From Wikipedia, the free encyclopedia
Ion Dicescu, de asemenea Dic-Dicescu (în rusă Иван Осипович Дик, transliterat: Ivan Osipovici Dic; n. 1893, București, România – d. 1938, Moscova, RSFS Rusă, URSS) a fost un revoluționar comunist român (participant la Revoluția din Octombrie), profesor și om de stat sovietic. L-a cunoscut pe Vladimir Lenin.
Ion Dicescu | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 1893 București, România |
Decedat | 1938 (45 de ani) Moscova, RSFS Rusă, URSS |
Cauza decesului | pedeapsa cu moartea |
Cetățenie | Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Regatul României |
Ocupație | economist jurnalist |
Limbi vorbite | limba rusă |
Activitate | |
Alma mater | Academia Militară M. V. Frunze[*] |
Partid politic | Partidul Comunist Român, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice |
Modifică date / text |
S-a născut în 1893 la București în familia unui pictor. A terminat școala de șapte clase. Din 1909, participă la mișcarea muncitorească. În 1910 a intrat în Partidul Social Democrat din România, unde în anii 1910-1912, activează ca unul dintre redactorii ziarului „România muncitoare”. În primul război mondial (1916) a dezertat din armată. S-a mutat la Petrograd, în aprilie 1917 unde a aderat la PCUS și a devenit corespondent pentru Pravda. Participă la Revoluție din Octombrie, în noiembrie-decembrie 1917, lucrând în Comisariatul Poporului pentru Afaceri Externe.[1] În 1918 a fost numit comisar al Comitetelor Militare Revoluționare Române la Odesa, Sevastopol, Feodosia și Iași, unde a lucrat împreună cu Cristian Racovski.[2] Din aprilie 1919 până în decembrie 1920 servește drept comisar politic pe fronturile de Est, Turkestan, de Sud-Vest și de Sud ale războiului civil. În anii 1921-1922 a fost student al Academiei Militare „Frunze”.
În 1924, a fost unul dintre membrii grupului de inițiativă condus de Cotovschi pentru crearea RASS Moldovenești.[3] A luat parte activ la discuția dintre „originaliști”, care apărau ideea unei limbi literare moldovenești bazate pe dialectele transnistrene, și „românizatorii”, care s-au ghidat după normele literare românești.[4]. El a pledat pentru românizarea radicală în RASSM.
Din 1922 până în 1937 a lucrat ca profesor la Universitatea Comunistă pentru Minoritățile Naționale din Partea de Vest a Țării „Julian Marchlewski” și la Universitatea Comunistă a Muncitorilor din Est din Moscova. A servit în arhivele Biroului Central de Statistică al URSS. A fost reprimat împreună cu un grup de comuniști români (inclusiv Alexandru Dobrogeanu-Gherea),[5] fiind arestat la 5 aprilie 1937 și împușcat la 4 ianuarie 1938.[6] A fost reabilitat postum.
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.