Lista câștigătorilor Concursului Muzical Eurovision

Șaizeci și șapte de piese au câștigat Concursul Muzical Eurovision, o competiție anuală organizată de țările membre ale Uniunii Europene de Radio și Televiziune (EBU/UER). De-a lungul timpului s-au folosit mai multe metode de vot pentru declararea câștigătorului, cea mai cunoscută dintre ele fiind acordarea de puncte de către jurii sau telespectatori. Țara care acumulează cel mai mare număr de puncte este declarată câștigătoare.^[1] Primul concurs Eurovision nu a fost câștigat prin intermediul punctelor, ci prin voturi (două per țară) și numai câștigătorul a fost anunțat.^[2]

Stânga: Lys Assia, primul câștigător al Eurovision (1956) și Dima Bilan, câștigătorul din 2008. Mijloc: Johnny Logan, interpretul câștigător din 1980, interpretul și compozitorul câștigător din 1987 și compozitorul câștigător din 1992. Dreapta: Loreen celebrând victoria din 2012 din Baku.

Până în prezent au existat 63 de concursuri, fiecare având câte un câștigător, cu excepția celui din 1969, care a avut patru. Douăzeci și șase de țări diferite au câștigat concursul, prima dintre ele fiind Elveția în 1956. Irlanda este țara cu cele mai multe victorii, șapte la număr, în timp ce Cipru este țara cu cea mai lungă istorie în concurs fără să fi câștigat vreodată. Primul cântăreț care a câștigat de mai multe ori concursul a fost Johnny Logan din Irlanda, care a interpretat melodiile „What's Another Year” în 1980 și „Hold Me Now” în 1987. Loreen din Suedia a egalat performanța în 2023, câștigând pentru a doua oară concursul cu melodia "Tattoo" după câștigul din 2012 cu "Euphoria".

Logan este unul dintre cei 5 compozitori care a scris mai multe melodii câștigătoare („Hold Me Now” în 1987 și „Why Me?” în 1992, interpretată de Linda Martin).^[3] Această distincție îl face pe Logan singura persoană care a obținut trei victorii la Eurovision, fie ca interpret, compozitor sau ambele. Ceilalți patru compozitori care au scris mai multe melodii câștigătoare sunt: Willy van Hemert (Olanda, 1957 și 1959), Yves Dessca (Monaco, 1971 și Luxemburg, 1972), Rolf Løvland (Norvegia, 1985 și 1995) și Brendan Graham (Irlanda, 1994 și 1996).

Câștigarea Concursului Muzical Eurovision îi oferă artistului câștigător o oportunitate unică de a valorifica succesul și publicitatea dobândită prin lansarea sau continuarea carierei internaționale. Cu toate acestea, de-a lungul timpului, puțini artiști au cunoscut un succes internațional major. Cei mai cunoscuți interpreți, ai căror carieră a fost lansată direct după victoria de la Eurovision au fost membrii formației ABBA, care au câștigat concursul din 1974 pentru Suedia cu piesa „Waterloo”. ABBA a continuat să fie una dintre cele mai de succes trupe din timpului ei.^[4] Un alt câștigător notabil care a obținut ulterior faimă internațională a fost Céline Dion, care a câștigat concursul din 1988 pentru Elveția cu piesa „Ne partez pas sans moi”.

