Octavian Cotescu

Octavian Cotescu (n. 14 februarie 1931, Dorohoi – d. 22 august 1985, București)^[3] a fost un actor român^[4] de succes, din generația de aur. Activitatea sa artistică cuprinde numeroase roluri interpretate în film, dar și în teatru, în principal la Teatrul Bulandra din București, unde a fost coleg cu Toma Caragiu, Ștefan Bănică, Marin Moraru, Gina Patrichi, Victor Rebengiuc, Florian Pittiș, Rodica Tapalagă, Ileana Predescu, Petrică Gheorghiu, Irina Petrescu, Ion Besoiu, Dan Nuțu. A fost totodată unul dintre interpreții preferați ai teatrului de televiziune și ai teatrului radiofonic din epocă. Activitatea de scenă a fost dublată și de o carieră didactică de profesor universitar la Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică (IATC) "I.L. Caragiale" din București, unde a ocupat și funcția de rector în perioada 1981-1985. Printre cei mai buni studenți ai lui se numără Horațiu Mălăele, Stelian Nistor, Dan Condurache, Rosina Cambos, Maria Ploae.

Octavian Cotescu
Date personale
Nume la naștere	Octavian Coteț
Născut	14 februarie 1931[1] Dorohoi, Dorohoi, România[2]
Decedat	22 august 1985 (54 de ani)[1] București, România
Căsătorit cu	Valeria Seciu
Cetățenie	România
Ocupație	actor
Limbi vorbite	limba română
Alte premii
Ordinul Meritul Cultural (1967)
Modifică date / text

Octavian Cotescu a fost deputat în Marea Adunare Națională în perioada 1975 - 1980.^[5]

Date biografice

La 14 februarie 1931 se naște la Dorohoi, județul Botoșani, Octavian Coteț, viitorul actor Octavian Cotescu, fiul maistrului ceferist Ilie Coteț (n. 1902) și al Anastasiei Lazăr (n. 1911). După trei ani, tatăl se mută cu serviciul la Iași. Vor locui în pavilioanele CFR, pe strada Aurora, din Copou. Bunicii dinspre tată erau țărani din comuna Miroslava, județul Iași. Octav s-a dus la ei doar de câteva ori și pentru scurt timp, în vacanțe. În schimb, verile le petrece cu mama și cu sora sa, Mioara (Maria, născută la 29 august 1934), la Botoșani, la bunicii dinspre mamă, Petru Lazăr, mecanic de locomotivă și Maria Lazăr, casnică. Locuiau pe strada Cronicar Neculce nr. 12, unde aveau o mică gospodărie cu livadă. Octav va continua să vină la Botoșani, la mătușa sa, Ecaterina Lazăr, unde își va petrece vacanțele cutreierând orașul și împrejurimile chiar și după dispariția din viață a bunicilor.

În perioada 1938—1942 urmează, la Iași, cursurile Școlii primare din str. Toma Cozma, cartierul Aurora. După terminarea școlii primare, în anul 1942 se înscrie la Colegiul Național din Iași.

Mama se angajează telegrafistă la Gara CFR Iași. În anul 1943 părinții divorțează. În primăvară, bunicii din Botoșani și cei doi copii pleacă la Timișoara. Mama va lucra ca telegrafistă în Gara Timișoara. Primesc locuință în cartierul Fratelia. Tatăl e detașat cu serviciul la Cîineni, județul Vâlcea.

În anul 1944 - Mai mulți elevi ai Liceului Național din Iași, printre care și Octav, se înscriu la Liceul Militar, transferat de la Iași la Timișoara, urmându-l apoi la Pitești, până în vara anului 1945, când vor reveni la vechile lor școli, în urma desființării Liceului Militar.

Familia

Octavian Cotescu a fost căsătorit cu actrița Valeria Seciu. Alexandru Cotescu este fiul lui Octavian Cotescu și al Valeriei Seciu. Alexandru Cotescu a avut o apariție meteorică în filmul „Păcală” (1974), dar a urmat, mai târziu, calea monahală. Trăiește la Mănăstirea Vatopedu de la Muntele Athos, în Grecia, luând numele bisericesc de Daniil. A lucrat la traducerea unei importante antologii de texte liturgice și vieți ale sfinților.^[6]

Distincții

• Ordinul Muncii clasa a III-a (1964) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”^[7]
• Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”^[8]

