Comuna Corbeanca, Ilfov

Corbeanca este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Corbeanca (reședința), Ostratu, Petrești și Tamași.

Corbeanca
—  comună  —
Stemă
Corbeanca Corbeanca (România) Poziția geografică
Coordonate: 44°35′52.6″N 26°2′43.1″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Ilfov
SIRUTA	102160
Reședință	Corbeanca
Componență	Corbeanca Ostratu Petrești Tamași
Guvernare
- primar al comunei Corbeanca[*]​	Valeriu Anton[*]​[1][2] (PMP, 2008)
Suprafață
- Total	30,18 km²
Populație (2021)
- Total	11.412 locuitori
Fus orar	UTC+2
Prezență online
site web oficial GeoNames
Amplasarea în cadrul județului Amplasarea în cadrul județului
Modifică date / text

Așezare

Comuna se află în partea de nord a județului, pe malurile râului Cociovaliștea, care izvorăște din vestul comunei în pădurea Valea Mocanului. Prin comună trece șoseaua județeană DJ101, care o leagă spre vest de Buftea (unde se termină în DN1A) și spre est de Balotești (unde se intersectează cu DN1), Moara Vlăsiei și mai departe în județul Ialomița de Fierbinți-Târg și Jilavele (unde se termină în DN1D).

Demografie

Componența etnică a comunei Corbeanca

     Români (75,32%)

     Alte etnii (0,95%)

     Necunoscută (23,74%)

Componența confesională a comunei Corbeanca

     Ortodocși (67,78%)

     Atei (1,44%)

     Romano-catolici (1,42%)

     Alte religii (3,42%)

     Necunoscută (25,95%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Corbeanca se ridică la 11.412 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 7.072 de locuitori.^[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (75,32%), iar pentru 23,74% nu se cunoaște apartenența etnică.^[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (67,78%), cu minorități de atei (1,44%) și romano-catolici (1,42%), iar pentru 25,95% nu se cunoaște apartenența confesională.^[5]

Politică și administrație

Comuna Corbeanca este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Valeriu Anton[*]​, de la Partidul Mișcarea Populară, este în funcție din 2008. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[6]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Libertății, Unității și Solidarității	5
	Partidul Mișcarea Populară	4
	Partidul Național Liberal	3
	Uniunea Salvați România	2
	Partidul Social Democrat	1

Istorie

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Snagov a județului Ilfov, fiind formată din satele Corbeanca, Mechioaia, Ostratu, Oracu, Tamași și Sărindeanca, totalizând 1114 locuitori și 254 de case. În comună funcționau o școală mixtă și 3 biserici.^[7] În 1925, comuna era în plasa Buftea-Bucoveni a aceluiași județ, fiind formată din satele Corbeanca, Mecheaua, Ostratu, Oracu, Cornești și Tamași, având în total 1288 de locuitori.^[8]

În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Căciulați și apoi (după 1960) în raionul Buftea din regiunea București, iar în 1968 a redevenit parte a județului Ilfov.^[9][10] În 1981, la o reorganizare administrativă a zonei, comuna Corbeanca a devenit parte a Sectorului Agricol Ilfov, subordonat municipiului București, cu această ocazie satul Oracu fiind inclus în satul Ostratu, iar satul Mechioaia (Mecheaua) în satul Corbeanca, ele dispărând din lista localităților. Tot atunci, la comuna Corbeanca s-a transferat și satul Petrești (fost Popești-Petrești) care anterior făcuse parte din comuna Balotești.^[11] În 1998, Sectorul Agricol Ilfov a devenit județul Ilfov.

Monumente istorice

Patru obiective din comuna Corbeanca sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice — așezarea de la „blocurile de specialiști” din Corbeanca de pe malul drept al Cociovaliștei, datând din secolele al III-lea–al IV-lea e.n.; și situl de la fosta stație de pompare din același sat, cuprinzând așezări din Epoca Bronzului, epoca geto-dacă (secolele al II-lea–I î.e.n.), secolele al V-lea–al VI-lea, secolul al X-lea și secolul al XVIII-lea.

Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură — biserica „Buna Vestire” din Corbeanca, datând din 1819 și biserica „Sfinții Mihail și Gavriil” din Petrești, datând din 1820.

Note

1. Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
2. Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
3. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
4. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
5. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
6. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 2 noiembrie 2020.
7. Lahovari, George Ioan (1899). „Corbeanca, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 634.
8. „Comuna Copăcenii-Mogoșești în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în 21 februarie 2012.
9. „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 4 mai 2012.
10. „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în 4 mai 2012.
11. „Decretul nr. 15 din 23 ianuarie 1981 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 3 iulie 2012.