Rublă sovietică

Rubla, plural ruble (în limba rusă: рубль, plural рубли́) a fost numele valutei naționale în Uniunea Sovietică. Înainte de instaurarea comunismului, rubla a fost moneda națională a Imperiului Rus. După destrămarea Uniunii Sovietice, Federația Rusă, Republica Belarus, precum și autoproclamata Republica Moldovenească Nistreană și-au denumit monedele lor rublă.

Articol principal: Rubla rusă.

Rublă sovietică
1 rublă (față) 1 rublă (spate)
Cod ISO 4217	SUR
Țări utilizatoare	Uniunea Sovietică
Simbol	РУБ (RUB)
Plural	ruble
Monede	1, 2, 3, 5, 10, 15, 20, 50 copeici, 1, 5, 10 ruble
Bancnote	1, 3, 5, 10, 25, 50, 100, 200, 500, 1000 ruble
Bancă centrală	Banca de Stat a Uniunii Sovietice
Cursul de schimb	față de RON • față de MDL
Modifică text

Rubla are ca subdiviziune copeica (копе́йка, plural копе́йки ). O rublă = 100 copeici.

Etimologie

Origini

Cuvântul din română rublă este împrumutat din rusă рубль (pronunțat [rúbl']), derivat din verbul rusesc рубить (pronunțat [rubít']) cu semnificația „a tăia o bucată”'^[1]. La început, „rubla” era o bucată dintr-un lingou de argint, care avea o greutate bine determinată. Cuvântul „rublă” este echivalentul „mărcii”, o măsură pentru argint și aur folosită în Europa Occidentală medievală.

În rusă se mai folosește și numele popular țelkovîi, scris în rusă: целковый („sănătos, întreg”), care este o prescurtare a sintagmei „целковый рубль” (citit [țilkóvîi rubl']: „rublă sănătoasă, întreagă, netăiată”).

Cuvântul copeică a fost împrumutat din rusă: копе́йка, citit [kapе́ika]. Acesta derivă din cuvântul копьё (pronunțat [kapió], în română „suliță”. Primele monede cu valoarea a unei sutimi de rublă, care au fost bătute în Cnezatul Moscovei după cucerirea Novgorodului în 1478, aveau imprimate pe o față stema moscovită, „Sfântul Gheorghe ucigând balaurul cu o suliță”. Copeicile rusești din zilele noastre folosesc și ele această simbolistică.

Istorie

La sfârșitul Primului Război Mondial, rubla imperială rusă fusese devalorizată deja de trei ori în trei ani.

Articol principal: Rublă rusă.

Rubla sovietică

După Revoluția din Octombrie, puterea în Rusia a trecut în mâinile bolșevicilor. Ideologia comunistă predica suprimarea „banilor” la încheierea construirii societății comuniste, fără clase. În 1919, Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă a introdus „unitățile (de tezaur) sovietice” (în rusă совзнаки, prescurtare din rusă советские казначейские знаки, sovznaki), care îndeplineau rolul banilor, până la încetarea emiterii lor, la 4 martie 1924.

Prima serie de ruble sovietice, ca monedă adevărată, a fost introdusă în circulație la 1 ianuarie 1922 sub Soviete, cu o rată de 1 „rublă nouă” contra 10.000 de sovznaki. În această primă serie de ruble au fost emise doar bancnote.

Această primă serie a rămas în circulație doar până în 31 decembrie 1922. A fost înlocuită cu o a doua serie, cu rata de 1 rublă nouă = 100 ruble vechi. Din nou, doar bancnote au fost emise, de la 10 copeici la 25.000 ruble. În această serie, la începutul lui 1924, au fost emise primele bancnote în numele URSS, având stema noului stat cu 6 benzi în jurul spicelor de grâu, purtând inscripții în patru limbi ale republicilor constitutive ale Uniunii: Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă, Republica Sovietică Federativă Socialistă Transcaucaziană (Republica Sovietică Socialistă Azerbaidjană, Republica Sovietică Socialistă Armenească și Republica Sovietică Socialistă Georgiană), Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și Republica Sovietică Socialistă Belarusă. Bancnotele erau de 10.000 ruble, de 15.000 ruble și de 25.000 ruble.

