George Emil Palade

George Emil Palade (n. 19 noiembrie 1912, Iași, România – d. 7 octombrie 2008, Del Mar^⁠(d), California, SUA) a fost un biolog, medic și om de știință american de origine română, cu contribuții în sectorul biologiei celulare, laureat în 1974 al premiului Nobel pentru fiziologie sau medicină. În 1986 i-a fost conferită în Statele Unite National Medal of Science („Medalia Națională pentru Știință”) în biologie pentru „descoperiri fundamentale (de pionierat) în domeniul unei serii esențiale de structuri supracomplexe, cu înaltă organizare, prezente în toate celulele vii”.

George Emil Palade
Date personale
Născut	19 noiembrie 1912[1][2][3][4][5] Iași, România
Decedat	7 octombrie 2008 (95 de ani)[5][6][2][3][4] Del Mar⁠(d), California, SUA
Înmormântat	Munții Bucegi[7]
Căsătorit cu	Marilyn Farquhar
Cetățenie	România[7]  Statele Unite ale Americii (1952–)
Religie	Biserica Ortodoxă[7]
Ocupație	medic biolog celular[*]​ chimist inventator cadru didactic universitar[*]​ fizician
Limbi vorbite	limba engleză[8] limba română
Activitate
Domeniu	biologie celulară
Instituție	Universitatea Yale[9] Universitatea din California, San Diego[*]​
Alma Mater	Universitatea din București Colegiul Național Bogdan Petriceicu Hasdeu
Organizații	Societatea Regală din Londra Academia Leopoldină[10] Academia Pontificală de Științe[*]​[11] Academia Națională de Științe a Statelor Unite ale Americii[*]​ Academia Română Academia Americană de Arte și Științe[*]​ Academia Americano-Române de Arte și Științe[*]​
Doctoranzi	Günter Blobel[*]​ Jack F. Kirsch[*][[Jack F. Kirsch (American biochemist)|​]][12]
Premii	Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină (1974)[13][14] Albert Lasker Award for Basic Medical Research[*][[Albert Lasker Award for Basic Medical Research (American award for a fundamental discovery that opens up a new area of biomedical science)|​]] (1966)[15] Canada Gairdner International Award[*][[Canada Gairdner International Award (award)|​]] (1967) Premiul Louisa Gross Horwitz[*]​ (1970)[16] Dickson Prize in Science[*][[Dickson Prize in Science (American science award)|​]] (1972)[17] E. B. Wilson Medal[*][[E. B. Wilson Medal (American award in cell biology)|​]] (1981)[18] membru străin al Royal Society[*]​ (28 iunie 1984)[19] doctorat honoris causa de l'université Paris-XI[*][[doctorat honoris causa de l'université Paris-XI |​]] (1984)[20] Schleiden-Medaille[*][[Schleiden-Medaille (Leopoldina Medal)|​]] (1985) Medalia Națională pentru Știință a Statelor Unite[*]​ (1986) Ordinul național „Steaua României” (2007)[7] Sterling Professor[*][[Sterling Professor (highest academic rank at Yale University)|​]] doctor honoris causa al Universității din Viena[*]​[21]
Membru de onoare al Academiei Române
Modifică date / text

Medalia Premiului Nobel

Date biografice

Școala „Mihail Kogălniceanu” din Iași, unde și-a început pregătirea școlară George Emil Palade.

Liceul Hasdeu din Buzău, unde și-a luat Bacalaureatul

S-a născut la Iași în 1912, într-o familie de profesori, tatăl fiind profesor de filosofie, iar mama profesoară de liceu. Familia sa locuia pe strada Sărărie.

