopus trochiloides. Arhivat în 30 octombrie 2018, la Wayback Machine. SOR.
1216. Greenish Warbler (Phylloscopus trochiloides). HBW Alive.
1217. Phylloscopus trochiloides. IUCN.
1218. Eastern Bonelli's Warbler (Phylloscopus orientalis). HBW Alive.
1219. Phylloscopus orientalis. IUCN.
1220. Zitting Cisticola (Cisticola juncidis). HBW Alive.
1221. Cisticola juncidis. IUCN.
1222. Stufărică Cettia cetti. Arhivat în 16 septembrie 2017, la Wayback Machine. SOR.
1223. Cetti's Warbler (Cettia cetti). HBW Alive.
1224. Cettia cetti. IUCN.
1225. Grelușel de stuf Locustella luscinioides. Arhivat în 29 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1226. Savi's Warbler (Locustella luscinioides). HBW Alive.
1227. Locustella luscinioides. BirdLife International. 2015.
1228. Locustella luscinioides. IUCN.
1229. Grelușel de zăvoi Locustella fluviatilis. Arhivat în 29 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1230. River Warbler (Locustella fluviatilis). HBW Alive.
1231. Locustella fluviatilis. BirdLife International. 2015.
1232. Locustella fluviatilis. IUCN.
1233. Grelușel pătat Locustella naevia. Arhivat în 29 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1234. Common Grasshopper-warbler (Locustella naevia). HBW Alive.
1235. Locustella naevia. BirdLife International. 2015.
1236. Locustella naevia. IUCN.
1237. Lanceolated Warbler (Locustella lanceolata). HBW Alive.
1238. Locustella lanceolata. IUCN.
1239. Lăcar de mlaștină Acrocephalus palustris. Arhivat în 20 august 2018, la Wayback Machine. SOR.
1240. Marsh Warbler (Acrocephalus palustris). HBW Alive.
1241. Acrocephalus palustris. BirdLife International. 2015.
1242. Acrocephalus palustris. IUCN.
1243. Lăcar de stuf Acrocephalus scirpaceus. Arhivat în 30 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1244. Common Reed-warbler (Acrocephalus scirpaceus). HBW Alive.
1245. Acrocephalus scirpaceus. BirdLife International. 2015.
1246. Acrocephalus scirpaceus. IUCN.
1247. Lăcar mare Acrocephalus arundinaceus. Arhivat în 30 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1248. Great Reed-warbler (Acrocephalus arundinaceus). HBW Alive.
1249. Acrocephalus arundinaceus. BirdLife International. 2015.
1250. Acrocephalus arundinaceus. IUCN.
1251. Lăcar mic Acrocephalus schoenobaenus. Arhivat în 30 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1252. Sedge Warbler (Acrocephalus schoenobaenus). HBW Alive.
1253. Acrocephalus schoenobaenus. BirdLife International. 2015.
1254. Acrocephalus schoenobaenus. IUCN.
1255. Lăcar cafeniu Acrocephalus agricola. Arhivat în 30 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1256. Paddyfield Warbler (Acrocephalus agricola). HBW Alive.
1257. Аверин & Ганя 1970, p. 185.
1258. Paddyfield Warbler. Verejeni Lake, eBird
1259. Paddyfield Warbler. Lacul mare Ștefan-Vodă. eBird
1260. Acrocephalus agricola. IUCN.
1261. Lăcar de pipirig Acrocephalus paludicola. Arhivat în 30 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1262. Aquatic Warbler (Acrocephalus paludicola). HBW Alive.
1263. Аверин & Ганя 1970, p. 186.
1264. Acrocephalus paludicola. IUCN.
1265. Privighetoare de baltă Acrocephalus melanopogon. Arhivat în 30 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1266. Moustached Warbler (Acrocephalus melanopogon). HBW Alive.
