Murray Gell-Mann

Murray Gell-Mann (n. 15 septembrie 1929, Lower Manhattan^⁠(d), New York, SUA – d. 24 mai 2019, Santa Fe, New Mexico, SUA) a fost un fizician evreu-american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1969 pentru munca sa în elaborarea teoriei particulelor elementare. Decizia Comitetului Nobel sună in felul următor: Pentru cercetări în domeniul particulelor elementare, descoperirea particulei omega minus (Ω-) și enunțarea " legii de conservare a stranietății"^[27]

Murray Gell-Mann
Date personale
Nume la naștere	Murray Gell-Mann
Născut	15 septembrie 1929[1][2][3][4][5] Lower Manhattan⁠(d), New York, SUA
Decedat	24 mai 2019 (89 de ani)[2][3][4][6][7] Santa Fe, New Mexico, SUA[8]
Înmormântat	Red Butte Cemetery[*][[Red Butte Cemetery (cemetery in Aspen, Pitkin County, Colorado,)|​]][9]
Căsătorit cu	J. Margaret Dow[*][[J. Margaret Dow (19 Apr 1931 - 9 Oct 1981)|​]] Marcia Southwick[*][[Marcia Southwick (American poet and teacher)|​]]
Număr de copii	2
Cetățenie	Statele Unite ale Americii
Ocupație	autor de non-ficțiune[*]​ fizician teoretician[*]​ cercetător fizician
Limbi vorbite	limba engleză[10][11][12]
Activitate
Rezidență	Statele Unite ale Americii
Domeniu	Fizica particulelor elementare[13] fizică[13]
Număr Erdős	3[14]
Instituție	Universitatea din Chicago California Institute of Technology
Alma Mater	Yale College[*][[Yale College (Yale University's undergraduate liberal arts college)|​]] Massachusetts Institute of Technology Universitatea Yale Columbia Grammar & Preparatory School[*][[Columbia Grammar & Preparatory School (private, day, college-prep school in New York City, United States)|​]] Jonathan Edwards College[*]​
Organizații	Societatea Regală din Londra Academia Națională de Științe a Statelor Unite ale Americii[*]​ Societatea Americană de Fizică Academia Rusă de Științe Academia Americană de Arte și Științe[*]​ Academia Națională Indiană de Științe[*]​ American Philosophical Society[*][[American Philosophical Society (American scholarly organization and learned society)|​]][15] Asociația Americană pentru Progresul Științei[*]​[15] JASON[*][[JASON (American science and technology advisory group)|​]][16]
Conducător de doctorat	Victor Weisskopf
Doctoranzi	Sidney Coleman Kenneth Geddes Wilson James Hartle[*]​[17] Jon Mathews[*][[Jon Mathews (fizician american)|​]][17] Todd Brun[*]​[17] Kosmas Zachos[*][[Kosmas Zachos (Greek theoretical physicist)|​]][17] Philip Moss Platzman[*][[Philip Moss Platzman (Ph. D. California Institute of Technology 1960)|​]][17] Sam M. Berman[*][[Sam M. Berman (Ph. D. California Institute of Technology 1959)|​]][17] Carl Iddings[*][[Carl Iddings (Ph. D. California Institute of Technology 1960)|​]][17] Henry Hoyt Hilton[*][[Henry Hoyt Hilton (Ph. D. California Institute of Technology 1960)|​]][17] ...încă 7
Premii	Bursă Guggenheim[*]​ (1971)[18] Premiul Nobel pentru Fizică (1969)[19][20] Humanist of the Year[*][[Humanist of the Year (award of the American Humanist Association)|​]] (2005) William Procter Prize for Scientific Achievement[*][[William Procter Prize for Scientific Achievement (American science award)|​]] (2004)[21] Medalia Helmholtz[*]​ (2014)[22] John J. Carty Award for the Advancement of Science[*][[John J. Carty Award for the Advancement of Science (science award given by U.S. National Academy of Sciences)|​]] (1968) Franklin Medal[*][[Franklin Medal (science award by the Franklin Institute, Philadelphia)|​]] (1967) Richtmyer Memorial Lecture Award[*][[Richtmyer Memorial Lecture Award (American award in physics and science communication)|​]] (1966)[23] Fellow of the American Physical Society[*][[Fellow of the American Physical Society (fellowship of the American Physical Society)|​]] Premiul Dannie Heinemann pentru fizică matematică[*]​ (1959)[24] Albert-Einstein-Medaille[*][[Albert-Einstein-Medaille (science award)|​]] Fellow of Pakistan Academy of Sciences[*][[Fellow of Pakistan Academy of Sciences |​]] Fellow of the Committee for Skeptical Inquiry[*][[Fellow of the Committee for Skeptical Inquiry (elected Fellow of the Committee for Skeptical Inquiry)|​]] Membru al Academiei Americane de Arte și Științe[*]​ membru străin al Royal Society[*]​ (20 aprilie 1978)[25] Ernest Orlando Lawrence Award[*][[Ernest Orlando Lawrence Award (American award for contributions in research and development supporting the Department of Energy)|​]] (1966)[26] Honorary doctorate of the University of Florida[*][[Honorary doctorate of the University of Florida |​]] honorary doctorate from the University of Cambridge[*][[honorary doctorate from the University of Cambridge |​]] honorary doctorate from Columbia University[*][[honorary doctorate from Columbia University |​]] Honorary doctor of the University of Oxford[*][[Honorary doctor of the University of Oxford |​]] honorary doctor of the University of Chicago[*][[honorary doctor of the University of Chicago |​]] honorary doctor of the Yale University[*][[honorary doctor of the Yale University |​]]
Semnătură
Prezență online
site web oficial cont X
Modifică date / text