An	Țară	Melodie	Cântăreț	Compozitori	Puncte	Diferență	Locul doi	Dată	Oraș gazdă
1956	Elvetția	„Refrain”	Lys Assia	Géo Voumard, Émile Gardaz	-[N 1]	-	-	24 mai	Lugano
1957	TȚaările de Jos	„Net als toen”	Corry Brokken	Guus Jansen, Willy van Hemert	&&&&&&&&&&&&&&31.&&&&&031	&&&&&&&&&&&&&&14.&&&&&014	Frantța	3 martie	Frankfurt am Main
1958	Frantța	„Dors, mon amour”	André Claveau	Pierre Delanoë, Hubert Giraud	&&&&&&&&&&&&&&27.&&&&&027	&&&&&&&&&&&&&&&3.&&&&&03	Elvetția	12 martie	Hilversum
1959	TȚaările de Jos	„Een beetje”	Teddy Scholten	Dick Schallies, Willy van Hemert	&&&&&&&&&&&&&&21.&&&&&021	&&&&&&&&&&&&&&&5.&&&&&05	Regatul Unit	11 martie	Cannes
1960	Frantța	„Tom Pillibi”	Jacqueline Boyer	André Popp, Pierre Cour	&&&&&&&&&&&&&&32.&&&&&032	&&&&&&&&&&&&&&&7.&&&&&07	Regatul Unit	29 martie	Londra
1961	Luxemburg	„Nous les amoureux”	Jean-Claude Pascal	Jacques Datin, Maurice Vidalin	&&&&&&&&&&&&&&31.&&&&&031	&&&&&&&&&&&&&&&6.&&&&&06	Regatul Unit	18 martie	Cannes
1962	Frantța	„Un premier amour”	Isabelle Aubret	Claude-Henri Vic, Roland Stephane Valade	&&&&&&&&&&&&&&26.&&&&&026	&&&&&&&&&&&&&&13.&&&&&013	Monaco	18 martie	Luxemburg
1963	Danemarca	„Dansevise”	Grethe & Jørgen Ingmann	Otto Francker, Sejr Volmer-Sørensen	&&&&&&&&&&&&&&42.&&&&&042	&&&&&&&&&&&&&&&2.&&&&&02	Elvetția	23 martie	Londra
1964	Italia	„Non ho l'età”	Gigliola Cinquetti	Nicola Salerno, Mario Pinzeri	&&&&&&&&&&&&&&49.&&&&&049	&&&&&&&&&&&&&&32.&&&&&032	Regatul Unit	21 martie	Copenhaga
1965	Luxemburg	„Poupée de cire, poupée de son”	France Gall	Serge Gainsbourg	&&&&&&&&&&&&&&32.&&&&&032	&&&&&&&&&&&&&&&6.&&&&&06	Regatul Unit	20 martie	Napoli
1966	Austria	„Merci, Chérie”	Udo Jürgens	Udo Jürgens, Thomas Hörbiger	&&&&&&&&&&&&&&31.&&&&&031	&&&&&&&&&&&&&&15.&&&&&015	Suedia	5 martie	Luxemburg
1967	Regatul Unit	„Puppet on a String”	Sandie Shaw	Bill Martin, Phil Coulter	&&&&&&&&&&&&&&47.&&&&&047	&&&&&&&&&&&&&&25.&&&&&025	Irlanda	8 aprilie	Viena
1968	Spania	„La, la, la”	Massiel	Manuel de la Calva, Ramón Arcusa	&&&&&&&&&&&&&&29.&&&&&029	&&&&&&&&&&&&&&&1.&&&&&01	Regatul Unit	6 aprilie	Londra
1969[N 2]	Spania	„Vivo cantando”	Salomé	Maria José de Cerato, Aniano Alcalde	&&&&&&&&&&&&&&18.&&&&&018			29 martie	Madrid
	Regatul Unit	„Boom Bang-a-Bang”	Lulu	Alan Moorhouse, Peter Warne
	TȚaările de Jos	„De troubadour”	Lenny Kuhr	Lenny Kuhr, David Hartsema
	Frantța	„Un jour, un enfant”	Frida Boccara	Émile Stern, Eddy Marnay
1970	Irlanda	„All Kinds of Everything”	Dana	Derry Lindsay, Jackie Smith	&&&&&&&&&&&&&&32.&&&&&032	&&&&&&&&&&&&&&&6.&&&&&06	Regatul Unit	21 martie	Amsterdam
1971	Monaco	„Un banc, un arbre, une rue”	Séverine	Jean-Pierre Bourtayre, Yves Dessca	128	&&&&&&&&&&&&&&12.&&&&&012	Spania	3 aprilie	Dublin
1972	Luxemburg	„Après toi”	Vicky Leandros	Mario Panas, Klaus Munro, Yves Dessca	128	&&&&&&&&&&&&&&14.&&&&&014	Regatul Unit	25 martie	Edinburgh
1973	Luxemburg	„Tu te reconnaîtras”	Anne-Marie David	Claude Morgan, Vline Buggy	129	&&&&&&&&&&&&&&&4.&&&&&04	Spania	7 aprilie	Luxemburg
