Operă

Operă (din limba italiană, opera in musica, „lucrare muzicală“) este un termen desemnând din anul 1597 un gen muzical ca o formă de teatru, fiind deseori denumită teatru liric, în care întreaga acțiune se desfășoară total sau predominant utilizând muzică și cântat. Mai târziu, va fi denumită la fel, de asemenea, și clădirea operei (locul unde se interpretează sau instituția producătoare) cât și ansamblul teatral care o interpretează.

Acest articol se referă la un gen muzical de sorginte barocă. Pentru alte sensuri, vedeți Operă (dezambiguizare).

Teatro alla Scala din Milano, clădire de operă fondată în 1778

Opera utilizează multe din elementele teatrului vorbit sau dramatic, precum ar fi scenariul, costumele, decorurile, mișcarea scenică și interpretarea. În ciuda acestor asemănări, interpreții operei trebuie să posede în primul rând calități vocale deosebite, care conferă genului muzical identitatea sa definitorie.

Întrucât mesajul operei este transmis preponderent prin muzică, la calitățile vocale primordiale ale interpreților se adaugă întotdeauna un ansamblu de instrumentiști de acompaniament a cărui complexitate poate varia între a unui ansamblu minimal, de tipul unui trio, cvartet sau cvintet, sau a unui ansamblu cameral, până la o orchestră simfonică completă. Uneori, și în special în cazul operei franceze, pentru cea mai mare parte a istoriei sale, spectacolul de opera include și ample scene de balet.

Opera s-a detașat ca gen muzical și teatral aparte în Italia anilor 1600 ca unul din produsele artistice și intelectuale ale amplei și puternic influentei mișcări artistice a barocului, dar a atins culmile sale de rafinament și perfecțiune în secolele ulterioare, al 18-lea și al 19-lea, reverberând puternic până în secolul 20, fiind generată și perpetuată mai ales de compozitorii austrieci, germani și cei italieni.

Structura unei opere

Operele sunt structurate numeric după cum urmează:^[1]

• uvertură
• arii
• cavatine
• arioso
• coruri
• recitative
• duete, terțete, cvartete, cvintete, ...
• interludii orchestrale
• balete

Toate acestea sunt grupate în părți, acte, tablouri și scene.

În România

Primele spectacole de operă din România datează din secolul al XVIII-lea, fiind susținute de trupe străine. Opera Română, ca instituție, există din 1885, când era o trupă particulară, fondată de George Stephănescu. Opera Română ca instituție publică a fost înființată la Cluj în 1919, la București în 1921, la Timișoara în 1946, la Iași în 1956.

Compozitori români de operă

Printre cei mai cunoscuți compozitori români de operă se pot enumera George Enescu (cu opera Oedip), Paul Constantinescu (cu opera O noapte furtunoasă), Nicolae Brânzeu (Săptămâna luminată - prima operă românească de tip expresionist) și Pascal Bentoiu (cu opera Hamlet).

Soliști români de operă

Articol principal: Listă de cântăreți de operă români.

• 
  Mezzo-soprana Maria Moreanu în rolul Amneris din opera "Aida"
• 
  Baritonul Petre Ștefănescu Goangă
• 
  Hariclea Darclée, carte poștală autografă
• 
  Baritonul Nicolae Herlea în rolul Rodrigo din „Don Carlo”
• 
  Mezzo-soprana Zenaida Pally
• 
  Baritonul Dan Iordăchescu
• 
  Angela Gheorghiu în Tosca, la Opera din San Francisco, 2012

Note

1. „Gabriel Banciu — Gen opus formă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 29 iunie 2021. Accesat în 29 iunie 2021.

Vezi și

• Operetă (gen muzical)
• Musical (gen muzical)

Referințe

• en Silke Leopold, "The Idea of National Opera, c. 1800", United and Diversity in European Culture c. 1800, ediția Tim Blanning și Hagen Schulze, New York City, Oxford University Press, 2006, paginile 19–34
• en The New Grove Dictionary of Opera, editat de Stanley Sadie, 1992 - Cu 5.448 pagini, acest dicționar este cea mai completă sursă de refeință din limba engleză, ISBN 0-333-73432-7 și ISBN 1-56159-228-5
• en The Viking Opera Guide, 1994, 1.328 pagini, ISBN 0-670-81292-7
• en The Oxford Illustrated History of Opera, editat de Roger Parker, 1994
• en The Oxford Dictionary of Opera, de John Warrack și Ewan West, 1992, 782 pagini, ISBN 0-19-869164-5
• en Opera, the Rough Guide, de Matthew Boyden, 1997, 672 pagini, ISBN 1-85828-138-5
• en Opera: A Concise History, de Leslie Orrey și Rodney Milne, World of Art, Thames & Hudson

Legături externe

Materiale media legate de operă la Wikimedia Commons

• en OperaGlass, resură a Stanford University
• en HistoricOpera - imagini istorice de operă
• en Arhivat în 28 august 2006, la Wayback Machine. Articole despre audiențe vârstnice
• en Orar Arhivat în 5 aprilie 2007, la Wayback Machine. al reprezentațiilor companiilor de operă din Canada și SUA furnizat de Opera America
• en Operamania, ghid pentru nou-veniții în lumea operei

Operă --- Diferite liste
The opera corpus • Famous operas • Major opera composers • Opera houses • Important opera companies • Opera festivals • Opera directors

Operă --- Termeni specifici
Artist liric • Aria • Aria di sorbetto • Arioso • Bel canto • Breeches role • Burletta • Cabaletta • Cadenza • Cantabile • Castrato • Cavatină • Chest register • Claque • Coloratura • Comprimario • Convenienze • Coup de glotte • Da capo • Deep C • Divă • Fach • Falsetto • Fioritura • Gesamtkunstwerk • Head register • Intermezzo • Kammersänger • Leitmotif • Libretto • Literaturoper • Low C • Mad scene • Melodrama • Melodramma • Monodrama • Messa di voce • Opera house • Passaggio • Portamento • Prima donna • Prompter • Recitative • Regietheater • Répétiteur • Sitzprobe • Soprano C • Spinto • Sprechgesang • Squillo • Stagione • Surtitles • Tenor C • Tessitura • Timbre • Vibrato