Luxemburg (provincie a Belgiei)

Luxemburg (de asemenea în germană și în neerlandeză, franceză Luxembourg), este o provincie valonă din Belgia. Este situată în sud-estul țării și se învecinează cu Marele Ducat de Luxemburg, regiunea franceză Lorena și provinciile belgiene Namur și Liège. Capitala sa este orașul Arlon, situat în sud-estul provinciei.

Luxemburg
—  provincie[*]​  —
Drapel Stemă
Luxemburg (Belgia) Poziția geografică în Belgia
Coordonate: 49°55′00″N 5°25′00″E ({{PAGENAME}})49.916666666667; 5.4166666666667
Țară	Belgia
Regiune	Valonia
Atestare	1839
Numit după	Luxemburg
Reședință	Arlon
Guvernare
- Gouverneur van de provincie Luxemburg[*][[Gouverneur van de provincie Luxemburg |​]]	Olivier Schmitz[*][[Olivier Schmitz (Governor of the Belgian province of Luxembourg)|​]] (Centrul Democrat Umanist al Belgiei[*]​, 1 februarie 2016)
Suprafață[1]
- Total	4,443 km²
Altitudine[2]	488 m.d.m.
Populație (2005)
- Total	256,004 locuitori
- Densitate	58 loc./km²
Fus orar	UTC+1
ISO 3166-2	BE-WLX
Prezență online
province.luxembourg.be GeoNames OpenStreetMap relation
Poziția regiunii Luxemburg Poziția regiunii Luxemburg
Modifică date / text

Provincia ocupă o suprafață de 4.443 km², fiind cea mai întinsă provincie belgiană. Cu o populație de aproximativ un sfert de milion de locuitori este însă cea mai puțin populată provincie. Provincia ocupă două regiuni geografice din Valonia: Ardeni în nord și Gaume în sud.

Provincia a fost separată din Marele Ducat de Luxemburg în 1839, după Revoluția belgiană, în urma divizării Regatului Unit al Țărilor de Jos. Majoritatea populației este francofonă, dar de-a lungul frontierei luxemburgheze o parte din populație este vorbitoare de luxemburgheză. Datorită istoriei comune, stema provinciei este similară cu stema Marelui Ducat de Luxemburg.

Lista guvernatorilor

• Jean-Baptiste Thorn (1830 – 1836)
• Victorin de Steenhault (1836 – 1841)
• Joseph de Riquet de Caraman et de Chimay (1841 – 1842)
• Charles Vandamme (1862 – 1884)
• Paul de Gerlache (1884 – 1891)
• Édouard Orban de Xivry (1891 – 1901)
• Emmanuel de Briey (1902 – 1932)
• Fernand Van den Corput (1932 – 1940)
• René Greindl (1940 – 1944)
• Fernand Van den Corput (1944 – 1945)
• Pierre Clerdent (1946 – 1953)
• Maurice Brasseur (1965 – 1976)
• Jacques Planchard (1976 – 1996)
• Bernard Caprasse (1996 – prezent)