poet israelian From Wikipedia, the free encyclopedia
Tuvya Ruebner (în ebraică טוביה ריבנר născut Kurt Ruebner; n. , Bratislava, Cehoslovacia – d. , Merhavia(d), Districtul de Nord, Israel) a fost un poet israelian de limbă ebraică și germană, cercetător, artist fotograf, redactor și traducător originar din Slovacia. Profesor emerit de literatură la Universitatea din Haifa. Laureat al Premiului Israel pentru literatură pe anul 2008.
| Tuvya Ruebner | |
 Fotografie din anul 2012 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Kurt Erich Rübner  |
| Născut | [1][2][3] Bratislava, Cehoslovacia[4] |
| Decedat | (95 de ani)[1][2][3] Merhavia(d), Districtul de Nord, Israel |
| Cetățenie |  Israel |
| Ocupație | poet traducător educator[*] critic literar[*] |
| Locul desfășurării activității | Haifa |
| Limbi vorbite | limba ebraică[5][6] limba germană[6] |
| Limbi | ebraică germană |
| Patronaj | Universitatea din Haifa[*] |
| Note | |
| Premii | Premiul Israel[7] Premiul AKUM[*] Premiul Paul Celan[*] Theodor-Kramer-Preis[*] Premiul Newman[*] Jeanette-Schocken-Preis[*] Jeanette-Schocken-Preis[*][8] |
Modifică date / text  | |
După formularea juriului care i-a decernat premiul Israel, „Tuvya Ruebner este unul din cei mai proeminenți poeți ebraici ai ultimelor cinci decenii. Poezia lui se măsoară într-un mod personal și unic cu temele majore ale istoriei moderne a evreilor, înainte de toate cu Holocaustul evreilor din Europa și cu experiența imigrării în Țara Israelului. Poezia lui Ruebner are rădăcini în două peisaje principale - cel al Europei și cel al Israelului, iar sub acest aspect ea întruchipează „durerile celor două patrii” și tensiunea irezolvabilă dintre ele. Este o poezie reținută, șlefuită și intelectuală. Ea își trage seva din cele mai vechi straturi ale poeziei ebraice și din cea mai bună tradiție a poeziei din Europa centrală”. Poetul și-a afirmat nu odată dragostea pentru peisajul Israelului, dar în același timp a menționat că amintirea Carpaților natali stăruie adânc în ființa sa.
Tuvya Ruebner s-a născut la 30 ianuarie 1924 sub numele Kurt Erich Ruebner la Bratislava, în Slovacia, pe atunci în Republica Cehoslovacă, într-o familie de evrei germanofoni.
Nu a apucat să învețe decât 9 clase (8 într-o școală germană, și clasa a 9-a într-un gimnaziu slovac), fiind nevoit să-și întrerupă studiile liceale din cauza "legilor rasiale" contra evreilor introduse de regimul fascist slovac și a început să lucreze ca electrician.
După o pregătire profesională, ideologică și fizică în cadrul mișcării tineretului sionist socialist Hashomer Hatzair, în aprilie 1941, a emigrat cu ajutorul organizației sioniste de asistență „Aliyat Hanoar” [Emigrația (spre Palestina) a Tineretului], împreună cu încă nouă tineri evrei, în Palestina, aflată pe atunci sub mandat britanic, parcurgând în drum Ungaria, România, Turcia, Siria și Libanul. Între cei nouă tineri care s-au salvat astfel, s-a numărat și o fată care a fost prima sa iubire.
Părinții, sora cea mică și bunicii (aceștia din urmă locuitori ai orășelului Šaštín[9]), unchii și mătușile rămași la Bratislava, au pierit omorâți de naziști în cursul Holocaustului, fiind deportați în anul 1942 în lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau.
În Palestina, după ce a învățat și a muncit în mai multe kibutzuri precum și a luat parte la Războiul de Independență al Israelului în anii 1948 - 1949, Tuvya Ruebner a devenit membru al kibuțului Merhavia, în valea Yizrael (Esdraelon) aproape de localitatea Afula. A lucrat la început ca cioban, apoi în diferite munci viticole și agricole. În 1944 s-a căsătorit cu prima sa soție, Ada, cu care în 1949 a avut o fetiță, Miriam. La nu mult timp după aceea, în anul 1950, a fost grav rănit, inclusiv cu arsuri pe față, în vreme ce soția sa a fost rănită mortal, într-un accident rutier. Traumatismul acesta l-a afectat extrem de mult, mai ales când fusese nevoit să se confrunte nu demult și cu doliul după întreaga sa familie pierdută în Holocaust. În continuare nu a mai exercitat munci fizice, ci a lucrat ca bibliotecar și ca profesor de literatură la liceul local (1950-1963), deși nu poseda o instrucție academică formală, ci era autodidact.