1267. Zburătoarele din zona Manta-Beleu. Lunca Prutului de Jos
1268. Moustached Warbler. Etulia Fish Ponds. eBird
1269. Acrocephalus melanopogon. IUCN.
1270. Lăcar nordic Acrocephalus dumetorum. Arhivat în 30 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1271. Blyth's Reed-warbler (Acrocephalus dumetorum). HBW Alive.
1272. Мунтяну, А.И. (1970). „Орнитофауна г. Тирасполя и его окрестностей”. Учён. зап. Тирасполь. пед. ин-та (17): 24–26.
1273. Тищенков, А.А. (2014). „Гнездящиеся птицы Тирасполя и его окрестностей: от А.И. Мунтяну до наших дней (1964-1970 – 1991-2014 гг.)” (PDF). Chișinău. Arhivat din original (PDF) la 25 august 2017. Accesat în 27 noiembrie 2017. Sustainable use and protection of animal world diversity. International Symposium dedicated to 75th anniversary of Professor Andrei Munteanu.
1274. Acrocephalus dumetorum. IUCN.
1275. Frunzăriță galbenă Hippolais icterina. Arhivat în 1 octombrie 2018, la Wayback Machine. SOR.
1276. Icterine Warbler (Hippolais icterina). HBW Alive.
1277. Hippolais icterina. BirdLife International. 2015.
1278. Hippolais icterina. IUCN.
1279. Olive-tree Warbler (Hippolais olivetorum). HBW Alive.
1280. Hippolais olivetorum. IUCN.
1281. Frunzăriță cenușie Iduna pallida. Arhivat în 30 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1282. Olivaceous Warbler (Iduna pallida). HBW Alive.
1283. Hippolais pallida. BirdLife International. 2015.
1284. Eastern Olivaceous Warbler. Etulia Fish Ponds. eBird.
1285. Iduna pallida. IUCN.
1286. Silvie de câmp Sylvia communis. Arhivat în 30 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1287. Common Whitethroat (Sylvia communis). HBW Alive.
1288. Andrei Munteanu, Larisa Bogdea, Ludmila Buciuceanu. Contribuții privind studiul distribuției și densității speciilor genului Sylvia (Sylviidae) pe teritoriul Republicii Moldova. Chișinău, Revista „Mediul ambiant” Nr. 6 (36) decembrie 2007
1289. Bogdea Larisa, Munteanu Andrei. Fenologia, distribuția spațială și comportamentul reproductiv a speciilor genului Sylvia (Sylviidae) în ecosisteme naturale și antropizate. Buletinul Academiei de Științe a Moldovei. Științele vieții. Numărul 3(312) / 2010, pag. 177-187
1290. Sylvia communis. BirdLife International. 2015.
1291. Sylvia communis. IUCN.
1292. Silvie cu cap negru Sylvia atricapilla. Arhivat în 30 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1293. Eurasian Blackcap (Sylvia atricapilla). HBW Alive.
1294. Sylvia atricapilla. BirdLife International. 2015.
1295. Sylvia atricapilla. IUCN.
1296. Silvie porumbacă Sylvia nisoria. Arhivat în 30 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1297. Barred Warbler (Sylvia nisoria). HBW Alive.
1298. Sylvia nisoria. BirdLife International. 2015.
1299. Sylvia nisoria. IUCN.
1300. Silvie mică Sylvia curruca. Arhivat în 30 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1301. Lesser Whitethroat (Sylvia curruca). HBW Alive.
1302. Sylvia curruca. BirdLife International. 2015.
1303. Sylvia curruca. IUCN.
1304. Silvie de zăvoi Sylvia borin. Arhivat în 30 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1305. Garden Warbler (Sylvia borin). HBW Alive.
