Lista principilor Transilvaniei

Aceasta este o listă a principilor Transilvaniei, cu portrete și cronologie.

Secolul al XVI-lea

Blazon	Domnie	Portret	Prinț	Data și locul nașterii / Părinți	Căsătorit cu	Deces	Note	Sursă
	1570-1571		Ioan Sigismund Zápolya	7 iulie 1540, la Buda (azi, Ungaria) fiul lui Ioan I al Ungariei (Ioan Zápolya I) și al Isabelei de Polonia (Isabella Jagello)	a murit necăsătorit	14 martie 1571, la Alba Iulia (azi, România)	fostul rege ales al Ungariei (1540-1551, 1559-1570)	[1] [2]
	1576-1586		Ștefan Báthory	27 septembrie 1527, la Șimleu Silvaniei (azi, jud. Sălaj) fiul lui Ștefan Báthory de Șimleu (sau Ștefan al VIII-lea Báthory) și al Ecaterinei Telegdi	Anna Jagiello sau Anna de Polonia (1576), fără copii	12 decembrie 1586, la Grodno (azi, Belarus)	fost voievod al Transilvaniei (1571- 1576); de asemenea, rege al Poloniei (1576-1586)	[3] [4] [5]
	1586-1598		Sigismund Báthory	1572, la Oradea (azi, România) fiul lui Cristofor Báthory și al Elisabetei (Erzsébet) Bocskai	Maria Cristina de Austria (1595), fără copii	27 martie 1613, la Praga (azi, Cehia)	prima domnie; nepotul lui Ștefan Báthory, a fost voievod al Transilvaniei (1581-1586); a abdicat pentru ducatele din Opole și Ratibor	[3] [6] [7]
	1598		Transilvania este administrată de către comisarii imperiali în numele lui Rudolf al II-lea, împăratul romano-german					[8]
	1598 - 1599		Sigismund Báthory	1572, la Oradea fiul lui Cristofor Báthory și al Elisabetei (Erzsébet) Bocskai	Maria Christina de Austria (1595), fără copii	27 martie 1613, la Praga	a doua domnie; abdicat în favoarea vărului său, Andrei Báthory	[6] [8]
	1599		Andrei Báthory	1566, la Șimleu Silvaniei fiul lui Andrei Báthory și al Margitei Majláth	necăsătorit	3 noiembrie 1599, la Sândominic (azi, jud. Harghita)	nepotul domnitorului Ștefan Báthory, vărul prințului Sigismund Báthory; fost cardinal; ucis de secui, după înfrângerea sa de către voievodul muntean Mihai Viteazul, în bătălia de la Șelimbăr	[9] [10]
	1600		Transilvania este administrată de Mihai Viteazul, voievodul Țării Românești, recunoscut de Dietă drept guvernator imperial al lui Rudolf al II-lea, împăratul romano-german. În plus, Mihai Viteazul a ocupat Țara Moldovei în 1600 și a fost, între 6 iunie 1600 și decembrie 1600, prin "harul lui Dumnezeu, domnitor al Țării Românești, al Transilvaniei și al Țării Moldovei". În corespondența sa cu împăratul Rudolf al II-lea, el se purta mereu ca un locum tenens ("locțiitor", "locotenent") al împăratului.					[11] [12] [13]

