politiciană română From Wikipedia, the free encyclopedia
Ghizela[1] Vass (născută Gitta; n. 22 aprilie 1912, Iași – d. 2004, București) a fost o activistă comunistă din România. Supranumită Tovarășa Gizela, a fost bunica din partea mamei a lui Bogdan Olteanu, președinte al Camerei Deputaților. S-a născut într-o familie de origine evreiască din Basarabia și a fost deputat în Marea Adunare Națională în sesiunea 1952 - 1957.
Ghizela Vass | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Gitta Vass |
Născută | 22 aprilie 1912 Iași, România |
Decedată | 16 decembrie 2004, (92 de ani) București, România |
Părinți | Eleonora Vass |
Căsătorită cu | Ladislau Vass |
Copii | Gheorghe, Leah Zoia, Ecaterina |
Cetățenie | România |
Etnie | evreiască |
Ocupație | sindicalist[*] |
Limbi vorbite | limba română |
Membru supleant al Comitetului Central al PCR | |
În funcție 23 februarie 1948 – 27 mai 1952 | |
Membru al Comitetului Central al PCR | |
În funcție 27 mai 1952 – 22 noiembrie 1984 | |
Șef de secție la Comitetului Central al PCR | |
În funcție 1975 – 1984 | |
Premii | A 40-a aniversare de la înființarea Partidului Comunist din România |
Partid politic | Partidul Comunist din România, Partidul Muncitoresc Român |
Alma mater | 1. Șapte clase elementare, 2. Școala Superioară de Partid „Ștefan Gheorghiu“ |
Profesie | croitoreasă, politician comunist |
Modifică date / text |
A intrat în PCR în 1933, când partidul era compus în mare parte din agenți NKVD. A avut o ascensiune foarte rapidă în partid. În 1945 ea ajunsese membru al CC al PCR și a reușit să se mențină în funcții până la sfârșitul anilor ’70. Printre sarcinile Ghizelei Vass s-au aflat, până la începutul anilor ’40, și "eliberarea" moldovenilor de la Chișinău de sub "jugul burghezo-moșieresc românesc”, iar, ulterior, după 1945, eliberarea românilor de la București "de sub jugul lui Iuliu Maniu și Brătianu".
Între 1948-1984 a fost membru al CC al PCR, secretar al organizației PCR din București (din 1953, când a fost exclusă din Secția Externă a CC, în urma campaniei antievreiești din rândurile nomenclaturii) și șef de secție la CC al PCR (1975-1984). În 1980, fiica și ginerele ei (Eugen Zeiligsohn, medic) au plecat într-o excursie în Europa, stabilindu-se ulterior în SUA.
După ce a fost director adjunct al Secției Organizatorice a CC al PMR, în 1954 a fost admisă în secretariatul CC, iar în 1958 a devenit șefa secției relații internaționale a partidului. În mai 1961 a fost decorată cu medalia "A 40-a aniversare de la înființarea Partidului Comunist din România".
La începutul anilor ’70, a fost "marginalizată” de Nicolae Ceaușescu în funcția de adjunct al secției relații internaționale, iar în 1982, pensionată. După pensionare, a fost numită vicepreședintă a Crucii Roșii, păstrându-și privilegiile.
Ghizela Vass, alături de Lidia Lăzărescu (nume conspirativ), Olga Deutsch și Andrei Goanță (nume conspirativ, mai târziu s-a refugiat în Israel), a condus un grup de sprijin și coordonare a luptei antititoiste format în cadrul secției de relații internaționale a PMR.
A fost soția lui Ladislau Vass, ilegalist maghiar, fost adjunct al ministrului finanțelor și membru al Comisiei de Revizie a CC al PMR, și o apropiată a Elenei Ceaușescu. A avut un fiu Gheorghe și două fiice:
Un amănunt picant este modul cum numeroși activiști importanți ai Partidului Comunist Român își botezau odraslele. Astfel Chivu Stoica, Leontin Sălăjan și Teohari Georgescu și-au botezat fiicele cu numele de Ana în privința considerației pe care aceștia o purtau Anei Pauker, ei considerând părerile și opiniile ei ca fiind infailibile. În mod similar Emil Bodnăraș, Gheorghe Apostol, Iosif Chișinevschi, Ghizela Vass, Alexandru Sencovici și Vasile Vîlcu și-au botezat băieții cu numele de Gheorghe în semn de apreciere a lui Gheorghe Gheorghiu Dej. Nicolae Ceaușescu a fost o excepție deoarece și-a botezat copiii cu numele de Valentin, Zoe și Nicolae.[3]
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.