1306. Sylvia borin. BirdLife International. 2015.
1307. Sylvia borin. IUCN.
1308. Eastern Orphean Warbler (Sylvia crassirostris). HBW Alive.
1309. Natalia Vasilașcu, Andrei Munteanu. Ornitofauna urbană și rolul ei în menținerea biodiversității. Mediul ambiant, 4 (28) august, 2006
1310. Andrei Munteanu, Natalia Vasilașcu, Ludmila Buciuceanu. Contribuții la conservarea diversității ornitofaunei urbane.^{[nefuncțională]} Buletin Științific. Revistă de Etnografie, Științele Naturii și Muzeologice, fascicola Științele Naturii, serie nouă, vol. 4 (17), Chișinău, 2006
1311. Sylvia crassirostris. IUCN.
1312. Silvie roșcată Sylvia cantillans. Arhivat în 5 aprilie 2018, la Wayback Machine. SOR.
1313. Subalpine Warbler (Sylvia cantillans). HBW Alive.
1314. Sylvia cantillans. IUCN.
1315. Silvie mediteraneană Sylvia melanocephala. Arhivat în 30 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1316. Sardinian Warbler (Sylvia melanocephala). HBW Alive.
1317. Sylvia melanocephala. BirdLife International. 2015.
1318. Sylvia melanocephala. IUCN.
1319. Aușel cu cap galben Regulus regulus. Arhivat în 30 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1320. Goldcrest (Regulus regulus). HBW Alive.
1321. Аверин & Ганя 1970, p. 176.
1322. Goldcrest. Chișinău City. eBird.
1323. Regulus regulus. IUCN.
1324. Aușel sprâncenat Regulus ignicapilla. Arhivat în 30 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1325. Common Firecrest (Regulus ignicapilla). HBW Alive.
1326. Regulus ignicapilla. IUCN.
1327. Pițigoi mare Parus major. Arhivat în 21 aprilie 2018, la Wayback Machine. SOR.
1328. Great Tit (Parus major). HBW Alive.
1329. Parus major. BirdLife International. 2015.
1330. Parus major. IUCN.
1331. Pițigoi de brădet Parus ater. Arhivat în 29 martie 2018, la Wayback Machine. SOR.
1332. Coal Tit (Periparus ater). HBW Alive.
1333. Аверин & Ганя 1970, p. 156.
1334. Coal Tit. Grădina Botanică, Chișinău City. eBird
1335. Periparus ater. IUCN.
1336. Pițigoi albastru Cyanistes caeruleus. Arhivat în 29 martie 2018, la Wayback Machine. SOR.
1337. Eurasian Blue Tit (Cyanistes caeruleus). HBW Alive.
1338. Parus caeruleus. BirdLife International. 2015.
1339. Cyanistes caeruleus. IUCN.
1340. Pițigoi sur Poecile palustris. Arhivat în 30 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1341. Marsh Tit (Poecile palustris). HBW Alive.
1342. Г.Ю. Евтух, Я.А. Редькин. Европейские расы черноголовой гаички Poecile palustris фауны России и сопредельных регионов. Русский орнитологический журнал 2018, Том 27, Экспресс-выпуск 1578: 1139-1141.
1343. Parus palustris. BirdLife International. 2015.
1344. Poecile palustris. IUCN.
1345. Pițigoi de munte Poecile montanus. Arhivat în 30 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1346. Willow Tit (Poecile montanus). HBW Alive.
1347. Parcul Riscani, Chișinău City. Willow Tit. eBird
1348. Donici, Strășeni. Willow Tit. eBird
1349. MD-Săseni Wood, Călărași. Willow Tit. eBird
1350. Conacul Manuc Bei, Hîncești. Willow Tit. eBird
1351. Poecile montanus. IUCN.
1352. Pițigoi moțat Lophophanes cristatus. Arhivat în 30 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1353. Crested Tit (Lophophanes cristatus). HBW Alive.
1354. Lophophanes cristatus. IUCN.
1355. Pițigoi de livadă Poecile lugubris. Arhivat în 29 martie 2018, la Wayback Machine. SOR.
1356. Sombre Tit (Poecile lugubris). HBW Alive.
1357. Sombre Tit. Meresauca, Ocnița. eBird
1358. Poecile lugubris. IUCN.
1359. Pițigoi de stuf Panurus biarmicus. Arhivat în 29 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1360. Bearded Reedling (Panurus biarmicus). HBW Alive.
