Convenția Ramsar
From Wikipedia, the free encyclopedia
Convenția Ramsar (The Ramsar Convention on Wetlands) este un tratat interguvernamental (sub egida UNESCO) asupra zonelor umede ca habitat al păsărilor acvatice la nivel internațional. Tratatul a fost semnat la 2 februarie 1971 în orașul iranian Ramsar și intră în vigoare în anul 1975 (21 decembrie).[1][2]
| Convenția Ramsar The Ramsar Convention on Wetlands
| ||
Semnat | ||
|---|---|---|
Amendat | ||
Website | www.ramsar.org | |
 Colonie de pelicani în Delta Dunării | ||
Convenția
Obiectivul declarat al semnării Convenției este acela de protejare a biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a zonelor umede (întinderi de ape stătătoare sau curgătoare, mlaștini, bălți sau luciu de apă marină ce nu depășește o adâncime maximă de șase metri) ca habitat al păsărilor acvatice.
Convenția de la Ramsar are ca scop menținerea caracterului ecologic a zonelor vizate, prin implementarea unei abordări a ecosistemului în contextul unei dezvoltări durabile.
Ziua de 2 februarie a fost stabilită ca Ziua Mondială a Zonelor Umede.[3]
În lume
Cele 167 de țări (răspândite pe toate continentele Pământului) membre ale Convenției acoperă toate regiunile geografice ale planetei, astfel:
- Africa: Africa de Sud, Algeria, Benin, Botswana, Burkina Faso, Burundi, Camerun, Capul Verde, Coasta de Fildeș, Djibouti, Egipt, Comore, Ciad, Gabon, Gambia, Ghana, Guineea-Bissau, Guineea, Guineea Ecuatorială, Kenya, Lesotho, Liberia, Libia, Madagascar, Malawi, Mali, Maroc, Mauritius, Mauritania, Mozambic, Namibia, Niger, Nigeria, Republica Centrafricană, Republica Democrată Congo, Republica Congo, Rwanda, São Tomé și Príncipe, Senegal, Seychelles, Sierra Leone, Sudan, Swaziland, Tanzania, Togo, Tunisia, Uganda, Zambia și Zimbabwe.
- America de Nord și America Centrală: Antigua și Barbuda, Bahamas, Barbados, Belize, Canada, Costa Rica, Cuba, Grenada, Guatemala, Honduras, El Salvador, Jamaica, Mexic, Nicaragua, Panama, Republica Dominicană, Sfânta Lucia, Statele Unite ale Americii și Trinidad-Tobago.
- America de Sud: Argentina, Bolivia, Brazilia, Chile, Columbia, Ecuador, Paraguay, Peru, Surinam, Uruguay și Venezuela.
- Asia: Armenia, Azerbaidjan, Bahrain, Bangladesh, Bhutan, Birmania, Cambodgia, Coreea de Sud, Emiratele Arabe Unite, Filipine, Georgia, India, Israel, Iordania, Japonia, Kazahstan, Kârgâzstan, Laos, Liban, Malaezia, Mongolia, Nepal, Oman, Pakistan, Republica Populară Chineză, Rusia, Sri Lanka, Siria, Tadjikistan, Turkmenistan, Turcia, Uzbekistan, Vietnam și Yemen.
- Europa: Albania, Andorra, Austria, Belgia, Belarus, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croația, Danemarca, Elveția, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Republica Macedonia, Regatul Țărilor de Jos, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Polonia, Portugalia, România, Malta, Moldova, Monaco, Muntenegru, Norvegia, Serbia și Muntenegru, Slovacia, Slovenia, Suedia, Spania, Ucraina și Ungaria.
- Oceania (Australia și Oceanul Pacific): Australia, Fiji, Insulele Marshall, Kiribati, Noua Zeelandă, Palau, Papua Noua Guinee și Samoa.
În România
De-a lungul timpului (începând din anul 1991 odată cu aderarea[4][5] și până în 2013) în România au fost desemnate 19 situri ca zone umede de importanță internațională[6], astfel:
| Nr. | Numele ariei protejate | Localizare - județ | Suprafață - ha | Data desemnării |
|---|---|---|---|---|
| 1 | Delta Dunării | 647.000 | 21 mai 1991 | |
| 2 | Bistreț | 1.916 | 13 iulie 2012 | |
| 3 | Blahnița | 45.286 | 2 februarie 2013 | |
| 4 | Brațul Borcea | 21.529 | 2 februarie 2013 | |
| 5 | Calafat - Ciuperceni - Dunăre | 29.206 | 2 februarie 2013 | |
| 6 | Canaralele de la Hârșova | 7.406 | 2 februarie 2013 | |
| 7 | Parcul Natural Comana | 24.963 | 25 octombrie 2011 | |
| 8 | Ostroavele Dunării - Bugeac - Iortmac | 82.832 | 2 februarie 2013 | |
| 9 | Complexul piscicol Dumbrăvița | 414 | 2 februarie 2006 | |
| 10 | Parcul Natural Porțile de Fier | 115.666 | 18 ianuarie 2011 | |
| 11 | Confluența Jiu-Dunăre | 19.800 | 2 februarie 2013 | |
| 12 | Confluența Olt-Dunăre | 20.960 | 13 iunie 2006 | |
| 13 | Tinovul Poiana Stampei | 640 | 25 octombrie 2011 | |
| 14 | Iezerul Călărași | 5.001 | 13 iunie 2012 | |
| 15 | Lacul Techirghiol | 1.462 | 23 martie 2006 | |
| 16 | Parcul Natural Lunca Mureșului | 17.166 | 2 februarie 2006 | |
| 17 | Dunărea Veche – Brațul Măcin | 26.792 | 2 februarie 2013 | |
| 18 | Insula Mică a Brăilei | 17.586 | 15 iunie 2001 | |
| 19 | Suhaia | 19.594 | 13 iunie 2012 |
Ziua Mondială a Zonelor Umede
2 februarie a fiecărui an este Ziua Mondială a Zonelor Umede, marcând data adoptării Convenției privind zonele umede la 2 februarie 1971. Înființată pentru a sensibiliza populația cu privire la valoarea zonelor umede pentru umanitate și planetă, WWD a fost sărbătorită pentru prima dată în 1997 și a crescut remarcabil de atunci. În 2015 a fost sărbătorită Ziua Mondială a Zonelor Umede în 59 de țări.[7][8]
Vezi și
Legături externe
- The Ramsar Convention on Wetlands
- Ramsar 2012: Responsabilitate față de zonele umede, o soluție la schimbările climatice? Arhivat în , la Wayback Machine. (ecologic.ro)
Reportaje
- 2 februarie, Ziua Mondiala a Zonelor Umede, hotnews.ro
- Cele 169 de țări membre ale Convenției Ramsar au declarat, până în prezent, 2.224 de situri considerate zone umede de importanță internațională, în suprafață de peste 214 milioane de hectare, iar România are desemnate 19 astfel de zone Arhivat în , la Wayback Machine., agerpres.ro (Autor: D. Badea, 2 februarie 2016)
Note
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.