Deta

Deta (în maghiară Detta, în germană Detta) este un oraș în județul Timiș, Banat, România, format din localitatea componentă Deta (reședința), și din satul Opatița. Este un centru administrativ, economic și cultural important pentru județ, cu o populație de 6.418 locuitori. Deta polarizează atât din punct de vedere economic cât și socio-cultural viața localităților: Denta, Moravița, Gătaia, Voiteg, Banloc, Jamu Mare, Giera, Giulvăz. Județul Timiș-Torontal.

Deta
Detta Detta
—  oraș  —
Biserica romano-catolică din Deta
Stemă
Coordonate: 45°24′0″N 21°13′12″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Timiș
SIRUTA	155458
Tehran documentară	1361
Reședință	Deta[*]​
Componență	Deta[*]​, Opatița
Guvernare
- Primar	Petru Roman[*]​[1][2] (PSD, 2008)
Suprafață
- Total	33,81 km²
Altitudine	80 m.d.m.
Populație (2021)
- Total	5.670 locuitori
- Densitate	189 loc./km²
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	305200
Localități înfrățite
- Bordány	Ungaria
- Cioca	Serbia
Prezență online
site web oficial GeoNames
Poziția localității Deta Poziția localității Deta
Modifică date / text

Geografie

Este așezat în câmpia joasă a râului Bârzava si este traversată de râul Birdeanca, afluent al Bârzavei care îi perioadele de inundații are rol de supapă a Bârzavei.

Localitatea are o latitudine nordică de 45°23’ și o longitudine estică de 21°12’, fiind situată la un nivel de 91 m. deasupra mării. Din teritoriul administrativ al orașului Deta face parte și satul Opatița, situat la o distantă de 3,5 km fata de oras, pe DC 172 (Deta-Birda);

Deta se află la o distanță de 43 km sud de Timișoara pe DN59 (respectiv E70) și la 18 km de granița cu Serbia(118 km de Belgrad)

Istorie

Pe teritoriul orașului au fost descoperite vestigii arheologice din epoca bronzului, din perioadele dacică, prefeudală și feudală. În perioada romană aici a existat castrul roman Potula.^[3] Prima atestare documentară a localității Deta are loc în 1360, sub denumirea de Ded, fiind posesie a nobilului Petrus de Deed, de la care derivă numele actual. În anii 1411 și 1427, localitatea este consemnată cu denumirile Ded și respectiv Dedu Mic. În perioada dominației otomane, decade.

În jurnalele de călătorie din 1660 - 1664, călătorul turc Evliya Çelebi care vizita Banatul, afirmă că Deta era locuită de români.^[4]

Din anul 1724, când a inceput colonizarea Banatului de către germanii provenind din Bavaria și Alsacia/Lorena, localitatea a renăscut, denumirea ei fiind transformată în Detta. Colonizările au început în 1737 și au durat până pe la 1794, iar pe lângă germani au mai fost colonizate și câteva familii de italieni.^[5] În secolul XIX cunoaște o dezvoltare rapidă, în special după 1858 - anul în care a fost dată în folosință calea ferată Timișoara - Jamu Mare, care trecea prin Deta. La 1810, era deja declarată oraș. În 1858 se dă în folosință calea ferată Timișoara - Baziaș, care trecea prin Deta. Deschiderea căii ferate creează condiții favorabile pentru comerțul cu cereale și animale. Pe aceste două componente, localitatea reușește în scurt timp să-și construiască prosperitatea.

În 1867, după încorporarea Banatului la Ungaria, s-a înființat plasa Deta, cu 13 comune, care aparținea de comitatul Timiș. Tot atunci este recunoscută drept important centru economic. Cunoaște o însemnată dezvoltare edilitară, se construiesc școli, instituții, se efectuează lucrări de canalizare, se toarnă trotuare și se introduce telefonul (1899). În secolul XIX se construiește Hotelul Bellavista, loc de întâlnire a târgoveților români și sârbi din zonă.^[6] În 1902 se construiește uzina electrică și se introduce iluminatul electric.

În lucrarea Ghidul Banatului de Emil Grădinariu, din 1936, Deta era descrisă astfel:

Frumos și îngrijit orășel de câmpie, cu străzi bine întreținute, trotuare asfaltate, în centru având o serie de clădiri remarcabile, cum sunt biserica romano- catolică, primăria, hotelul și cafeneaua „Bellavista", etc. Este sediul preturii cu același nume și este un foarte însemnat centru industrial. Are 4.070 locuitori, majoritatea germani, apoi români și puțini maghiari și sârbi. A cunoscut din nou o perioadă de criză și a decăzut de la statutul de oraș, intrând în rândul localităților rurale.

După al Doilea Război Mondial, Deta cunoaște o nouă etapă în dezvoltarea sa, de această dată marcată de ideologia și organizarea comunistă. În 1968 primește statutul de oraș (pentru a treia oară în istoria sa). Se construiesc noile cartiere de blocuri, se aduc noi instituții publice, etc.