1361. Panurus biarmicus. BirdLife International. 2015.
1362. Panurus biarmicus. IUCN.
1363. Pițigoi codat Aegithalos caudatus. Arhivat în 13 iunie 2018, la Wayback Machine. SOR.
1364. Long-tailed Tit (Aegithalos caudatus). HBW Alive.
1365. Aegithalos caudatus. BirdLife International. 2015.
1366. Aegithalos caudatus. IUCN.
1367. Boicuș Remiz pendulinus. Arhivat în 12 iunie 2018, la Wayback Machine. SOR.
1368. Eurasian Penduline-tit (Remiz pendulinus). HBW Alive.
1369. Remiz pendulinus. BirdLife International. 2015.
1370. Remiz pendulinus. IUCN.
1371. Țiclean Sitta europaea.^{[nefuncțională]} SOR.
1372. Eurasian Nuthatch (Sitta europaea). HBW Alive.
1373. Sitta europaea. BirdLife International. 2015.
1374. Sitta europaea. IUCN.
1375. Western Rock Nuthatch (Sitta neumayer). HBW Alive.
1376. Sitta neumayer. IUCN.
1377. Fluturaș de stâncă Tichodroma muraria. Arhivat în 22 iunie 2018, la Wayback Machine. SOR.
1378. Wallcreeper (Tichodroma muraria). HBW Alive.
1379. Tichodroma muraria. IUCN.
1380. Cojoaică de pădure Certhia familiaris. Arhivat în 31 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1381. Eurasian Treecreeper (Certhia familiaris). HBW Alive.
1382. Certhia familiaris. BirdLife International. 2015.
1383. Certhia familiaris. IUCN.
1384. Cojoaică cu degete scurte Certhia brachydactyla. Arhivat în 31 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1385. Short-toed Treecreeper (Certhia brachydactyla). HBW Alive.
1386. Certhia brachydactyla. IUCN.
1387. Brumăriță de pădure Prunella modularis. Arhivat în 30 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1388. Dunnock (Prunella modularis). HBW Alive.
1389. Аверин & Ганя 1970, p. 218.
1390. Тищенков, А.А.; Куниченко, А.А. (2002). „Зимовки птиц в наземных биотопах Приднестровья” (PDF). Русский орнитологический журнал (în rusă) (Экспресс-выпуск 189): 591–603. Accesat în 27 noiembrie 2017.
1391. Dunnock. Sipoteni, Călărași. eBird
1392. Prunella modularis. IUCN.
1393. Presură galbenă Emberiza citrinella. Arhivat în 31 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1394. Yellowhammer (Emberiza citrinella). HBW Alive.
1395. Emberiza citrinella. BirdLife International. 2015.
1396. Emberiza citrinella. IUCN.
1397. Presură bărboasă Emberiza cirlus. Arhivat în 31 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1398. Cirl Bunting (Emberiza cirlus). HBW Alive.
1399. Аверин & Ганя 1970, p. 127.
1400. Emberiza cirlus. IUCN.
1401. Presura sură Miliaria calandra. Arhivat în 31 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1402. Corn Bunting (Emberiza calandra). HBW Alive.
1403. Miliaria calandra. BirdLife International. 2015.
1404. Emberiza calandra. IUCN.
1405. Presură de grădină Emberiza hortulana. Arhivat în 31 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1406. Ortolan Bunting (Emberiza hortulana). HBW Alive.
1407. Emberiza hortulana. BirdLife International. 2015.
1408. Emberiza hortulana. IUCN.
1409. Presură de stuf Emberiza schoeniclus. Arhivat în 31 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1410. Reed Bunting (Emberiza schoeniclus). HBW Alive.
1411. Emberiza schoeniclus. BirdLife International. 2015.
1412. Emberiza schoeniclus. IUCN.
1413. Presură cu cap negru Emberiza melanocephala. Arhivat în 31 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1414. Black-headed Bunting (Emberiza melanocephala). HBW Alive.