1974	Suedia	„Waterloo”	ABBA	Benny Andersson, Björn Ulvaeus, Stig Anderson	&&&&&&&&&&&&&&24.&&&&&024	&&&&&&&&&&&&&&&6.&&&&&06	Italia	6 aprilie	Brighton
1975	TȚaările de Jos	„Ding-a-dong”	Teach-In	Dick Bakker, Eddy Ouwens, Will Luikinga	152	&&&&&&&&&&&&&&14.&&&&&014	Regatul Unit	22 martie	Stockholm
1976	Regatul Unit	„Save Your Kisses for Me”	Brotherhood of Man	Tony Hiller, Lee Sheriden, Martin Lee	164	&&&&&&&&&&&&&&17.&&&&&017	Frantța	3 aprilie	Haga
1977	Frantța	„L'oiseau et l'enfant”	Marie Myriam	Jean-Paul Cara, Joe Gracy	136	&&&&&&&&&&&&&&15.&&&&&015	Regatul Unit	7 mai	Londra
1978	Israel	„A-Ba-Ni-Bi” (א-ב-ני-בי)	Izhar Cohen și Alphabeta	Nurit Hirsh, Ehud Manor	157	&&&&&&&&&&&&&&32.&&&&&032	Belgia	22 aprilie	Paris
1979	Israel	„Hallelujah” (הללויה)	Gali Atari și Milk and Honey	Kobi Oshrat, Shimrit Orr	125	&&&&&&&&&&&&&&&9.&&&&&09	Spania	31 martie	Ierusalim
1980	Irlanda	„What's Another Year”	Johnny Logan	Shay Healy	143	&&&&&&&&&&&&&&15.&&&&&015	Germania	19 aprilie	Haga
1981	Regatul Unit	„Making Your Mind Up”	Bucks Fizz	John Danter, Andy Hill	136	&&&&&&&&&&&&&&&4.&&&&&04	Germania	4 aprilie	Dublin
1982	Germania	„Ein bißchen Frieden”	Nicole	Ralph Siegel, Bernd Meinunger	161	&&&&&&&&&&&&&&61.&&&&&061	Israel	24 aprilie	Harrogate
1983	Luxemburg	„Si la vie est cadeau”	Corinne Hermès	Jean-Pierre Millers, Alain Garcia	142	&&&&&&&&&&&&&&&6.&&&&&06	Israel	23 aprilie	München
1984	Suedia	„Diggi-Loo Diggi-Ley”	Herreys	Torgny Söderberg, Britt Lindeborg	145	&&&&&&&&&&&&&&&8.&&&&&08	Irlanda	5 mai	Luxemburg
1985	Norvegia	„La det swinge”	Bobbysocks	Rolf Løvland	123	&&&&&&&&&&&&&&18.&&&&&018	Germania	4 mai	Göteborg
1986	Belgia	„J'aime la vie”	Sandra Kim	Jean-Paul Furnémont, Angelo Crisci, Rosario Marino Atria	176	&&&&&&&&&&&&&&36.&&&&&036	Elvetția	3 mai	Bergen
1987	Irlanda	„Hold Me Now”	Johnny Logan	Johnny Logan	172	&&&&&&&&&&&&&&31.&&&&&031	Germania	9 mai	Bruxelles
1988	Elvetția	„Ne partez pas sans moi”	Celine Dion	Atilla Șereftuğ, Nella Martinetti	137	&&&&&&&&&&&&&&&1.&&&&&01	Regatul Unit	30 aprilie	Dublin
1989	Iugoslavia	„Rock Me”	Riva	Rajko Dujmić, Stevo Cvikić	137	&&&&&&&&&&&&&&&7.&&&&&07	Regatul Unit	6 mai	Lausanne
1990	Italia	„Insieme: 1992”	Toto Cutugno	Toto Cutugno	149	&&&&&&&&&&&&&&17.&&&&&017	Irlanda  Frantța[N 3]		5 mai	Zagreb
1991	Suedia	„Fångad av en stormvind”	Carola	Stephan Berg	146	&&&&&&&&&&&&&&-1.10000000[N 4]	Frantța	4 mai	Roma
1992	Irlanda	„Why Me?”	Linda Martin	Johnny Logan	155	&&&&&&&&&&&&&&16.&&&&&016	Regatul Unit	9 mai	Malmö
1993	Irlanda	„In Your Eyes”	Niamh Kavanagh	Jimmy Walsh	187	&&&&&&&&&&&&&&23.&&&&&023	Regatul Unit	15 mai	Millstreet
1994	Irlanda	„Rock 'n' Roll Kids”	Paul Harrington și Charlie McGettigan	Brendan J. Graham	226	&&&&&&&&&&&&&&60.&&&&&060	Polonia	30 aprilie	Dublin
1995	Norvegia	„Nocturne”	Secret Garden	Rolf Løvland, Petter Skavland	148	&&&&&&&&&&&&&&29.&&&&&029	Spania	13 mai	Dublin
1996	Irlanda	„The Voice”	Eimear Quinn	Brendan J. Graham	162	&&&&&&&&&&&&&&48.&&&&&048	Norvegia	18 mai	Oslo
1997	Regatul Unit	„Love Shine a Light”	Katrina and the Waves	Kimberley Rew	227	&&&&&&&&&&&&&&70.&&&&&070	Irlanda	3 mai	Dublin