Medalia Premiului Nobel

Biografie

S-a născut în New York într-o familie de imigranți evrei din Cernăuți.^[28] Gell-Mann s-a dovedit curând a fi un copil minune. Mânat de o intensă curiozitate și dragoste de natură, după ce a absolvit, ca valedictorian, Columbia Grammar and Preparatory School a fost admis la cincisprezece ani la Universitatea Yale, facultatea de fizică, pe care a absolvit-o în 1948. În 1951 a primit doctoratul în fizică la MIT.

În 1951 Gell-Mann și-a început postdoctoratul și apoi a devenit profesor vizitator la Universitatea Illinois din Urbana-Champagin, Illinois între 1952-1953. După ce a lucrat ca profesor vizitator asociat la Universitatea Columbia în 1954-55, a devenit profesor la Universitatea Chicago înainte de a se muta la Institutul de Tehnologie California, unde a predat între 1955 și 1993. Laureat al premiului Nobel pentru Fizică în 1969 pentru descoperirea unui sistem de clasificare a particulelor subatomice.

A fost profesor emerit de fizică teoretică la Caltech și profesor universitar în cadrul departamentului de fizică și astronomie din Universitatea New Mexico din Albuquerque, New Mexico. De asemenea a fost membru al comisiei editoriale a Enciclopediei Britannica. În 1984 Gell-Mann a co-fondat Institutul Santa Fe — un institut de cercetări non-profit din Santa Fe, New Mexico — pentru a studia sisteme complexe și a răspândi noțiunea de studiu separat interdisciplinar al teoriei complexității.

Cariera științifică

Munca lui Gell-Mann din anii 1950 a implicat particulele din raze cosmice, recent descoperite, și care au fost denumite kaoni și hyperoni. Clasificarea acestor particule l-a determinat să propună un nou număr cuantic numit stranietate în colaborare cu fizicianul japonez K.Nishijima ^[29]. O altă victorie a lui Gell-Mann este formula Gell-Mann–Nishijima, care a fost inițial o formulă derivată din rezultate empirice, dar care ulterior a fost explicată de modelul quarkurilor. Gell-Mann și Abraham Pais au fost implicați în explicarea multor aspecte neobișnuite ale acestor particule.

În 1961, aceasta l-a condus pe Gell-Mann (împreună cu Kazuhiko Nishijima) să introducă o clasificare a particulelor elementare denumite hadroni (propusă independent și de Yuval Ne'eman în aceeași perioadă)^[30]. Această schemă este acum explicată de modelul quarkurilor. Numele dat de Gell-Mann acestei scheme de clasificări este Eightfold way, atât datorită octeților de particule din clasificare, cât și după cele opt căi ale budismului.

Gell-Mann și, independent, George Zweig au postulat, în 1964, existența quarkurilor, particule din care sunt alcătuiți hadronii. Numele acestora a fost ales de Gell-Mann și este o referință la romanul Finnegans Wake de James Joyce ("Three quarks for Muster Mark!" - cartea 2, episodul 4). Zweig denumise aceste particule "ași" dar numele lui Gell-Mann a avut mai mult succes.

Quarkurile au fost în curând acceptate ca obiectele elementare în studiul structurii hadronilor. În 1972 a introdus cu Harald Fritzsch numărul cuantic "culoare" și apoi, într-o lucrare scrisă împreună cu Heinrich Leutwyler, a publicat teoria completă a cromodinamicii cuantice. Modelul quarkurilor face parte din cromodinamica cuantică și s-a dovedit suficient de robust pentru a supraviețui descoperirii altor tipuri de quarkuri.

Gell-Mann și Richard Feynman, lucrând împreună, încă în anul 1958^[31],și un grup rival format din George Sudarshan și Robert Marshak au fost primii care au descoperit structura interacțiunii slabe în fizică. Această cercetare a urmat descoperirii de către Chien-Shiung Wu a violării parității, în urma sugestiei lui Chen Ning Yang și Tsung Dao Lee.

În anii 1990 interesul său s-a îndreptat către studiul complexității, unde a fost asociat cu Institutul Santa Fe. A scris o carte științifică populară despre acest subiect, Quarkul și jaguarul: Adventurile în simplu și complex. Titlul cărții este luat dintr-un vers al unei poezii de Arthur Sze: "Lumea quarkului are totul de-a face cu un jaguar învârtindu-se în noapte."

George Johnson a scris o biografie a lui Gell-Mann, intitulată Stranie frumusețe: Murray Gell-Mann și revoluția din fizică din secolul al XX-lea.

Despre

• (Gheorghe Brătescu și colectiv de autori)Personalități ale științei. Mic dicționar, București, Editura științifică și enciclopedică, 1977, p.121