1415. Emberiza melanocephala. IUCN.
1416. Presură mica Emberiza pusilla. Arhivat în 31 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1417. Little Bunting (Emberiza pusilla). HBW Alive.
1418. Аверин & Ганя 1970, p. 130.
1419. Robert Ritter von Dombrowski. Păsările României (Ornis Romaniæ). Descriere sistematică și biologico-geografică, completată, ilustrată și prelucrată. Traducere din limba germană, prelucrare și completare de Profesor Dionisie Linția, Directorul Muzeului Ornitologic din Timișoara. Volumul I. București, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1946, p. 152
1420. Emberiza pusilla. IUCN.
1421. Yellow-breasted Bunting (Emberiza aureola). HBW Alive.
1422. Emberiza aureola. IUCN.
1423. Pasărea omătului Plectrophenax nivalis. Arhivat în 31 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1424. Snow Bunting (Plectrophenax nivalis). HBW Alive.
1425. „Snow Bunting. Vulcănești. eBird”. Arhivat din original la 30 ianuarie 2020. Accesat în 30 ianuarie 2020.
1426. Plectrophenax nivalis. IUCN.
1427. Presură de tundră Calcarius lapponicus. Arhivat în 31 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1428. Lapland Longspur (Calcarius lapponicus). HBW Alive.
1429. Calcarius lapponicus. IUCN.
1430. Cinteză Fringilla coelebs. Arhivat în 31 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1431. Common Chaffinch (Fringilla coelebs). HBW Alive.
1432. Fringilla coelebs. BirdLife International. 2015.
1433. Fringilla coelebs. IUCN.
1434. Cinteză de iarnă Fringilla montifringilla. Arhivat în 31 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1435. Brambling (Fringilla montifringilla). HBW Alive.
1436. Аверин & Ганя 1970, p. 119.
1437. Fringilla montifringilla. IUCN.
1438. Mugurar Pyrrhula pyrrhula. Arhivat în 31 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1439. Eurasian Bullfinch (Pyrrhula pyrrhula). HBW Alive.
1440. Аверин & Ганя 1970, p. 115.
1441. Eurasian Bullfinch. eBird
1442. Pyrrhula pyrrhula. IUCN.
1443. Florinte Chloris chloris. Arhivat în 31 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1444. European Greenfinch (Chloris chloris). HBW Alive.
1445. Carduelis chloris. BirdLife International. 2015.
1446. Chloris chloris. IUCN.
1447. Sticlete Carduelis carduelis. Arhivat în 31 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1448. European Goldfinch (Carduelis carduelis). HBW Alive.
1449. Carduelis carduelis. BirdLife International. 2015.
1450. Carduelis carduelis. IUCN.
1451. Cânepar Linaria cannabina. Arhivat în 13 septembrie 2017, la Wayback Machine. SOR.
1452. Common Linnet (Linaria cannabina). HBW Alive.
1453. Carduelis cannabina. BirdLife International. 2015.
1454. Linaria cannabina. IUCN.
1455. Inăriță Carduelis flammea. Arhivat în 31 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1456. Redpoll (Acanthis flammea). HBW Alive.
1457. Аверин & Ганя 1970, p. 113.
1458. Common Redpoll, Grădina Botanică, Chișinău.eBird
1459. Acanthis flammea. IUCN.
1460. Scatiu Spinus spinus. Arhivat în 31 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1461. Eurasian Siskin (Spinus spinus). HBW Alive.
1462. Аверин & Ганя 1970, p. 111.
1463. Eurasian Siskin.^{[nefuncțională]} eBird
1464. Spinus spinus. IUCN.
1465. Cănăraș Serinus serinus. Arhivat în 31 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1466. European Serin (Serinus serinus). HBW Alive.
1467. Serinus serinus. BirdLife International. 2015.
1468. Serinus serinus. IUCN.
1469. Mugurar roșu Carpodacus erythrinus. Arhivat în 31 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1470. Common Rosefinch (Carpodacus erythrinus). HBW Alive.