Stema orașului

Stema oficială a orașului Deta a fost adoptată de Guvern prin Hotărârea nr. 108/2013.

Aceasta se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp de hermină, se află o coroană imperială de aur. În vârful scutului, în câmp roșu, se află două mâini înfrățite care susțin o cruce cu capetele treflate, flancată de o parte și de alta de două cununi de grâu, fiecare cu câte 6 spice de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate.

Semnificațiile elementelor însumate

Coroană imperială face referire la coroana lui Carol al II-lea, simbol care reprezintă un sigiliu al unui act oficial din 1724, prin care se atestă documentar această localitate; așezarea coroanei pe câmpul de hermină atestă faptul că localitatea a aparținut de-a lungul timpului unor nobili ai Casei regale de Habsburg.

Cele două cununi de grâu reprezintă una din ocupațiile de bază ale locuitorilor, agricultura.

Cele două mâini înfrățite și crucea simbolizează buna înțelegere, armonia, înfrățirea oamenilor de diferite etnii care locuiesc în zonă.

Crucea reprezintă atât crucea greacă, simbol al ortodoxiei, cât și crucea latină, simbol al credinței catolice.

Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș.

Demografie

Componența etnică a orașului Deta

     Români (65,66%)

     Maghiari (8,78%)

     Sârbi (3,35%)

     Romi (2,87%)

     Germani (2,35%)

     Bulgari (1,38%)

     Alte etnii (0,55%)

     Necunoscută (15,06%)

Componența confesională a orașului Deta

     Ortodocși (57,05%)

     Romano-catolici (18,73%)

     Ortodocși sârbi (3,1%)

     Penticostali (2,17%)

     Alte religii (2,57%)

     Necunoscută (16,37%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Deta se ridică la 5.670 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 6.260 de locuitori.^[7] Majoritatea locuitorilor sunt români (65,66%), cu minorități de maghiari (8,78%), sârbi (3,35%), romi (2,87%), germani (2,35%) și bulgari (1,38%), iar pentru 15,06% nu se cunoaște apartenența etnică.^[8] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (57,05%), cu minorități de romano-catolici (18,73%), ortodocși sârbi (3,1%) și penticostali (2,17%), iar pentru 16,37% nu se cunoaște apartenența confesională.^[9]

Deta - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Evoluție demografică

Recensământul[10]		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Maghiari	Sârbi	Romi	Germani	Bulgari	Alte etnii	Necunoscută
1880	2.868	112	210	69		2.455		15
1900	3.997	222	760	87		2.889	37
1930	4.056	538	971	136	16	2.334	22	39
1977	6.186	2.503	1.621	447	86	1.423	64	42
1992	6.489	3.623	1.404	461	169	656	129	47
2002	6.418	4.150	1.143	329	224	389		183
2021[8]	5.670	3.723	498	190	163	133	78	31	854

Populația comitatului Deta

Recensământul[11]		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Germani	Maghiari	Romi	Sârbi	Bulgari	Alte etnii
1913	28.495	9.701	9.146	5.722	-	1.943	1.366	617

Structura confesională

Sub profil confesional, populația orașului prezintă un caracter bipolar. Astfel, la recensământul din 2002, majoritatea populației (circa două treimi) s-a declarat de religie ortodoxă, procentul fiind de 63% (4.068 locuitori). Al doilea grup major este cel romano-catolic, care reprezintă circa 1 treime, cu 2.025 de adepți (31,55%). Alte culte sunt prezente, însă au o pondere mult mică (penticostali 2,55%, baptiști, reformați și alte culte sub 1% fiecare).

Economie

Industria este cea mai importantă ramură economică. Tradițional, aici s-au dezvoltat fabrici de prelucrare a lemnului (placaje, furnire) precum și industria exploatării de argilă. După revoluția din 1989, dezvoltării i se pune o puternică frână, pentru ca după anul 2000 Deta să pornească din nou într-un proces de dezvoltare. O serie de investitori străini, unele companii multinaționale, au deschis aici numeroase fabrici care au polarizat activitatea economică și resursele umane din localitate și din zona de influență.

Principalul angajator din oraș este fabrica companiei Eybl AG, cu profil textil, specializată în producția de componente interioare pentru automobile (volane, tapițerii pentru BMW, Mercedes, Volkswagen, Jaguar, Renault). Aceasta are peste 1.900 de angajați, din care 1.100 din Deta, restul fiind captați din localitățile înconjurătoare. Alte companii sunt prezente în domeniile prelucrării lemnului, industria alimentară, textile.

O etapă importantă în dezvoltarea economică a constituit-o deschiderea șoselei de centură.

Construită cu fonduri europene și de la guvern, aceasta permite orașului să se extindă și să atragă noi investitori. Centura are circa 8 km lungime și deviază traficul de pe drumul european E70 Timișoara - Moravița.