1998	Israel	„Diva” (דיווה)	Dana International	Svika Pick, Yoav Ginai	172	&&&&&&&&&&&&&&&6.&&&&&06	Regatul Unit	9 mai	Birmingham
1999	Suedia	„Take Me to Your Heaven”	Charlotte Nilsson	Lars 'Dille' Diedricson, Marcos Ubeda	163	&&&&&&&&&&&&&&17.&&&&&017	Islanda	29 mai	Ierusalim
2000	Danemarca	„Fly on the Wings of Love”	Olsen Brothers	Jørgen Olsen	195	&&&&&&&&&&&&&&40.&&&&&040	Rusia	13 mai	Stockholm
2001	Estonia	„Everybody”	Tanel Padar, Dave Benton și 2XL	Ivar Must, Maian-Anna Kärmas	198	&&&&&&&&&&&&&&21.&&&&&021	Danemarca	12 mai	Copenhaga
2002	Letonia	„I Wanna”	Marie N	Marie N, Marats Samauskis	176	&&&&&&&&&&&&&&12.&&&&&012	Malta	25 mai	Tallinn
2003	Turcia	„Everyway That I Can”	Sertab Erener	Demir Demirkan, Sertab Erener	167	&&&&&&&&&&&&&&&2.&&&&&02	Belgia	24 mai	Riga
2004	Ucraina	„Wild Dances”	Ruslana	Ruslana, Oleksandr Ksenofontov	280	&&&&&&&&&&&&&&17.&&&&&017	Serbia și Muntenegru	15 mai[N 5]	Istanbul
2005	Grecia	„My Number One”	Helena Paparizou	Christos Dantis, Natalia Germanou	230	&&&&&&&&&&&&&&38.&&&&&038	Malta	21 mai	Kiev
2006	Finlanda	„Hard Rock Hallelujah”	Lordi	Mr. Lordi	292	&&&&&&&&&&&&&&44.&&&&&044	Rusia	20 mai	Atena
2007	Serbia	„Molitva” (Молитва)	Marija Šerifović	Saša Milošević Mare, Vladimir Graić	268	&&&&&&&&&&&&&&33.&&&&&033	Ucraina	12 mai	Helsinki
2008	Rusia	„Believe”	Dima Bilan	Jim Beanz, Dima Bilan	272	&&&&&&&&&&&&&&42.&&&&&042	Ucraina	24 mai[N 6]	Belgrad
2009	Norvegia	„Fairytale”	Alexander Rybak	Alexander Rybak	387	&&&&&&&&&&&&&169.&&&&&0169	Islanda	16 mai	Moscova
2010	Germania	„Satellite”	Lena	Julie Frost, John Gordon	246	&&&&&&&&&&&&&&76.&&&&&076	Turcia	29 mai	Oslo
2011	Azerbaidjan	„Running Scared”	Ell & Nikki	Stefan Örn, Sandra Bjurman, Iain Farquharson	221	&&&&&&&&&&&&&&32.&&&&&032	Italia	14 mai	Düsseldorf
2012	Suedia	„Euphoria”	Loreen	Thomas G:son, Peter Boström	372	&&&&&&&&&&&&&113.&&&&&0113	Rusia	26 mai	Baku
2013	Danemarca	„Only Teardrops”	Emmelie de Forest	Lise Cabble, Julia Fabrin Jakobsen, Thomas Stengaard	281	47	Azerbaidjan	18 mai	Malmö
2014	Austria	„Rise Like a Phoenix”	Conchita Wurst	Charly Mason, Joey Patulka, Ali Zuckowski, Julian Maas	290	52	TȚaările de Jos	10 mai	Copenhaga
2015	Suedia	„Heroes”	Måns Zelmerlöw	Linnea Deb, Joy Deb, Anton Hård af Segerstad	365	62	Rusia	23 mai	Viena
2016	Ucraina	„1944”	Jamala	Jamala	534	23	Australia	10 mai	Stockholm
2017	Portugalia	„Amar Pelos Dois”	Salvador Sobral	Luísa Sobral	758	143	Bulgaria	13 mai	Kiev
2018	Israel	„Toy”	Netta Barzilai	Doron Medalie	529	93	Cipru	12 mai	Lisabona
2019	TȚaările de Jos	„Arcade”	Duncan Laurence	Paul Bellaart	498	26	Italia	18 mai	Tel Aviv
2020	Concurs anulat din cauza pandemiei de COVID-19
2021	Italia	„Zitti e buoni”	Måneskin	Victoria de Angelis	524	26	Franța	22 mai	Rotterdam
2022	Ucraina	„Stefania”	Kalush Orchestra	Oleh Psiuk	631	165	Regatul Unit	15 mai	Torino
2023	Suedia	„Tattoo”	Loreen	Jimmy Thörnfeldt, Jimmy Jansson, Lorine Talhaoui, Moa Carlebecker, Peter Boström, Thomas G:son	583	57	Finlanda	13 mai	Liverpool