1471. Carpodacus erythrinus. IUCN.
1472. Botgros Coccothraustes coccothraustes. Arhivat în 31 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1473. Hawfinch (Coccothraustes coccothraustes). HBW Alive.
1474. Coccothraustes coccothraustes. BirdLife International. 2015.
1475. Coccothraustes coccothraustes. IUCN.
1476. Forfecuță Loxia curvirostra.^{[nefuncțională]} SOR.
1477. Red Crossbill (Loxia curvirostra). HBW Alive.
1478. Аверин & Ганя 1970, p. 116.
1479. Red Crossbill, Sipoteni. eBird.
1480. Red Crossbill. Gradina Botanică. eBird
1481. Loxia curvirostra. IUCN.
1482. Vrabie de casă Passer domesticus. Arhivat în 31 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1483. House Sparrow (Passer domesticus). HBW Alive.
1484. Passer domesticus. BirdLife International. 2015.
1485. Passer domesticus. IUCN.
1486. Vrabie de câmp Passer montanus.^{[nefuncțională]} SOR.
1487. Eurasian Tree Sparrow (Passer montanus). HBW Alive.
1488. Passer montanus. BirdLife International. 2015.
1489. Passer montanus. IUCN.
1490. Vrabie negricioasă Passer hispaniolensis.^{[nefuncțională]} SOR.
1491. Spanish Sparrow (Passer hispaniolensis). HBW Alive.
1492. Roșu, Cahul, Spanish Sparrow. eBird
1493. Passer hispaniolensis. IUCN.
1494. Pale Sparrow (Carpospiza brachydactyla). HBW Alive.
1495. Carpospiza brachydactyla. IUCN.
1496. Graur Sturnus vulgaris. Arhivat în 31 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1497. Common Starling (Sturnus vulgaris). HBW Alive.
1498. Sturnus vulgaris. BirdLife International. 2015.
1499. Sturnus vulgaris. IUCN.
1500. Lăcustar Sturnus roseus. Arhivat în 31 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1501. Rosy Starling (Pastor roseus). HBW Alive.
1502. Аверин & Ганя 1970, p. 100.