Filmografie

• Iubirea e un lucru foarte mare (miniserial TV, 1962)
• O dragoste lungă de-o seară (1963)
• Cartierul veseliei (1964)
• Diminețile unui băiat cuminte (1967)
• Balul de sîmbătă seara (1968) - Toma
• Vin cicliștii (1968) - naratorul
• Castelul condamnaților (1970) - Costăchel
• Asediul (1971)
• De ochii lumii (1971) (TV)
• Atunci i-am condamnat pe toți la moarte (1972)
• Puterea și adevărul (1972)
• Drum în penumbră (1972)
• Bariera (1972)
• Proprietarii (1973)
• Tăticul (1974) (TV)
• Capcana (1974)
• Bălcescu (1974)
• Păcală (1974) - perceptorul
• Tatăl risipitor (1974)
• Muntele ascuns (1975)
• Toamna bobocilor (1975) - naratorul
• Cercul magic (1975)
• Un orfelin iubea o orfelină (1976) (TV)
• Gloria nu cântă (1976)
• Operațiunea Monstrul (1976) - Eugen
• Instanța amînă pronunțarea (1976)
• Bunicul și doi delincvenți minori (1976) - Bunicul
• Serenadă pentru etajul XII (1976) - profesorul universitar poreclit „Balaurul”
• Tufă de Veneția (1977)
• Iarna bobocilor (1977) - naratorul
• Iarba verde de acasă (1977) - inspectorul
• Împușcături sub clar de lună (1977) - Beldea
• Războiul independenței (serial TV, 1977)
• Eu, tu, și... Ovidiu (1978)
• Aurel Vlaicu (1978)
• Din nou împreună (1978)
• Clipa (1979)
• Vacanță tragică (1979)
• Omul care ne trebuie (1979) - directorul trustului de construcții
• Blestemul pămîntului – Blestemul iubirii (1980) - învățătorul Zaharia Herdelea
• Bietul Ioanide (1980)
• Șantaj (1981)
• Castelul din Carpați (1981) - impresarul
• Saltimbancii (1981) - Cezar Marcelloni
• O scrisoare pierdută (spectacol TV, 1982) - Nae Cațavencu
• Înghițitorul de săbii (1982)
• Calculatorul mărturisește (1982)
• Un saltimbanc la Polul Nord (1982) - Cezar Marcelloni
• Rămân cu tine (1982)
• Aventură sub pământ (1982) (TV)
• Singur de cart (1983)
• Miezul fierbinte al pâinii (1983)
• Buletin de București (1983) - Costică Popescu
• O lebădă iarna (1983) - Vasile Mirea
• Fram (serial TV, 1983)
• Escapada (1983)
• Prea cald pentru luna mai (1984)
• Secretul lui Bachus (1984)
• Sosesc păsările călătoare (1985)
• Căsătorie cu repetiție (1985) - Costică Popescu
• O clipă de răgaz (1986)

Teatru

Octavian Cotescu (anii 1980)

La 12 mai 1951 debutează pe scena Teatrului Bulandra (pe atunci Teatrul Municipal) în piesa de teatru Pădurea scrisă de Alexandr Ostrovski. A colaborat cu Teatrul Mic din București și cu teatre din provincie, din Satu Mare sau Oradea.^[9]

An	Rol	Piesa	Dramaturg	Regizor
1958	Bertrand	Sfânta Ioana	George Bernard Shaw	Liviu Ciulei
1960	Tom	Menajeria de sticlă	Tennessee Williams	Dinu Negreanu
1962	Gogu	Proștii sub clar de lună	Teodor Mazilu	Lucian Pintilie
1966	Nae Girimea	D-ale carnavalului	Ion Luca Caragiale	Lucian Pintilie
1970	Iordache	Acești nebuni fățarnici	Teodor Mazilu	Emil Mandric
1972; 1979	Cațavencu	O scrisoare pierdută	Ion Luca Caragiale	Liviu Ciulei
1972		Revizorul[10]	Nikolai Gogol	Lucian Pintilie
1974		Chițimia	Ion Băieșu	Alexandru Tatos
1976		Interviu	Ecaterina Oproiu	Cătălina Buzoianu
1977		Anecdote provinciale	Alexander Vampilov	Valeriu Moisescu
1978		Unchiul Vania	Anton Cehov	Laurențiu Azimioară
1979		Minetti	Thomas Bernhard	Anca Ovanez-Doroșenco
1980		Maestrul și Margareta	Mihail Bulgakov	Cătălina Buzoianu
1982		Tartuffe	Moliere	Alexandru Tocilescu
1982		Cabala bigoților	Mihail Bulgakov	Alexandru Tocilescu

Note

1. Octavian Cotescu
2. (PDF) http://bibliotecadeva.eu:82/periodice/flacara/1977/12/flacara_1977_12_50.pdf Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
3. 30 de ani de la dispariția unui mare actor - Octavian Cotescu Arhivat în 13 octombrie 2022, la Wayback Machine., agerpres.ro
4. Octavian Cotescu Arhivat în 13 octombrie 2022, la Wayback Machine., aarc.ro
5. AdamPopescu, de, Mari actori pe scena comunismului (în Romanian), evz.roMentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
6. Ei au renunțat la tot pentru Dumnezeu! - Vedete care au lăsat în urmă celebritatea, alegând credința absolută, 11 septembrie 2010, Libertatea, accesat la 6 noiembrie 2016
7. Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 500/1964 pentru conferirea unor ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial nr. 18 din 9 decembrie 1964.
8. Decretul nr. 1017 din 6 noiembrie 1967 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind conferirea de ordine și medalii unor actori, regizori, pictori scenografi și tehnicieni de scenă, publicat în Buletinul Oficial nr. 96 din 7 noiembrie 1967.
9. „Cotescu Octavian - activitate”. Arhivat din original la 25 februarie 2021. Accesat în 9 iunie 2017.
10. Scandalul "Revizorul", jurnalul.ro, 9 feb 2004

Legături externe

• Octavian Cotescu Arhivat în 24 aprilie 2019, la Wayback Machine., Revista Teatrală Radio, Radio România Cultural
• Octavian Cotescu, o viață ca un poem, 4 decembrie 2013, Ziarul Metropolis
• Octavian Cotescu la Internet Movie Database