Nikolai Berdiaev

Nikolai Alexandrovici Berdiaev (în rusă Николай Александрович Бердяев; n. 6/18 martie 1874, Kiev, gubernia Kiev^⁠(d), Imperiul Rus – d. 24 martie 1948, Clamart, Seine, Franța) a fost un filosof rus care s-a ocupat, între altele, de filosofia religiei. Este un reprezentant al existențialismului.

Nikolai Berdiaev
Date personale
Născut	6/18 martie 1874[1][2][3] Kiev, gubernia Kiev⁠(d), Imperiul Rus[4][5][6][7]
Decedat	24 martie 1948 (74 de ani)[8][4][9][3][1] Clamart, Seine, Franța[4][7]
Înmormântat	cimetière communal de Clamart[*][[cimetière communal de Clamart (cemetery located in Hauts-de-Seine, in France)|​]]
Părinți	Alexandre Michailovitch Berdiaev[*][[Alexandre Michailovitch Berdiaev |​]] Alina Sergeevna Kudasheva[*][[Alina Sergeevna Kudasheva |​]]
Frați și surori	Berdeaev, Serghei Aleksandrovici[*][[Berdeaev, Serghei Aleksandrovici (Ukrainian poet and writer (1860-1914))|​]]
Căsătorit cu	Berdeaeva, Lidia Iudifovna[*][[Berdeaeva, Lidia Iudifovna (scriitoare rusă)|​]]
Cetățenie	Franța  Imperiul Rus  Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste  Republica Rusă  RSFS Rusă  Republica de la Weimar
Religie	Biserica Ortodoxă
Ocupație	filozof publicist cadru didactic universitar[*]​ teolog[*]​
Limbi vorbite	limba rusă[10][11]
Activitate
Domiciliu	Kiev Sankt Petersburg Berlin Moscova Paris Clamart
Alma mater	Universitatea Națională Taras Șevcenko din Kiev
Organizație	Universitatea de Stat din Moscova
Influențat de	Jakob Böhme[12], Immanuel Kant[12], Friedrich Wilhelm Schelling[12], Arthur Schopenhauer[12], Friedrich Nietzsche[12], Feodor Dostoievski[12], Lev Tolstoi[12], Nikolai Fiodorovici Fiodorov[*][[Nikolai Fiodorovici Fiodorov (Russian philosopher and life extensionist (1829-1903))|​]][12], Vladimir Soloviov[12], Bulgakov, Serghei Nikolaevici[*][[Bulgakov, Serghei Nikolaevici (filosof rus)|​]][12], Konstantin Nikolaevici Leontiev[*][[Konstantin Nikolaevici Leontiev (filosof rus)|​]], Søren Kierkegaard, Aleksei Homiakov, Franz von Baader[*][[Franz von Baader (German philosopher and theologian (1765-1841))|​]]
Partid politic	Soiuz osvobojdenia[*][[Soiuz osvobojdenia (Political group in Russian Empire)|​]]
Modifică date / text

Date biografice

S-a născut la Kiev într-o familie din aristocrația militară. La 14 ani citește Critica rațiunii pure a lui Kant și Fenomenologia spiritului a lui Hegel. Urmează școala de cadeți din Kiev și apoi Universitatea, unde se împrietenește cu Leon Șestov. Începând din 1894 se apropie de marxism. În 1901 este deportat la Vologda, în nord, împreună cu mai mulți studenți social-democrați, dar perioada marxistă a lui Berdiaev se apropie de sfârșit. În lucrarea sa Cunoașterea de sine. Încercare de autobiografie filozofică spune: „Știu bine ce e marxismul, pentru că nu-l știu din afară, ci dinăuntru, și îmi provoacă chinuri.”

Berdiaev în 1912

Devine preocupat de filosofia religiei. În 1907 se mută la Moscova, unde înființează o „Societate filozofico-religioasă”, citește opera lui Vladimir Soloviov și călătorește. În 1916 fondează revista Puti (Calea). Devine profesor de filosofie și istorie la Universitatea din Moscova, dar la scurt timp este arestat și anchetat de serviciile de securitate sovietice. În septembrie 1922 Berdiaev este exilat de regimul bolșevic, din motive ideologice, împreună cu încă 25 de intelectuali. Se stabilește pentru doi ani la Berlin, unde întemeiază o „Academie Rusă de Filosofie Religioasă”. În 1924 se mută la Clamart, lângă Paris, ține conferințe în mai multe țări, publică lucrări. Universitatea din Cambridge îi conferă titlul de „Doctor în teologie honoris causa”.

Lucrări principale

• Sensul creației. Încercare de îndreptățire a omului, Tübingen, 1927
• Un nou Ev Mediu, Paris, 1927
• Marxismul și religia, Paris, 1931
• Creștinismul și lupta de clasă, Paris, 1932
• Spirit și libertate. Încercare de filosofie creștină, Tübingen, 1930
• Omul și mașina, Paris, 1934
• Creștinism și realitate socială, Paris, 1934
• Eul și lumea obiectelor. O încercare de filosofie a singurătății și comuniunii, Paris, 1934
• Despre menirea omului. Încercare de etică paradoxală, Paris, 1935
• Cinci medfitații asupra existenței, Paris, 1936
• Originea și sensul comunismului rus, Luzern, 1937
• Despre sclavia și libertatea omului. Încercare de filosofie personalistă, Paris, 1946
• Spiritul lui Dostoievski, Paris, 1946
• O încercare de metafizică eshatologică. Creație și obiectivare, Paris, 1946
• Dialectica existențială a divinului și omenescului, Paris, 1947
• Sensul istoriei, Paris, 1948
• Despre spiritul burghez, Paris, 1949-1950
• Adevăr și revelație, Paris, 1954
• Filosofia inegalității, Lausanne, 1980

Note

1. Marea Enciclopedie Rusă, accesat în 24 septembrie 2021
2. ​]][[Categorie:Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română
3. Pedagogi i psihologi mira
4. Kratkaia literaturnaia iențiklopedia
5. „Nikolai Berdiaev”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 13 august 2015
6. Dicționarul Enciclopedic Brockhaus și Efron[*]​ Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
7. Бердяев Николай Александрович (în rusă), Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]​ |access-date= necesită |url= (ajutor)
8. The Fine Art Archive, accesat în 1 aprilie 2021
9. Бердяев Николай Александрович (în rusă), Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]​ |access-date= necesită |url= (ajutor)
10. Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
11. CONOR.SI[*]​ Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
12. Biographical Dictionary of Twentieth-Century Philosophers (1996 ed.)[*][[Biographical Dictionary of Twentieth-Century Philosophers (1996 ed.) (1996 edition of a biographical dictionary published by Routledge)|​]] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

Bibliografie

• Cronologia scrisă de Andrei Pleșu în lucrarea Sensul creației, N. Berdiaev, Ed. Humanitas, 1992

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Nikolai Berdiaev

Wikicitat

La Wikicitat găsiți citate legate de Nikolai Berdiaev.

• en www.berdyaev.com Arhivat în 21 septembrie 2020, la Wayback Machine.