La vârsta de 7 ani, el și-a început pregătirea școlară la Școala nr.33 „Mihail Kogălniceanu” din Iași, aflată pe str. Lascăr Catargi nr. 28, unde a învățat timp de trei ani (1919-1922). Clădirea școlii datează din 1895 și este monument istoric (IS-II-m-B-03795). Pe peretele școlii, lângă intrare, a fost amplasată o placă memorială cu următorul text:

„În această școală, între 1919 - 1922, și-a început drumul spre știință GEORGE EMIL PALADE, medic de origine română, născut la Iași, pe strada Sărărie, la 19.XI.1912.

Descoperirile sale reprezintă eforturile susținute în domeniul cercetării fundamentale în biologie și medicină, eforturi apreciate de Comunitatea științifică internațională, prin acordarea în 1974 a Premiului Nobel, ceea ce conferă un prestigiu strălucit științei și culturii românești.”

În 1923 se stabilește în Buzău, își continuă studiile înscriindu-se la liceul B. P. Hasdeu.^[22]

În 1930 s-a înmatriculat ca student la Facultatea de Medicină a Universității din București. A absolvit-o în 1940, obținând titlul de doctor în medicină cu o teză asupra unor probleme de structuri histologice. Lucrează ca medic în clinica profesorului Gheorghe Lupu, după care este asistent șef de lucrări și conferențiar la Institutul de Anatomie.^[23] În perioada 1942-1945, Palade a servit în Corpul Medical al Armatei Române.

În 1941 s-a căsătorit cu fiica industriașului Nicolae Malaxa, Irina Malaxa, cu care a avut doi copii: o fiică, Georgia Palade Van Dusen, și un fiu, Philip Palade. În 1946 pleacă cu soția sa în Statele Unite ale Americii, devenind, din 1952, cetățean american.^[23] A lucrat pe post de cercetător la Universitatea Rockefeller din New York. Acolo l-a întâlnit pe Albert Claude, omul de știință care i-a devenit mentor. Claude lucra la Rockefeller Institute for Medical Research și l-a invitat pe Palade să lucreze împreună cu el în departamentul de patologie celulară. George Palade a realizat importanța excepțională a microscopiei electronice și a biochimiei în studiile de citologie. Cum nu era biochimist, a inițiat o colaborare cu Philip Siekevitz. Împreună au combinat metodele de fracționare a celulei cu microscopie electronică, producând componenți celulari care erau omogeni morfologic. Analiza biochimică a fracțiunilor mitocondriale izolate a stabilit definitiv rolul acestor organite subcelulare ca un component major producător de energie.

Cel mai important element al cercetărilor lui Palade a fost explicația mecanismului celular al producției de proteine. A pus în evidență particule intracitoplasmatice bogate în ARN, la nivelul cărora se realizează biosinteza proteinelor, numite ribozomi sau corpusculii lui Palade. Împreună cu Keith Porter a editat revista The Journal of Cell Biology („Revista de Biologie Celulară”), una dintre cele mai importante publicații științifice din domeniul biologiei celulare.

În 1973 a părăsit Institutul Rockefeller, transferându-se la Universitatea Yale, iar din 1990 a lucrat la Universitatea din San Diego (California).

După moartea primei soții, s-a recăsătorit cu Marilyn Gist Farquhar, expertă în biologie.^[24]

George Emil Palade a murit în Statele Unite la vârsta de 95 de ani.^[25]

Premii și distincții

• În 1966 obține Premiul „Albert Lesker” pentru rezultatele cercetărilor sale, activitatea științifică și didactică, iar în 1970 Premiul „Louisa Gross Horowitz”.^[23]
• În 1973 G. E. Palade a fost ales membru al Academiei de Științe a SUA.^[23]

• În 1974 dr. Palade a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, împreună cu Albert Claude și Christian de Duve for discoveries concerning the functional organization of the cell that were seminal events in the development of modern cell biology (în traducere: „pentru descoperiri privind organizarea funcțională a celulei ce au avut un rol esențial în dezvoltarea biologiei celulare moderne”),^[26] cu referire la cercetările sale medicale efectuate la Institutul Rockefeller pentru Cercetări Medicale)^[27]Prezentarea făcută de Palade la ceremonia conferirii oficiale a premiului Nobel a avut loc la 12 decembrie 1974, cu tema Intracellular Aspects of the Process of Protein Secretion ^[28], („Aspecte intracelulare în procesul de secreție a proteinelor”). Textul a fost publicat în 1992 de Fundația Premiului Nobel.^[29]