De la 7 martie 1924, o nouă reformă a avut loc în plină perioadă a Noii Politici Economice (NEP), cu punerea în circulație a unei a treia serii de ruble, dintre care o „rublă din aur” cu valoarea de 50.000 ruble din 1923. Această reformă a văzut introducerea cervonețului (în rusă червонец), care avea valoarea a 10 ruble. Primele monede metalice în ruble sovietice au început să fie bătute începând din 1924, bancnotele fiind emise cu valori mai mari de 10 ruble și în cervoneți.

Unitatea monetară a URSS devine neconvertibilă începând din 1932 (când comerțul în cervoneți convertibili în aur a fost suspendat), până la sfârșitul anilor ’80. Pentru cetățeni și pentru întreprinderi de stat era imposibil să cumpere și să vândă, în mod liber, devize străine, deși, în mod regulat, ratele de schimb erau fixate (la un nivel artificial) și publicate.

O reevaluare a rublei sovietice a avut loc chiar după Al Doilea Război Mondial, în 1947, cu o rată de 1 „rublă nouă” = 100 „ruble vechi”.

Denominația din 1961, era o repetare a reformei din 1947, cu aplicarea acelorași limitări de schimb ale rublelor vechi din hârtie în cele noi. Rubla sovietică era, formal, egală cu 0,987412 g de aur, însă schimbul în aur nu a fost niciodată asigurat. Ratele de schimb față de devizele străine erau fixate la ca. 0,62 USD și 10 FRF pentru o rublă.

Pentru o rublă / Anul	1913	1930	1938	1950	1961	1973
Dolari americani	0,51	0,51	0,19	0,25	1,11	1,33
Lire sterline	0,1	0,1	0,04	0,09	0,4	0,54
Franci francezi	2,67	12,9	6,54	87,72	5,44	6,06
Mărci germane	2,16	2,14	0,47	—	4,44	3,8
Coroane cehoslovace	—	16,95	5,41	12,5	8	8
Zloți polonezi	—	4,44	1,1	1	4,44	4,44
Forinți maghiari	—	2,86	—	2,93	13,04	13,04
Lei românești	—	76,92	—	37,45	6,67	6,67

De la sfârșitul lui 1989, ca urmare a liberalizării prețurilor, în contextul penuriei de bunuri și de servicii, URSS a cunoscut o inflație galopantă mergând până la peste 2.000%/an, ceea ce a făcut ca valoarea rublei să se reducă de mai multe mii de ori, în câțiva ani.

După dizolvarea Uniunii Sovietice, în 1991, rubla a rămas deviza Federației Ruse și a Republicii Belarus. În Rusia, rubla sovietică a rămas, în circulație, în paralel cu noua rublă rusă, până la 7 august 1993, dată când a fost retrasă.

Denumiri

Moneda sovietică avea nume diferite în limbile Uniunii Sovietice, aceste nume diferind uneori foarte mult de cel rusesc.Toate bancnotele aveau inscripționate valoarea nominală în limbile oficiale ale tuturor republicilor sovietice. Numele monedelor naționale ale țărilor post-sovietice, așa cum sunt cele din Asia Centrală, sunt uneori numele locale ale rublei.

Numele valutei sovietice în limbile oficiale ale celor 15 republici, în ordinea în care apar ele pe bancnote sunt:

Limba	În limba locală		Transliterație
	Rublă	Copeică	Rublă	Copeică
rusă	рубль	копейка	rubl	kapeika
ucraineană	карбованець	копійка	carbovaneți	kopiika
belarusă	рубель	капейка	rubel	kapeika
uzbekă	сўм	тийин / копейка	so'm'	tiyin / kopeika
kazahă	сом	тиын	som	tiîn
georgiană	მანეთი	კაპიკი	manati	kapiki
azeră	манат	гəпик	manat	kăpik
lituaniană	rublis	kapeika	—	—
„moldovenească"	рублэ	копейкэ	rublă	copeică
letonă	rublis	kapeika	—	—
kârgâză	сом	тыйн	som	tîin
tadjică	сўм	тин	sum	tin
armeană	ռուբլի	կոպեկ	rubli	kopăk
turkmenă	манат		manat
estonă	rubla	kopikas	—	—

Trebuie spus că denumirile în limbile uzbecă, azeră, „moldovenească" și turkmenă au încetat să mai fie scrise cu alfabetul chirilic, trecându-se la alfabetul latin cu puțin timp înaintea disoluției Uniunii Sovietice.

Înlocuirea rublei în statele post-sovietice

La scurtă vreme după disoluția Uniunii Sovietice din 1991, în toate noile republici independente au fost introduse noi monede naționale. Cele mai multe economii erau slab dezvoltate și de aceea toate monedele au trecut prin mai multe reforme, printre care schimbarea denumirii și a denominării.