Secolul al XVII-lea

Domnie	Domnie	Portret	Prinț	Data și locul nașterii / Părinți	Căsătorit cu	Deces	Note	Sursă
	1600-1601		Transilvania (sau părți din Transilvania) este administrată de generalul Giorgio Basta în numele lui Rudolf al II-lea, împărat romano-german					[11]
	1601-1602		Sigismund Báthory	1572, la Oradea Christopher Báthory & Erzsébet Bocskai	Maria Christina de Austria (1595), fără copii	27 martie 1613, la Praga	a treia domnie; fuge în străinătate după ce este înfrânt de Mihai Viteazul în Bătălia de la Guruslău, dar, la scurt timp, s-a întors, apoi abdică	[6][14]
	1601-1603		Transilvania (sau părți din Transilvania) este administrată de generalul Giorgio Basta în numele lui Rudolf al II-lea, împărat romano-german					[15]
	1603		Moise Secuiul	c. 1553, la Lueta (azi, jud. Harghita) fiul lui Ioan Székely (Secuiul)	necunoscut (prima căsătorie) Anna Korniș (a doua căsătorie) (c. 1585), 1 copil	17 iulie 1603, la Brașov (azi, România) [16]	sprijinit de guvernatorul otoman al Pașalâcului de Timișoara, îl învinge pe Giorgio Basta; primind ahidnâme de la sultanul Mehmed al III-lea, este declarat prinț de "Dieta de pe câmpul militar". Omorât în Bătălia de la Brașov, unde este înfrânt de domnitorul muntean Radu Șerban și de aliații săi secui.	[15][17]
	Iulie 1603 – septembrie 1603		În Transilvania domnește Radu Șerban, domnitor al Ungro-Vlahiei, cu titlul de voievod.					[18]
	Septembrie 1603 – 1604		Transilvania (sau părți din Transilvania) este administrată de generalul Giorgio Basta în numele lui Rudolf al II-lea, împărat romano-german					[19]
	1605-1606		Ștefan Bocskai	1 ianuarie 1557, la Cluj-Napoca (azi, România) fiul lui Gheorghe Bocskai și al Cristinei Sulyok	Kata Hagymássy (1583), fără copii	29 decembrie 1606, la Košice (azi, Slovacia)	unchi matern al prințului Sigismund Báthory; ales prinț al Ungariei (1605-1606)	[20][21]
	1607-1608		Sigismund Rákóczi	1544, la Felsővadász (azi, Ungaria) fiul lui János Rákócsi și al Sárei Némethy	Iudita Bekény (prima căsătorie) (1587), 1 copil; Anna Gerendi (a doua căsătorie (1592), 3 copii; Borbála Telegdy (a treia căsătorie (1596), fără copii	5 decembrie 1608, la Felsővadász	baron (1588); a abdicat în favoarea lui Gabriel Báthory; tatăl lui Gheorghe Rákóczi I	[22][23]
	1608-1613		Gabriel Báthory	15 august 1589, la Oradea fiul lui Ștefan Báthory și al Suzanei Bebek	Anna Palocsai-Horváth (1607), fără copii	27 octombrie 1613, la Oradea	tatăl său este nepotul principelui Ștefan Báthory, el însuși este nepotul principelui Andrei Báthory care e, în același timp, voievod muntean (1611); alungat de trupele otomane care îl susțineau pe Gabriel Bethlen; ucis de haiduci	[24][25]
	1613-1629		Gabriel Bethlen	15 noiembrie 1580, la Ilia (azi, jud. Hunedoara) fiul lui Farkas Bethlen și al Druzsinei Lázár	Suzana Károlyi (prima căsătorie) (1605), copii (toți decedați) Ecatherina de Brandenburg, fără copii	15 noiembrie 1629, la Alba Iulia	ales cu sprijin otoman ; ales și rege al Ungariei (1620-1621); conform Păcii de la Nikolsburg din 1621, devine și duce de Opole și Ratibor în Silezia (1621-1629); conform aceleiași păci, 7 comitate (Abaúj, Bereg, Borsod, Szabolcs, Sătmar, Ugocea și Zemplén) sunt adăugate principatului pe perioada vieții.	[26][27]
	1629 - 1630		Ecaterina de Brandenburg	28 mai 1604, la Brandenburg an der Havel (azi, Germania) fiică a lui Ioan Sigismund, Elector de Brandenburg, și al Annei a Prusiei	Gabriel Bethlen (prima căsătorie) (1626), fără copii Franz Karl von Sachsen-Lauenburg (1639)	27 august 1649, la Schöningen (azi, Germania)	Văduva principelui Gabriel Bethlen; dreptul de a succeda soțului aprobat de Dietă (1626); i se spunea "Prințe !", în loc de "Prințeso !"; abdică	[28][29]
	1630		Ștefan Bethlen	1584, la Ilia (azi, România) fiul lui Farkas Bethlen și al Druzsina Lázár	Cristina Csáky (prima căsătorie), fără copii; Ecaterina Károlyi (a doua căsătorie), fără copii	10 ianuarie 1648, la Ecsed (azi, Ungaria)	Fratele principelui Gabriel Bethlen; ales de Dietă, dar, mai târziu, contestat de Gheorghe Rákóczi I	[28][30]