• George Palade a fost ales membru de onoare al Academiei Române în anul 1975.^[30]
• În 1989 a fost ales membru de onoare al Academiei româno-americane de arte și științe (ARA) la Universitatea din California și al Academiei de Arte și Științe din New York.^[23]

• La 12 martie 1986, președintele Statelor Unite Ronald Reagan i-a conferit Medalia Națională pentru Știință pentru „descoperirea fundamentală”^[31] a unei serii esențiale de structuri complexe cu înaltă organizare prezente în toate celulele biologice.^[32]

• În 2007, președintele Traian Băsescu l-a decorat cu Ordinul național „Steaua României” în grad de Colan.
• Este cetățean de onoare al Municipiului Buzău și Cetățean de Onoare post- mortem al județului Buzău.^[23]

Nota doctorului Palade privind colaborările sale în știință în anii 1960

Extrasul următor este un citat din Autobiografia doctorului Palade, publicată în documentele Fundației Premiului Nobel^[33]: În anii 1960, am continuat să lucrez în domeniul procesului de secreție intracelulară, folosind în paralel sau succesiv ambele moduri de abordare a problemei. Primul mod folosește exclusiv metoda fracționării celulare și a fost dezvoltată în colaborare cu colegii Philip Siekevitz, Lewis Greene, Colvin Redman, David Sabatini și Yutaka Tashiro; această abordare a dus la caracterizarea granulelor de zimogen și la descoperirea segregării produșilor de secreție în spațiul cisternelor din reticulul endoplasmatic (RE). Al doilea mod de abordare a utilizat în principal metode de radioautografie și a implicat experiențe pe animale 'intacte', cu secțiuni din pancreas. Acestea au fost efectuate în colaborare cu Lucien Caro și îndeosebi cu James Jamieson. Această serie de experiențe a dus în bună parte la ideile actuale privind sinteza și procesarea intracelulară a proteinelor pentru exportul în afara celulei. O prezentare critică, de ansamblu, a acestui mod de abordare se găsește în textul cuvântării mele ținută la ceremonia de acordare a premiului Nobel.^{[34][35] [36]}