1503. Rosy Starling. eBird
1504. Pastor roseus. IUCN.
1505. Grangur Oriolus oriolus. Arhivat în 31 august 2017, la Wayback Machine. SOR.
1506. Eurasian Golden Oriole (Oriolus oriolus). HBW Alive.
1507. Oriolus oriolus. BirdLife International. 2015.
1508. Oriolus oriolus. IUCN.
1509. Gaiță Garrulus glandarius. Arhivat în 29 ianuarie 2018, la Wayback Machine. SOR.
1510. Eurasian Jay (Garrulus glandarius). HBW Alive.
1511. Garrulus glandarius. BirdLife International, 2015.
1512. Garrulus glandarius. IUCN.
1513. Coțofană Pica pica. Arhivat în 4 februarie 2018, la Wayback Machine. SOR.
1514. Eurasian Magpie (Pica pica). HBW Alive.
1515. Pica pica. BirdLife International, 2015.
1516. Pica pica. IUCN.
1517. Stăncuță Corvus monedula. Arhivat în 8 aprilie 2018, la Wayback Machine. SOR.
1518. Eurasian Jackdaw (Corvus monedula). HBW Alive.
1519. Corvus monedula. BirdLife International, 2015.
1520. Corvus monedula. IUCN.
1521. Cioară de semănătură Corvus frugilegus. Arhivat în 24 februarie 2018, la Wayback Machine. SOR.
1522. Rook (Corvus frugilegus). HBW Alive.
1523. Corvus frugilegus. BirdLife International, 2015.
1524. Corvus frugilegus. IUCN.
1525. Corb Corvus corax. Arhivat în 21 aprilie 2018, la Wayback Machine. SOR.
1526. Common Raven (Corvus corax). HBW Alive.
1527. Corvus corax. BirdLife International, 2015.
1528. Corvus corax. IUCN.
1529. Cioară grivă Corvus corone cornix. Arhivat în 24 februarie 2018, la Wayback Machine. SOR.
1530. Hooded Crow (Corvus cornix). HBW Alive.
1531. Carrion Crow (Corvus corone). HBW Alive.
1532. Corvus corone. BirdLife International, 2015.
1533. Corvus corone. IUCN.
1534. Alunar Nucifraga caryocatactes. Arhivat în 17 februarie 2018, la Wayback Machine. SOR.
1535. Northern Nutcracker (Nucifraga caryocatactes). HBW Alive.
1536. Cozari 2016, p. 260.
1537. Ion Grosu. Prima atestare a alunarului în Republica Moldova, 11 decembrie 2008
1538. Nucifraga caryocatactes. IUCN.

Bibliografie

Cărți

• Munteanu, Andrei; Cozari, Tudor; Zubcov, Nicolae (2006). Lumea animală a Moldovei. Volumul 3: Păsări. Chișinău: Editura Știința. p. 220. ISBN 978-9975-67-536-9.
• Cozari, Tudor (2016). Păsările. Enciclopedie ilustrată. Chișinău: Editura Arc.
• Аверин, Ю.В.; Ганя, И.М. (1970). Птицы Молдавии. т.1. Кишинев: Академия Наук Молдавской CCP, Институт Зоологии. p. 240.
• Аверин, Ю.В.; Ганя, И.М.; Успенский, Г.А. (1971). Птицы Молдавии. т.2. Кишинев: Академия Наук Молдавской CCP, Институт Зоологии. p. 336.
• Ганя, И.М.; Зубков, Н.И. (1989). Редкие и исчезающие виды птиц Молдавии. Кишинев: Штиинца.
• Postolachi, V. (2004). Avifauna Republicii Moldova reprezentată în colecția Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală. Chișinău.
• Cartea Roșie a Republicii Moldova. Ediția II. Academia de Științe a Moldovei, Ministerul Ecologiei, Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului. Chișinău: Editura „Știința”. 2001. p. 220.
• Cartea Roșie a Republicii Moldova. Ediția a III-a. Chișinău: Editura „Știința”. 2015. p. 492.
• Melian, Ion; Toderaș, Ion; Ciocîrlan, Victor (2005). Păsările (sistematica, biologia, ecologia) (PDF). Chișinău. Arhivat din original (PDF) la 22 august 2017. Accesat în 21 august 2017.
• Munteanu, Andrei; Zubcov, Nicolai (2010). Atlasul păsărilor clocitoare din Republica Moldova. Chișinău.

Articole

• Аверин, Ю.В.; Куниченко, А.А. (2009). „Новое в орнитофауне Молдавии” (PDF). Русский орнитологический журнал. Том 18 (Экспресс-выпуск 497): 1205–1207.
• Škorpíková, Vlasta; Bělka, Tomáš; Štěpánek, Pavel; Horal, David (2014). „Data on birds recorded in Republic of Moldova in 2013 and 2014” (PDF). CICONIA (22/23). Arhivat din original (PDF) la 17 august 2017. Accesat în 17 august 2017.
• Ursul, Silvia (2016). „Finding Moldova on the map. With the help of birds” (PDF). EBAA (European Bird Breeding Atlas). Arhivat din original (PDF) la 17 august 2017. Accesat în 17 august 2017.
• Andreev, A.; et al. (2012). „Registrul zonelor nucleu ale Rețelei Ecologice Naționale a Republicii Moldova” (PDF). BIOTICA.
• Cojan, C.; Munteanu, A. (2009). „Dinamica populațiilor și particularitățile comportamentale de migrație a păsărilor acvatice și semiacvatice din bazinul Prutului inferior” (PDF). Buletinul Academiei de Științe a Moldovei. Științele vieții (Numărul 3(309)).
