scriitoare și traducătoare suedeză de origine română From Wikipedia, the free encyclopedia
Gabriela Melinescu[4] (n. , București, România – d. , Stockholm, Suedia) a fost o eseistă, poetă, scriitoare și traducătoare română, respectiv suedeză, originară din România, stabilită din 1975 în Suedia prin căsătoria sa cu suedezul René Coeckelberghs.
Gabriela Melinescu | |
Date personale | |
---|---|
Născută | [1] București, România |
Decedată | (82 de ani)[2] Stockholm, Suedia[3] |
Căsătorită cu | René Coeckelberghs |
Cetățenie | Suedia |
Ocupație | traducătoare scriitoare |
Limbi vorbite | limba română limba suedeză |
Studii | Facultatea de Filologie a Universității din București |
Activitatea literară | |
Specie literară | poezie, reportaj, literatură pentru copii, proză, eseu |
Operă de debut | 1965 - volumul „Ceremonie de iarnă” |
Opere semnificative | „O boală de origine divină” |
Note | |
Premii | Premiul „Nichita Stănescu” al Academiei Române |
Modifică date / text |
Gabriela Melinescu a urmat cursurile Liceului "Gh. Șincai" din București, iar apoi și-a continuat studille urmând cursurile Institutului Pedagogic (1960-1963) și pe cele ale Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București, luându-și licența în 1967[5]. După ce a absolvit Facultatea de Filologie, a fost redactor la revistele Femeia și Luceafărul. În tinerețe a fost implicată într-o relație sentimentală de lungă durată cu poetul Nichita Stănescu, pe care l-a inspirat în numeroase poezii ale sale. Se căsătorește cu René Coeckelberghs după plecarea din țară.[6]
Alături de poeți ca Ana Blandiana, Marin Sorescu sau Ileana Mălăncioiu este o reprezentantă a primului val al poeților generației ’60.[7]
După plecarea din România în 1975 se stabilește în Suedia. Aici, continuă să scrie și să facă parte din lumea literară. Își construiește și o carieră de traducătoare pentru care a fost recunoscută cu Premiul Academiei Suedeze pentru promovarea literaturii suedeze în străinătate.[6]
Gabriela Melinescu a învățat să graveze și să picteze icoane și și-a ilustrat unele din cărțile ei mai recente. O expoziție cu lucrările ei de artă a fost găzduită de Institutul Cultural Român din Stockholm.[8]
Între 1965 și 1975 a publicat următoarele volume de versuri:
A mai publicat un volum de proză, Bobinocarii (EPL, 1969), o carte pentru copii, Cârma cu doua corăbii (Editura Tineretului, 1969), precum și o carte de reportaje, Viața cere viață (în colaborare cu Sânziana Pop, Editura Eminescu, 1975).
După revoluția din 1989 a mai publicat cinci volume dintr-un Jurnal suedez, la Editura Polirom (între 2003 și 2010).[7] În 2016, La Editura Academiei Române a apărut „O sută și una de poezii”, de Gabriela Melinescu, o antologie coordonată de poeta Ileana Mălăncioiu.[8]
În 1975 s-a stabilit in Suedia unde a publicat 5 volume de versuri și 9 volume de proză, incluzând Ușa interzisă, urmat de:
Gabriela Melinescu a tradus din Emanuel Swedenborg, August Strindberg, Stig Dagerman, Gunnar Ekelöf, Kjell Espmark precum și din scriitorii contemporani Brigitta Trotzig și Goran Sonnevi.[12]
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.