Oclanda, Soroca
sat din raionul Soroca, Republica Moldova From Wikipedia, the free encyclopedia
Oclanda este un sat din raionul Soroca, Republica Moldova, situat la distanța de 31 km de orașul Soroca și 190 km de capitala țării, mun. Chișinău. Satul este traversat de râulețul Murguleț care se revarsă în fluviu Nistru.
| Oclanda | |
| — Sat — | |
  Oclanda Oclanda (Moldova) | |
| Coordonate: 48°17′21″N 28°03′37″E | |
|---|---|
| Țară |  Republica Moldova |
| Raion | Soroca |
| Prima atestare documentară | 1729[1] |
| Guvernare | |
| - Primar | Vladislav Cebotari (PSRM[2], 2023) |
| Altitudine | 123 m.d.m. |
| Populație (2014)[3] | |
| - Total | 505 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | MD-3027 |
| Prefix telefonic | 230 |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
Modifică date / text  | |
Cela mai probabil, că denumirea satului provine de la cuvântul rusesc ocladnye [окладные] - cu referire la statutul țăranilor așezați pe această moșie, care plăteau un anumit impozit numit oclad [оклад] (răspândit în stânga Nistrului).
Dar nu este exclus ca denumirea să fi luat naștere de la un nume de persoană – Oclea, Oclin, Oclindă, toate având la temelie un prenume străvechi - Oclan.
Pe teritoriul comunei se extrage piatră de construcție.[4]
Prima atestare a satul Oclanda apare în felul următor:[5]
„Carte de la 130-131, din 1786, iunie 27, de la Divan, în pricina lui Ioan Buzne cu Timofti Blinarul, pentru părțile de moșii Crimenciunul, Oclanda, Balinții, de la ținutul Soroca, ce au cerut blănariul să aibă în părtășire ... 1). ispisoc de la Grigore Ghica Vodă, din 7237.”
După încorporarea Moldovei dintre Prut și Nistru în Imperiul Rus, în moșia Oclanda se stabilesc familii de ruși și ucraineni.[6]
Zamfir Arbore, în Dicționarul Geografic din 1904, descrie satul Oclanda din județul Soroca, volostea Arinești, în felul următor: așezat în valea Havani, aproape de malul Nistrului. Lângă sat începe un mic val care merge până aproape de satul Balinți. Dealul dinspre sud are o înălțime de 69 stânjeni d-asupra nivelului mării. Are 72 case, cu o populațiune de 897 suflete; 1162 vite mari cornute, 48 cai, 210 oi.[7]
În anul 1909, în Oclanda erau 663 de locuitori, inclusiv 66 copii 8-11 ani. [8]
Anuarul Eparhiei Chișinăului și Hotinului din 1922 indică în Oclanda 563 gospodării de țărani ucraineni și români supuși Bisericii „Sfântul Ioan Teologul” din Cremenciug.[9]
Datele statistice din 1923 consemnează în Oclanda, plasa Bădiceni, județul Soroca, 180 clădiri, 265 bărbați, 289 femei, școală primară mixtă, poștă rurală și primărie.[10] În 1924, primar al satului era Beila Domente, notar - Mihail Vataman, preot paroh - Antohi Grigore. De asemenea, activau 2 băcănii și cârciumi (Nichiforov Tarasiuc, Teodorov Grigore), 1 moară cu abur, 1 fabrică de săpun (Moiseev Didac) și Cooperativa de consum „Oclanda”.[11]
La 14 iunie 1924 a fost aprobată Legea pentru unificarea administrativă a României, intratp în vigoare la 01.01.1925, conform căreia Oclanda este inclusă în comuna Iarova, plasa Bădiceni, județul Soroca.[12][13]
La recensământul general al populației, în satul Oclanda au fost numărați 925 de oameni, inclusiv: 126 români, 732 ruși, 59 ucraineni, 6 evrei și 1 rom. Din punct de vedere lingvistic, 126 persoane au indicat limba română, 177 pers. - limba rusă, 614 pers. - limba ucraineană, 6 pers. - limba idiș, 1 pers. - limba germană și 1 persoană - limba țigănească.[14]
În perioada interbelică activau 3 băcănii (Candel Ghidale, Hait Moșcu, Tarasiuc Toader) Cârciumari (Ignatiuc Grigorie, Ignatiuc Eftimie), 2 cizmari (Liahciuc Grigore, Usovschi Andrei), 2 fierari (Văcariu Gheorghe, Văcariu Ion), 1 frânghier (Rudac Leonte); 2 rotari (Ciubotaru Petre, Rudac Constantin) 1 sobar (Haraba Petre).[15]
Tribunalul se afla în Soroca, Judecătoria de Ocol - Visoca, primărie la Iarova, 1 școală primară.
În 1938, după instaurarea dictaturii regelui Carol al II-lea, se modifică organizarea administrativ-teritorială a țării și se înființează ținuturile. Satul Oclanda rămâne în componența comunei Iarova,[16] plasa Bădiceni, județul Soroca, ținutul Prut.
În perioada sovietică, în Oclanda se afla sediul colhozului „Komsomoleț”. Produl intern brut în anul 1979 constituia 3,0 mln ruble, a fost comercializată producție agricolă în valoare de 3,97 mln ruble, inclusiv: culturi tehnice - 278,4 mii ruble, produse animaliere - 767 mii ruble, cerealiere - 247 mii ruble, fructe - 126 mii ruble. Venitul însuma 1,2 mln ruble. Colhozul depunea de 25 autocamioane.
La recensământul populației din anul 1989, în satul Oclanda au fost numărați 808 locuitori, inclusiv 290 moldoveni/români, 515 ucraineni, 2 ruși și 1 ucrainean.[17]
Structura etnică
Structura etnică a satului conform recensământului populației din 2004[18]:
Componența Consiliului local Oclanda (9 consilieri), ales la 5 noiembrie 2023,[19] este următoarea:
| Partid | Consilieri | Componență | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Socialiștilor din Republica Moldova | 8 | |||||||||
| Candidat independent LIDIA VACARI | 1 | |||||||||
În 2015 gimnaziul a fost lichidat, iar cei 25 de elevi au fost transferați în gimnaziul din satul apropiat Cremenciug.[20]
În 2020 a fost înființată Școala primară-grădiniță Oclanda, destinată copiilor de vârstă preșcolară (3-7 ani) și școlari miсi (clasele I-IV), învățământul se efectuează în limba română.[21][22]
Satul este alimentat cu apă potabilă centralizat.[4]
Wikiwand in your browser!
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
