Philon din Alexandria
From Wikipedia, the free encyclopedia
Philon din Alexandria (în greacă, Φίλων ὁ Ἀλεξανδρεύς sau Φίλων (ο) Ιουδαίος, Filon Iudeul, în ebraică: ebraică יְדִידְיָה הַכֹּהֵן, transliterat: Yedidia (Iedediah), Filon Ha'alexandroni sau ידידיה Yedidia Ha'alexandroni), (n. 15/10 î.Hr. - d. c. 54 d.Hr.) a fost un filozof mistic evreu de limbă greacă din Egipt, totodată numit Philo Iudaeus, este unul dintre cei mai mari filozofi elenistici din rândul evreilor, care a trăit în Alexandria, în provincie romană de Egipt.
Philon din Alexandria | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 15 î.Hr. Alexandria, Imperiul Roman |
Decedat | 50 d.Hr. (65 de ani)[1] Alexandria, Imperiul Roman |
Frați și surori | Alexander the Alabarch[*][[Alexander the Alabarch (1st century AD Alexandrian Jewish aristocrat and Roman citizen)|]] |
Etnie | Hebrews[*][[Hebrews (ancient nation of the Middle East)|]] |
Ocupație | filozof istoric scriitor autor |
Limbi vorbite | limba greacă veche[2] |
Modifică date / text |
Folosirea alegoriei de către Philon pentru a armoniza scriptura evreiască, în principal Tora, cu filosofia greacă și anume cu platonismul, și a fost prima documentată de acest gen și, prin urmare, adesea înțeleasă greșit. Mulți critici ai lui Philon au presupus că perspectiva sa alegorică ar da credibilitate noțiunii de legendă asupra istoricității.[3] Filon a susținut adesea o înțelegere literală a Torei și istoricitatea unor astfel de evenimente descrise, în timp ce alteori a favorizat lecturile alegorice.[4] Concepțiile sale au avut un rol important în formarea teologiei creștine.
Deși niciodată atribuită în mod corespunzător, căsătoria lui Philon a Exegezei evreiești și Filosofiei stoice cu condiția ca o formularea să fie preluată ulterior de alte conținute de Midrașe (Părtășii) din secolele 3 și 4 d.Hr.[5] Unii au susținut că această lipsă de credit sau afinitate pentru Philon de către conducerea rabinică la acea vreme, s-a datorat adoptării sale de alegoric în loc de interpretări literale din Biblia Ebraică, deși s-a datorat probabil criticilor sale asupra cărturarilor Rabinici,[6] citând lucrările și ideile lor erau "pline de desfrânare Sybaritică și desfrânare față de rușinea lor veșnică",[7] "dornici de a da un aspect specios la acțiuni infame, astfel încât să asigure notorietate pentru fapte rușinoase",[8] și, în cele din urmă, că el "ignoră firea invidioasă a unor astfel de oameni și va continua să povestească adevăratele evenimente din viața lui Moise"[9] din care Philon a simțit că au fost pe nedrept ascunse și acoperite deasupra.
Potrivit Iosifus, Philon a fost în mare parte inspirat de Aristobul din Alexandria și Școala Alexandrină.[10][11] Singurul eveniment din viața lui Philon care poate fi datat decisiv este participarea sa la ambasada la Roma în 40 d.Hr.; prin care a reprezentat Evreii Alexandrini într-o delegație la împăratul Roman Gaius Caesar Augustus Germanicus (Caligula) în urma conflictelor civile dintre comunitățile evreiești și grecești din Alexandria.[12][13]