Publicații despre George Emil Palade

• Singer, Manfred V (2003). „Legacy of a distinguished scientist: George E. Palade”. Pancreatology. Elveția. 3 (6): 518–9. doi:10.1159/000076328. ISSN 1424-3903. PMID 14730177. Parametru necunoscut |quotes= ignorat (ajutor)
• Haulică, I. „[Professor doctor George Emil Palade at 90 years of age]”. Revista medico-chirurgicală a Societății de Medici și Naturaliști din Iași. România. 107 (2): 223–5. ISSN 0300-8738. PMID 12638263. Parametru necunoscut |quotes= ignorat (ajutor)
• Tartakoff, Alan M (2002). „George Emil Palade: charismatic virtuoso of cell biology”. Nat. Rev. Mol. Cell Biol. England. 3 (11): 871–6. doi:10.1038/nrm953. ISSN 1471-0072. PMID 12415304. Parametru necunoscut |quotes= ignorat (ajutor)
• Motta, P M (2001). „George Emil Palade and Don Wayne Fawcett and the development of modern anatomy, histology and contemporary cell biology”. Italian journal of anatomy and embryology = Archivio italiano di anatomia ed embriologia. Italia. 106 (2 Suppl 1): XXI–XXXVIII. ISSN 1122-6714. PMID 11730003. Parametru necunoscut |quotes= ignorat (ajutor)
• Farquhar, M G (1999). „Glomerular permeability I. Ferritin transfer across the normal glomerular capillary wall. 1961”. J. Am. Soc. Nephrol. UNITED STATES. 10 (12): 2645–62. ISSN 1046-6673. PMID 10589706. Parametru necunoscut |quotes= ignorat (ajutor)
• Raju, T N (1999). „The Nobel chronicles. 1974: Albert Claude (1899-1983), George Emil Palade (b 1912), and Christian Réne de Duve (b 1917)”. Lancet. ENGLAND. 354 (9185): 1219. doi:10.1016/S0140-6736(05)75433-7. ISSN 0140-6736. PMID 10513750. Parametru necunoscut |quotes= ignorat (ajutor)
• Sabatini, D D (1999). „George E. Palade: charting the secretory pathway”. Trends Cell Biol. ENGLAND. 9 (10): 413–7. doi:10.1016/S0962-8924(99)01633-5. ISSN 0962-8924. PMID 10481180. Parametru necunoscut |quotes= ignorat (ajutor)
• Motta, P M. „George Emil Palade and Don Wayne Fawcett and the development of modern anatomy, histology and contemporary cell biology”. Italian journal of anatomy and embryology = Archivio italiano di anatomia ed embriologia. Italia. 103 (2): 65–81. ISSN 1122-6714. PMID 9719773. Parametru necunoscut |quotes= ignorat (ajutor)
• Porter, K R (1983). „An informal tribute to George E. Palade”. J. Cell Biol. UNITED STATES. 97 (1): D3–7. ISSN 0021-9525. PMID 6345553. Parametru necunoscut |quotes= ignorat (ajutor)
• Tashiro, Y (1975). „Accomplishment of Drs. Albert Calude and George E. Palade and the birth of cell biology”. Tanpakushitsu Kakusan Koso. JAPAN. 20 (1): 74–6. ISSN 0039-9450. PMID 1094498. Parametru necunoscut |quotes= ignorat (ajutor)
• Magner, J W (1975). „Current medical literature”. Journal of the Indian Medical Association. INDIA. 64 (1): 20–2. ISSN 0019-5847. PMID 1094070. Parametru necunoscut |quotes= ignorat (ajutor)
• „George E. Palade”. Triangle; the Sandoz journal of medical science. Elveția. 9 (6): 229–30. 1970. ISSN 0041-2597. PMID 4927031. Parametru necunoscut |quotes= ignorat (ajutor)
• „Tribute to Professor George E. Palade”. J. Cell. Mol. Med. România. 11 (1): 2–3. 2007. doi:10.1111/j.1582-4934.2007.00018.x. ISSN 1582-1838. PMID 17367496. Parametru necunoscut |quotes= ignorat (ajutor)

Numismatică

Luni, 19 noiembrie 2012, la 100 de ani de la nașterea savantului, pentru cinstirea personalității lui George Emil Palade, Banca Națională a României a pus în circulație o monedă aniversară de argint, în atenția numismaților.^[37] Caracteristicile tehnice ale monedei sunt următoarele: moneda are valoarea nominală de 10 lei, este din argint cu titlul de 999‰, este rotundă, cu diametrul de 37 mm, are greutatea de 31,103 g, fiind de calitate proof, iar cantul este zimțat. Tirajul acestei emisiuni este de 500 de exemplare.^[37]

Aversul monedei reprezintă clădirea Spitalului Colțea din București, unde George Emil Palade a desfășurat un stagiu de practică medicală, precum și o compoziție care sugerează activitatea științifică a savantului; milesimul 2012, stema României, inscripția Romania, precum și valoarea nominală 10 lei.^[37][38]

Reversul monedei reprezintă portretul savantului George Emil Palade și o compoziție care simbolizează biologia celulară; în arc de cerc, sunt gravate inscripția George Emil Palade și perioada în care a trăit 1912-2008.^[37][38]