	1630 - 1648		Gheorghe Rákóczi I	8 iunie 1593, la Szerencs (azi, Ungaria) fiul lui Sigismund Rákóczi și al Annei Gerendi	Suzana Lorántffy (1616), 4 copii	11 octombrie 1648, la Alba Iulia	Fiul principelui Sigismund Rákóczi	[31]
	1648 - 1657		Gheorghe Rákóczi al II-lea	30 ianuarie 1621, la Sárospatak (azi, Ungaria) fiul lui Gheorghe Rákóczi I și al Suzanei Lorántffy	Sophia Báthory (1643), 2 copii	7 iunie 1660, la Oradea	prima domnie; Fiul principelui Gheorghe Rákócz I; ales prinț de Dietă în timpul vieții tatălui său (1642), recunoscându-i-se dreptul de succesiune; detronat de Marele Vizir otoman Mehmed Köprülü.	[32][33]
	(neinstalat)		Francisc Rákóczi I	24 februarie 1645, la Alba Iulia fiul lui Gheorghe Rákóczi al II-lea și al Sophiei Báthory	Contesa Ilona Zrínyi (1666), 4 copii	8 iulie 1676, la Zborov (azi, Slovacia)	ales prinț de Dietă în timpul vieții tatălui său (1652), recunoscându-i-se dreptul de succesiune; nu a mai domnit din cauza detronării tatălui său.	[34]
	1657-1658		Francisc Rhédey	1610, la Oradea fiul lui Francis Rhédey și al Katei Károlyi	Druzsina Bethlen, 1 copil	7 mai 1667, la Huszt (azi, Ucraina)	ales prinț de Dietă împotriva lui Gheorghe Rákóczi al II-lea la ordinul Sublimei Porți	[35]
	1658		Gheorghe Rákóczi al II-lea	30 ianuarie 1621, la Sárospatak fiul lui George Rákóczi I și al Suzanei Lorántffy	Sophia Báthory 1643, 2 copii	7 iunie 1660, la Oradea	a doua domnie; ales din nou prinț de Dietă; alungat de trupele otomane	[32]
	1658-1659		Acațiu de Bârcea	c. 1610, azi în jud. Hunedoara fiul lui Sándor Barcsay și al Erzse Palatics	Elisabeta (Erzsébet ) Szalánczy (prima căsătorie), fără copii Izabella Bánffy (1660), fără copii	iulie 1661, la Cozma (jud. Mureș, România)	prima domnie; sprijinit de Poarta Otomană, apoi ales de Dietă împotriva lui Gheorghe Rákóczi al II-lea; în timp ce îi făcea o vizită guvernatorului turc al Pașalâcului Timișoarei, oponentul său s-a reînscăunat prinț al Transilvaniei	[36]
	1659 - 1660		Gheorghe Rákóczi al II-lea	30 ianuarie 1621, la Sárospatak fiul lui George Rákóczi I și al Suzanei Lorántffy	Sophia Báthory (1643), 2 copii	7 iunie 1660, la Oradea	a treia domnie; ales prinț de Dietă; învins în bătălia de la Florești (jud. Cluj)	[32]
	1660		Acațiu de Bârcea	c. 1610, azi în jud. Hunedoara fiul lui Sándor Barcsay și al Erzse Palatics	Elisabeta (Erzsébet) Szalánczy (prima căsătorie), fără copii; Izabella Bánffy (a doua căsătorie)(1660), fără copii	iulie 1661, la Cozma (jud. Mureș, România)	a doua domnie; reinstalat de Sublima Poartă; abdică	[36]
	1661 - 1662		Ioan Kemény	14 decembrie 1607, la Bichiș (jud. Mureș) fiul lui Balthasar Kemény și al Zsófiei Tornyi	Zsuzsa Kállai (prima căsătorie) (1632), 1 copil; Anna Lónyay (1659), 1 copil	22 ianuarie 1662, la Seleușul Mare (jud. Mureș)		[37]
	1661 - 1690		Mihail I Apafi	3 noiembrie 1632, la Gherla (azi, România) fiul lui Gheorghe Apafi și al Borbálei Petki	Anna Bornemissza, 9 copii	15 aprilie 1690, la Făgăraș (azi, România)		[38]
	1690 - 1696 ori 1701		Mihail al II-lea Apafi	13 octombrie 1676, la Alba Iulia fiul al Mihail Apafi I și al Annei Bornemissza	Contesa Kata Bethlen (1694), fără copii	1 februarie 1713, la Viena (azi, Austria)	Fiul prințului Mihail Apafi I; ales prinț de Dietă în timpul vieții tatălui său (1681) ca recunoaștere a dreptului său la succesiune; nu a apucat să domnească întrucât îm 1696 a fost dus cu forța la Viena, pe motiv că s-a însurat fără aprobarea împăratului Leopold I; a renunțat la titlu în 1701	[39]
	1690		Emeric Thököly	25 septembrie 1657, la Kežmarok (azi, Slovacia) fiul Contelui Ștefan Thököly și al Máriei Gyulaffi	Contesa Ilona Zrínyi (1683), 2 copii	13 februarie 1705, la İzmit (azi, Turcia)	Declarat rege vasal al Ungariei de Sus de către sultanul Mehmed al IV-lea, nu a fost niciodată ales sau încoronat	[40]

