Nicolae Abramescu

Nicolae Abramescu (n. 1884, Târgoviște – d. 11 februarie 1947, Cluj) a fost un matematician român, profesor la Universitatea din Cluj, fondator al Facultății de Științe cu secțiile matematică, fizică, chimie, științe naturale, geografie a Universității “Regele Ferdinand”. Secția de matematică avea catedrele: matematici generale, mecanică, teoria funcțiilor, analiză, algebră, astronomie. Abramescu preda geometrie descriptivă.

Nicolae Abramescu
Date personale
Născut	31 martie 1884[1] Târgoviște, Dâmbovița, România
Decedat	11 februarie 1947 (62 de ani)[1] Cluj, România
Înmormântat	Cimitirul Hajongard din Cluj[2]
Cetățenie	România
Ocupație	matematician
Limbi vorbite	limba română
Activitate
Alma mater	Universitatea din București[3]
Profesor pentru	Aurel Angelescu
Membru al Academiei de Științe din România
Modifică date / text

Din 1921 devine profesor la Universitatea București. A contribuit la organizarea Societății de Științe din Cluj și a primului Congres Național al matematicienilor români (Cluj 1929), care s-a bucurat de participarea lui Vito Volterra, cuvântul inaugural fiind rostit de Gheorghe Țițeica. Cu acest prilej debuta, la Cluj, revista “Mathematica”, cu membru fondator N. Abramescu. La revista "Mathematica" colaborau peste 150 de matematicieni din toată lumea.

În 1941 a fost unul dintre cei 26 de profesori universitari semnatari ai protestului față de actul de cedare a Ardealului de Nord alături de Ion Mușlea, D. D. Roșca, Gheorghe Spacu ș.a. Participa activ în perioada 1941-1943 la funcționarea Cercului matematic al Societății de Științe din Cluj aflat în refugiu la Timișoara.

Era membru titular al Academiei de Științe din România începând cu 5 iunie 1943^[4].

Contribuții

Contribuțiile sale au vizat domeniul algebrei (ecuații algebrice), al geometriei (în special geometrie afină), al analizei matematice (serii de polinoame de variabilă complexă) și al mecanicii. A fost și autor de manuale.

Scrieri

• Introducere elementară în studiul analitic al geometriilor neeuclidiene și noțiuni elementare de geometrie vectorială, cea mai valoroasă lucrare a sa
• 1927: Geometrie analitică
• 1930: Lecțiuni de geometrie pură infinitezimală, (inspirată după Albert Châtelet, Gaspard Monge, Joseph-Louis Lagrange)
• 1934: Noțiuni de algebră financiară(Manual pentru clasa a 6-a liceală).

Note

1. MacTutor History of Mathematics archive, accesat în 22 august 2017
2. http://acad-cluj.ro/cimitirul-central-hajongard-personalitati-cu-impact-in-istoria-matematicii-din-ultimii-100-de-ani/ Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
3. MacTutor History of Mathematics archive
4. „Lista membrilor Academiei de Științe din România (ASR) (1936-1948) p.1” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 23 septembrie 2015. Accesat în 16 iunie 2013.

Bibliografie

• Bobancu, Vasile, Dicționar de matematici generale, Editura Enciclopedică Română, București, 1974.