Câștigători

După țară

Hartă care arată numărul de victorii al fiecărei țări la Eurovision până în 2023 inclusiv.^{[N 7]}

Legendă

     Țări care nu mai există în prezent

Victorii	Țară	Ani
7	Irlanda	1970, 1980, 1987, 1992 1993, 1994, 1996
7	Suedia	1974, 1984, 1991, 1999, 2012, 2015, 2023
5	Frantța	1958, 1960, 1962, 1969, 1977
	Luxemburg	1961, 1965, 1972, 1973, 1983
	Regatul Unit	1967, 1969, 1976, 1981, 1997
	TȚaările de Jos	1957, 1959, 1969, 1975, 2019
4	Israel	1978, 1979, 1998, 2018
3	Norvegia	1985, 1995, 2009
	Danemarca	1963, 2000, 2013
	Italia	1964, 1990, 2021
2	Spania	1968, 1969
	Elvetția	1956, 1988
	Germania	1982[N 8], 2010
	Austria	1966, 2014
	Ucraina	2004, 2016
1	Monaco	1971
	Belgia	1986
	Iugoslavia	1989
	Estonia	2001
	Letonia	2002
	Turcia	2003
	Finlanda	2006
	Serbia	2007
	Rusia	2008
	Azerbaidjan	2011
	Portugalia	2017

Anii scriși cu caractere italice indică victoriile comune.

După limbă

     Engleză (46,42%)

     Franceză (20,32%)

     Ebraică (5,82%)

     Olandeză (4,32%)

     Germană (2,92%)

     Norvegiană (2,92%)

     Suedeză (2,92%)

     Italiană (2,92%)

     Spaniolă (2,92%)

Între anii 1966 - 1973 și 1977 - 1998 concurenților li s-a impus să cânte doar în limba proprie.

„Molitva”, interpretat de Marija Šerifović, a devenit prima piesă în limba sârbă care a câștigat concursul Eurovision, primul cântec câștigător de după 1989 care să fie într-o altă limbă care nu a mai câștigat până atunci și primul cântec câștigător de după 1998 care să fie într-o altă limbă decât engleza.