• „Conservarea biodiversității bazinului Nistrului” (PDF). Chișinău. 1999. Materialele Conferinței Internaționale. Chișinău, 7-9 octombrie 1999.
• „Managementul bazinului transfrontalier Nistru în cadru noului acord bazinal” (PDF). Chișinău: Eco-TIRAS. 2003. Materialele Conferinței Internaționale Chișinău, 20-21 septembrie 2013.
• Журминский, С. Д. (2006). „Современное состояние фауны птиц влажной зоны урочища «Талмазские плавни» и прогноз ее развития” (PDF). Buletin Științific. Revista de Etnografie, Științele Naturii și Muzeologie (Serie Nouă) (Numărul 4(17)).
• Журминский, С. Д. (2005). „Изменения статусов обитания птиц Молдовы” (PDF). Buletin Științific. Revista de Etnografie, Științele Naturii și Muzeologie (Serie Nouă) (Numărul 2(15)). ISSN 1857-0054.
• Коблик, Е.А.; Архипов, В.Ю. (2014). „Фауна птиц стран Северной Евразии в границах бывшего СССР. Списки видов” (PDF). Зоологические исследования. Москва (№ 14). Arhivat din original (PDF) la 13 octombrie 2017. Accesat în 22 august 2017.
• Журминский, С. Д.; Манторов, О. Г.; Постолаки, В.; Цуркан, В.Ф. (2014). „Сюрпризы 2014 года в фауне птиц Республики Молдова” (PDF). Chișinău. Arhivat din original (PDF) la 25 august 2017. Accesat în 25 august 2017. Sustainable use and protection of animal world diversity. International Symposium anniversary of Professor dedicated to 75th Andrei Munteanu.
• Цибуляк, Т. (2017). „Встречи некоторых редких птиц в Молдавии” (PDF). Русский орнитологический журнал. Том 26 (Экспресс-выпуск 1404): 571.
• Чегорка, П.Т.; Марчук, А.П. (2015). „Орнитологические находки в центральной Молдавии” (PDF). Русский орнитологический журнал. Том 24 (Экспресс-выпуск 1095): 190.
• Зубков, Н. И.; Журминский, С. Д. (1998). „Орнитофауна долины Днестра в пределах Молдовы” (PDF). Problemele conservării biodiversității cursului medial și inferior al fluviului Nistru. Tezele Conferinței Internaționale Chișinău, 6-7 noiembrie 1998
• Тищенков, А. А. (2006). „Фауна и население птиц заповедника «Ягорлык»” (PDF). Заповедник «Ягорлык». Тирасполь: EcoTIRAS.
• Куниченко, А.А.; Тищенков, А.А. (2015). „Необычные и редкие случаи зимовок птиц на Кучурганском лимане и других водоёмах Южного Приднестровья” (PDF). Русский орнитологический журнал. Том 24 (Экспресс-выпуск 1181): 3048–3052.
• Тищенков, А.А. (2011). „Орнитологический компонент экологической сети Приднестровья” (PDF). Conferința „Rețele ecologice – experiență și abordări” Chișinău, 13-14 octombrie 2011. Materialele conferinței.
• Тищенков, А.А.; Першина, В.И. (2016). „Гнездящиеся птицы «Кицканского лесного комплекса» (Приднестровье)” (PDF). Русский орнитологический журнал. Том 25 (Экспресс-выпуск 1316): 2757–2777.

Legături externe

• „Lista păsărilor din Republica Moldova”. Societatea Pentru Protecția Păsărilor și a Naturii (SPPN) din Republica Moldova.
• Societatea Pentru Protecția Păsărilor și a Naturii. Facebook
• eBird. Checklists, Moldova
• Ion Grosu. Păsări din Moldova.
• Moldova. Species list. Handbook of the Birds of the World Alive. Lynx Edicions, Barcelona.
• fr en Păsările din Republica Moldova

Această listă este o listă de calitate, adică printre cele mai bune liste produse de comunitatea Wikipedia. Orice modificare ce nu îi compromite acest statut este binevenită.