Statul	Noua valută	Rata de conversie a rublei	Data de introducere	Modificare ulterioară a numelui	Adeziune la euro
Armenia	Dram	200	22 noiembrie 1993	NU	NU
Azerbaijan	Manat	10	15 august 1992	DA	NU
Belarus	Rublă	10	mai 1992	DA	NU
Estonia[2]	Coroană	10	20 iunie 1992	NU	DA
Georgia	Lari	1	5 aprilie 1993	DA	NU
Kazahstan	Tenghe	500	15 noiembrie 1993	NU	NU
Kârgâzstan	Som	200	10 mai 1993	NU	NU
Letonia[3]	Rublă	1	7 mai 1992	DA	DA[4]
Lituania	Talona	1	august 1991	DA	DA[5]
Moldova[6], excluzând Transnistria	Cupon	1	1992	DA	NU
Moldova – Transnistria	Rublă	1	1994	DA	NU
Federația Rusă	Rublă	1	1992	NU	NU
Tadjikistan	Rublă	100	10 mai 1995	DA	NU
Turkmenistan	Manat	500	1 noiembrie 1993	NU	NU
Ucraina[7]	Karbovaneț	1	10 ianuarie 1992	DA	NU
Uzbekistan	Som	1	15 noiembrie 1993	DA	NU

Monede sovietice

Monedele metalice sovietice constituie una din reprezentările fizice, împreună cu bancnotele, ale monedei Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste.

Monedă cu valoarea nominală de 1 rublă, emisă în 1988.

Articol principal: Lista monedelor metalice sovietice.

Bancnote sovietice

Seria 1961
Imagine		Valoare
Avers	Revers
		1 Rublă
		3 Ruble
		5 Ruble
		10 Ruble
		25 Ruble
		50 Ruble
		100 Ruble

Seria 1991
Imagine		Valoare
Avers	Revers
		1 Rublă
		3 Ruble
		5 Ruble
		10 Ruble
		50 Ruble
		100 Ruble
		200 Ruble
		500 Ruble
		1.000 Ruble

Rubla transferabilă

Articol principal: Rublă transferabilă.

Rubla transferabilă (în rusă переводной рубль) a fost o unitate monetară scripturală bazată pe rubla sovietică și utilizată până în 1991 în cadrul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER), pentru calculul valorii schimburilor comerciale și a sumelor datoriilor între țările-membre ale acestui organism al Blocului de Est. După dizolvarea CAER-ului, în 1991, au apărut fricțiuni între statele care au aparținut fostului Bloc, și mai ales față de Rusia (moștenitoare a activelor și obligațiilor URSS-ului) privitor la conversiunea sumelor datorate de statele fostului CAER, în rubă transferabilă, a cărei rată de schimb a fost cosiderată ca sensibil supraevaluată.

Note

1. Academia Republicii Populare Romîne. Institutul de Lingvistică, Dicționar rus - romîn
2. Estonia a trecut la moneda unică europeană, Euro, începând de la 1 ianuarie 2011.
3. Letonia a trecut la moneda unică europeană, Euro, începând de la 1 ianuarie 2014.
4. Latsul leton (LVL) a intrat în ERM II, rata de schimb fiindu-i fixată în raport cu moneda unică europeană, euro.
5. De la 2 februarie 2002, litasul lituanian (LTL) a intrat în ERM II, rata de schimb fiindu-i fixată în raport cu moneda unică europeană, euro.
6. În Republica Moldova, leul moldovenesc a fost introdus în 1993.
7. În Ucraina, grivna a fost introdusă în 1996.

Bibliografie

• Academia Republicii Populare Romîne. Institutul de Lingvistică, Dicționar rus - romîn, Redactor responsabil Gh. Bolocan, Editura Științifică, București, 1964.
• Romanian coins, Dicționar numismatic

	Subiecte Uniunea Sovietică --- Sovietici --- Limba rusă v • d • m
	Apărare  • Așezări  • Capitala  • Climă  • Conducători  • Cultură  • Demografie Economie  • Educație  • Faună  • Floră  • Geografie  • Hidrografie  • Istorie  • Orașe  • Politică Sănătate  • Sport  • Steag  • Stemă  • Subdiviziuni  • Turism  • • Cioturi  • • Formate  • • Imagini  • • Portal

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de rublă sovietică