Între 1963-1966 el a fost trimis al Organizației Sioniste la comunitățile evreilor din Austria și Elveția. Întors în Israel, a lucrat în calitate de profesor conferențiar la seminarul pedagogic „Oranim” al mișcării kibutzurilor, în localitatea Kiryat Tivon. Ulterior, între 1972-1974 a fost conferențiar la Facultatea de litere a universității din Tel Aviv, iar în anul 1974 a devenit profesor la Universitatea din Haifa, unde a predat literatura comparativă. În 1992 s-a pensionat și a devenit profesor emerit al Universității din Haifa.
În 1953 Ruebner a cunoscut-o pe pianista Galila Izreeli, care venise să concerteze în kibutz ca membră a unui cvartet al Filarmonicii din Tel Aviv și s-a căsătorit cu ea. Li s-au născut doi fii: Idan și Moran.
Fiica sa din prima căsătorie, Miriam Frederikson, trăiește cu familia ei în Islanda. Idan este călugăr budist în Nepal, iar Moran a dispărut fără urme în Ecuador în anul 1982 în cursul unei excursii în America Latină.
Tuvya Ruebner a lăsat și trei nepoți și un strănepot.
Ruebner a încetat din viață la 95 ani în anul 2019 în kibuțul Merhavia.
Și-a început activitatea artistică mai întâi ca fotograf. A publicat mai multe albume de fotografii artistice care s-au bucurat de apreciere, iar mai apoi și-a ilustrat volumele de versuri cu fotografii proprii.
Începuse să scrie versuri și proză scurtă încă din copilărie în Slovacia. La îndemnul unui instructor din mișcarea Hashomer Hatzair, începuse să-l citească pe Rilke și încercase să-l imite.
Până în 1950 Tuvya Ruebner a scris versuri numai în germană. Prima sa poezie în ebraică a scris-o după catastrofa accidentului din 1950 și a exprimat într-însa durerea ce-l copleșise. Ea a fost publicată în ziarul „Davar” de către poeta Lea Goldberg. După ce a cunoscut-o pe a doua sa soție, s-a decis să deschidă o noua pagină în viață și sa scrie numai în ebraică. Primele versuri ebraice le-a publicat în anul 1953. A început să publice volume de versuri din anul 1957. În Israel a făcut cunoștință îndeaproape cu poetul Arie Ludwig Strauss care l-a pus în contact și cu alți creatori în limba germană, ca de pildă Werner Kraft. Tuvya Ruebner însuși i-a fost un fel de mentor poetului ebraic Dan Paghis, evreu bucovinean, supraviețuitor al lagărelor Transnistriei, care emigrase din România și care ajunsese la kibutzul Merhavia. De asemenea a fost mulți ani prieten cu poetul Ozer Rabin, membru și el, în trecut, al kibutzului Merhavia.
După ieșirea sa la pensie în anul 1992, Tuvya Ruebner a reînceput să scrie poezii și în limba germană. Atașat încă din copilărie de cultura germană, poeziile sale care au fost uneori comparate cu cele ale poeților postbelici polonezi Wisława Szymborska și Tadeusz Różewicz, s-au bucurat de un deosebit interes în Germania. El a fost ales membru corespondent al Academiei pentru Limba și Poezia Germană și al altor instituții literare germane, printre care Academia de Științe și Poezie din Mainz, Societatea Franz Kafka, Societatea Hugo von Hofmannsthal, precum și al Societății Europene de Cultură.
Tuvya Ruebner a fost și în relații apropiate cu poeta israeliană Lea Goldberg și la rugămintea familiei ei, i-a editat patrimoniul literar.
Tuvya Ruebner este cunoscut și prin traducerile sale în germană din operele autorilor israelieni Shmuel Yosef Agnon, Dan Paghis, Asher Reich și T. Carmi. De asemenea a tradus în ebraică din operele lui Goethe, Friedrich Schlegel, Jean Paul, Kafka, Celan, Christof Meckel (din germană),Milan Richter (din slovacă) etc. O antologie a poeziilor sale ebraice a fost publicată și în Germania în traducerea poetului Christoph Meckel și a lui Efrat Gal-Ed („Wüstenginster”)(1990)
Poezii
- האש באבן -
Ve El Mekomo Sho'ef) 1990
antologie de versuri
גם זאת ראו עיני
Cărți de poezii ale sale au fost traduse în germană și suedeză, poezii individuale - în afrikaans, cehă, suedeză,franceză, germană, greacă, maghiară, italiană, polonă, slovacă, portugheză, spaniolă , turcă,etc
Martin Buber – Ludwig Strauss 1913–1953 (1990) corespondența dintre Martin Buber și Arie Ludwig Strauss
(Rodia.Poezii timpurii)
(Păsări de fum - poezii alese)
(Piatra va curge)
(Jurământul de fidelitate)
"Sham amarti" pentru tenor și pian, ;"Gam hashana" - Si anul asta , pentru bariton, clarinet și viola, Haerev haze, haerev haze - Seara aceasta, seara aceasta - pentru tenor și pian, 1993
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