Secolul al XVIII-lea

Blazon	Domnie	Portret	Prinț	Data și locul nașterii / Părinți	Căsătorie	Deces	Note	Sursă
	1704 - 1711		Francisc Rákóczi al II-lea	27 martie 1676, la Borša (azi, Slovacia) fiul lui Francisc Rákóczi I și al Contesei Ilona Zrínyi	Charlotte Amalie de Hessen-Rheinfels-Wanfried (1694), 4 copii	8 aprilie 1735, la Tekirdağ (azi, Turcia)	Fiul prințului Francisc Rákóczi I	[41]

Vezi și

• Lista prințeselor de Transilvania
• Listă de voievozi și principi ai Transilvaniei

1. Markó 2000, p. 110.
2. Barta 1994, pp. 252., 259-260.
3. Szegedi 2009, p. 101.
4. Markó 2000, pp. 99-100.
5. Barta 1994, pp. 260., 264-265.
6. Markó 2000, pp. 101-102.
7. Barta 1994, pp. 263., 293-295.
8. Barta 1994, p. 295.
9. Markó 2000, pp. 97-98.
10. Barta 1994, pp. 295-296.
11. Barta 1994, p. 296.
12. Markó 2000, pp. 112-113.
13. Pop 2009, pp. 82-83.
14. Barta 1994, pp. 296-297.
15. Barta 1994, p. 297.
16. Brașov
17. Markó 2000, p. 120.
19. Markó 2000, p. 97.
20. Markó 2000, pp. 104-105.
21. Barta 1994, pp. 293., 298-299.
22. Markó 2000, pp. 118-119.
23. Barta 1994, pp. 304-305.
24. Markó 2000, pp. 98-99.
25. Barta 1994, pp. 305-309.
26. Markó 2000, pp. 102-103.
27. Barta 1994, pp. 314-315., 321-324.
28. Markó 2000, p. 104.
29. Barta 1994, pp. 314-315., 325-326. Deák 2009, pp. 82-83., 85., 88., 93.
30. Barta 1994, p. 326.
31. Markó 2000, pp. 115-117.
32. Markó 2000, pp. 117-118.
33. Barta 1994, pp. 352., 356.
34. Markó 2000, p. 113.
35. Markó 2000, p. 119.
36. Markó 2000, pp. 96-97.
37. Markó 2000, pp. 110-111.
38. Markó 2000, pp. 94-95.
39. Markó 2000, p. 95.
40. Markó 2000, pp. 120-122.
41. Markó 2000, pp. 113-115.