Cultura

Instituții culturale

- Casa de Cultură Deta

- Muzeul Deta

- Biblioteca Deta

- Cămin cultural Opatița

Monumente

- Monumentul eroilor căzuți în Primul Război Mondial: Deta;

- Monumentul eroilor căzuți în Al Doilea Război Mondial: Deta

- Placă comemorativă în memoria cetățenilor din Deta deportați în Rusia: Deta

- Monument - Glorie eternă eroilor din orașul Deta căzuți în luptele pentru apărarea patriei: Deta

- Monument - Glorie eternă eroilor din Opatița căzuți în Al Doilea Război Mondial: Opatița

- Monument în amintirea eroilor căzuți în războiul mondial anii 1914-1918: Opatița

- Monument - Bustul lui Ferdinand I, inaugurat la 28 iulie 2018, in cadrul Programului Centenar. Bustul a fost realizat cu sprijinul Societatii Cultural-istorice "Mihai Viteazul" Ploiesti (condusa de ing. Mircea Cosma).

Biserici, mănăstiri și lăcașe de cult

- Biserica ortodoxă română Deta (2008)

- Biserica ortodoxă română Opatița (1725)

- Biserica romano-catolică Deta (1900)

- Biserica ortodoxă sârbă Deta (sec.XVIII)

- Biserica baptistă Deta

- Biserica penticostală Deta

- Biserica reformată Deta

- Mânăstire sârbească menționată la mijlocul secolului al XIX-lea

Alte manifestări cultural-religioase

- Ruga ortodoxă în localitățile: Opatița (de Sfintele Paști) și  Deta (de Rusalii);

- Ruga catolică în localitatea Deta (iulie - de Sf. Ana);

- Ruga ortodoxă - sârbească în localitatea Deta (15 septembrie - Soborul sfinților sârbi);

Invățământ

- Liceul Tehnologic "jvad.nazari" Deta

- Școala cu clasele I-VIII Deta

- Școala cu clasele I-IV Opatița

- Grădinițe cu program normal:

- Grădinița cu program prelungit Deta

Sănătate

- Spitalul Orășenesc Deta

- Cabinete medicale pe diferite specializări: Deta (treisprezece), Opatița (două)

- Cabinete stomatologice: Deta (trei)

- Farmacii: Deta (patru)autentificat

- Farmacii veterinare: Deta (trei)

Agrement

- Stadionul de fotbal  Deta

- Bază sportivă în localitatea Opatița

- Teren de tenis Parc Deta

- Sala de sport a orașului Deta

- Ștrand Termal Deta

- Ștrandul tineretului olimpic Deta

- Teren de minifotbal „Maracana“ Deta

- Teren de handbal, Liceul Tehnologic "Sfântul Nicolae" Deta

Politică și administrație

Orașul Deta este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Petru Roman[*]​, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din 2008. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[12]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	7
	Alianța pentru Unirea Românilor	3
	Forța Dreptei	2
	Partidul Național Liberal	1
	Uniunea Sârbilor din România	1
	Florea Ovidiu-Viorel	1

Orașe înfrățite

Deta în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72

Orașul Deta este înfrățit cu următoarele localități:

• Bordány, Ungaria
• Čoka, Serbia
• Gaglianico, Italia

Personalități

• Ovidiu Ganț (n. 1966), politician

Note

1. Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
2. Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
3. Raularian Rusu, Organizarea spațiului geografic în Banat, Editura Mirton, Timișoara, 2007 ISBN 978-973-52-0201-9 Arhivat în 13 aprilie 2008, la Wayback Machine., p.131
4. Damienescu, p. 19
5. Ghinea
6. Damienescu, p. 20
7. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
8. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
9. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
10. Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă și naționalitate, jud. Timiș 1880 - 1992
11. „copie arhivă”. Arhivat din original la 5 ianuarie 2008. Accesat în 31 iulie 2007.
12. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.

Bibliografie

• Constantin Damienescu, Mircea Stoian, Pavel Brebu, Frontiera României cu Ungaria, Serbia și Muntenegru, vol. 1, Editura Solness, Timișoara, 2004 ISBN 973-8472-94-6
• Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, ediția a III-a, Ed. Enciclopedică, București, 2002. ISBN 973-45-0396-0
• Emil Grădinariu, Ghidul Banatului, Editura Vrerea, Timișoara, 1936
• Ioan Munteanu, Timiș. Monografie, Editura Marineasa, 1998 ISBN 973-9496-68-7
• Gheorghe Vlăsceanu, Orașele României, Editura Odeon, București 1998, ISBN 973-9008-69-0

Bibliografie suplimentară

• Monografia comunei Deta: scrisă cu ocaziunea iubileului de 200 ani dela înființarea comunei 1724-1924, Alexandru Chevereșan, Editura Csendes, 1925

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Deta

	Portal Banat

• Situl primăriei
• City of Deta Arhivat în 5 august 2006, la Wayback Machine.
• BANATerra Arhivat în 5 ianuarie 2008, la Wayback Machine.
• ro Anuarul Socec al României Mari, 1924-1925 - de la Biblioteca Congresului S.U.A.