Victorii	Limbă	Ani	Țări
33	Engleză	1967, 1969, 1970, 1974, 1975, 1976, 1980, 1981, 1987, 1992, 1993, 1994, 1996, 1997, 1999, 2000, 2001, 2002, 2003, 2004,[N 9] 2005, 2006, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016,[N 10] 2018, [N 11] 2019	Regatul Unit, Irlanda, Suedia, Olanda, Danemarca, Estonia, Letonia, Turcia, Ucraina,[N 9][N 10] Grecia, Finlanda, Rusia, Norvegia, Germania, Azerbaidjan, Austria, Israel
14	Franceză	1956, 1958, 1960, 1961, 1962, 1965, 1969, 1971, 1972, 1973, 1977, 1983, 1986, 1988	Elveția, Franța, Luxemburg, Monaco, Belgia
4	Ebraică	1978, 1979, 1998, 2018[N 11]	Israel
3	Olandeză	1957, 1959, 1969	Olanda
	Italiană	1964, 1990, 2021	Italia
2	Germană	1966, 1982	Austria, Germania
	Spaniolă	1968, 1969	Spania
	Suedeză	1984, 1991	Suedia
	Norvegiană	1985, 1995	Norvegia
1	Daneză	1963	Danemarca
	Croată[N 12]	1989	Iugoslavia
	Ucraineană	2004[N 9]	Ucraina[N 9]
	Sârbă[N 12]	2007	Serbia
	Tătară crimeeană	2016[N 10]	Ucraina[N 10]
	Portugheză	2017	Portugalia

Note și referințe

Note

1. Rezultatele concursului din 1956 nu au fost niciodată cunoscute, numai câștigătorul se cunoaște.
2. Patru țări au obținut locul întâi la concursul din 1969. În absența unei reguli care să stabilească câștigătorul, toate cele patru au fost declarate învingătoare.
3. Irlanda și Franța au ocupat ambele al doilea loc la concursul din 1990.
4. Suedia a câștigat concursul din 1991 în urma unui „tie-break”.
5. Concursul din 2004 a inclus și o semifinală televizată care s-a ținut în ziua de miercuri, înainte de finală. Între 2005 și 2007 aceasta s-a ținut în ziua de joi a „săptămânii Eurovision”. Din 2008 s-au introdus două semifinale: marți, respectiv joi.
6. Din 2008 concursul include și două semifinale care au loc în zilele de marți și joi, înaintea finalei.
7. Cu toate că Germania a câștigat de două ori, Germania ca o singură țară a câștigat o singură dată în 2010. Înainte de reunificare, Germania de Vest a câștigat o singură dată în 1982.
8. Ca Germania de Vest.
9. Această melodie a fost interpretată parțial în ucraineană.
10. Această melodie a fost interpretată parțial în tătară crimeeană.
12. Croata (limba melodiei câștigătoare din 1989) și sârba (limba melodiei câștigătoare din 2007) sunt complet inteligibile reciproc și deseori considerate derivate din limba sârbo-croată. Cu toate acestea, ele sunt listate separat în statisticile Eurovision.

Referințe

1. UER. „Extract din relulile Concursului Muzical Eurovision 2012” (PDF) (în engleză). Accesat în 30 iunie 2012.
2. UER. „Eurovision 1956” (în engleză). Accesat în 30 iunie 2012.
3. O'Connor, John Kennedy. „The Eurovision Song Contest – The Official History.” Carlton Books, UK. 2007 ISBN 978-1-84442-994-3 (în engleză)
4. BBC News (6 decembrie 2005). „ABBA's Bjorn says no to reunion” (în engleză). Accesat în 30 iunie 2012.

Bibliografie

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Câștigătorii Concursului Muzical Eurovision

• Istoria Concursului Muzical Eurovision. Eurovision.tv. Accesat la 29 iunie 2012. (în engleză)
• History. ESCtoday.com. Accesat la 30 iunie 2012. (în engleză)
• John Kennedy O'Connor (2005). The Eurovision Song Contest 50 Years The Official History. London: Carlton Books Limited. ISBN 1-84442-586-X. (în engleză)

Această listă este o listă de calitate, adică printre cele mai bune liste produse de comunitatea Wikipedia. Orice modificare ce nu îi compromite acest statut este binevenită.